Toți găgăuzii din România au peste 80 de ani

În Vama Veche trăiesc ultimii cinci membri ai celei mai mici minorităţi din ţara noastră. Toţi au peste 80 de ani. Găgăuzii reprezintă unul dintre cele mai vechi grupuri minoritare. La recensământul din 2002, doar 45 de cetăţeni s-au declarat de etnie găgăuză, scrie Adebvarul.

Atestările istorice arată că găgăuzii sunt concentraţi în Dobrogea, în judeţele Constanţa şi Tulcea, iar religia lor este creştinismul ortodox. În Constanţa, cea mai mare minoritate de găgăuzi a fost în Vama Veche. Dar din cele 25 de familii existente au mai rămas doar cinci persoane, toate trecute de 80 de ani.

Manda Stoian (83 de ani) este găgăuză prin alianţă, deşi nu poartă numele bărbatului ei, Agemov Panait (82 de ani), cu care are şi două fete. „Eu cu soacra mea nu m-am înţeles niciodată pentru că ea nu vorbea deloc româna. Vorbea cu noi numai în limba turcă. Dar ţineau toate obiceiurile noastre, ale ortodocşilor. Singurul lucru care diferea de noi era papara — pâine bucăţită cu untură, sare, ceapă şi ouă», explică tanti Manda. Acum, găgăuzii din sat se numără pe degetele de la o mână. „Au mai rămas Panait al meu, un frate al lui, Ion, şi o soră — Sultana, căsătorită cu un român, Dumitrache.

Din afara familiei mai este găgăuz doar Petre Câvârgic, un vecin de 82 de ani», spune tanti Manda de pe canapeaua pe care se odihneşte. Agemov al ei nu s-a arătat. „Este bolnav de plămâni şi nu vrea să meargă la doctor», spune tristă tanti Manda.

Ultima generaţie

„Petre Câvârgic stă acolo, la gardul maro cu băncuţă la poartă», arată o săteancă. Pe băncuţă nu e nimeni. „Mergeţi la uşă, că nu vă aude», zice un vecin de peste gard. Are curtea plină de flori nea Petruş, cum îi spun cunoscuţii. Ne zăreşte pe geamul fără perdea şi ne face semn să intrăm în casă. Nu conta că eram străini. El evită să iasă.

„Am năduf şi nu pot să stau mult afară. Stau în casă şi mă uit la televizor», spune bătrânul. Minoritatea din care face parte este pe cale de dispariţie, iar copiii lui nu se mai ţin de neamul găgăuzilor. „Am un băiat căsătorit la Constanţa, dar el a uitat de unde a plecat. Noroc că am fata care mă hrăneşte, mă spală şi are grijă de mine. Noi suntem ultima serie de găgăuzi», mărturiseşte nea Petruş.

Au rămas doar amintirile

Îşi aminteşte cu nostalgie că părinţii lui au sosit în Vama Veche în 1925 din Basarabia, iar la 1 februarie 1929 s-a născut el. „La acea vreme eram 25 de familii de găgăuzi în Vama Veche. Era tare frumos. Acum am mai rămas vreo patru sau cinci. Eu încă mai vorbesc găgăuzeşte», mărturiseşte Câvârgic. Despre tradiţii nu are prea multe de povestei: „Avem aceleaşi obiceiuri ca şi românii, numai că la noi se vorbea altă limbă».

Comunităţi de găgăuzi

În judeţul Constanţa, principalele aşezări cu găgăuzi sunt Vama Veche (Yilanlîk), Negru Vodă (Kara Omer), Tătarul (Azaplar), Şipotele (Ghiol-Punar), Pădureni (Nastradin), Topraisar, Cernavodă, Techirghiol, Mangalia, Constanţa. În judeţul Tulcea, cele mai importante aşezări cu găgăuzi sunt Beidaud, Stejaru, Agighiol şi Izvoarele.

Minoritate veche

Până la începutul secolului XIX, numărul găgăuzilor din Dobrogea era încă important. După anexarea Basarabiei de către Rusia (1812), majoritatea găgăuzilor au emigrat în sud-estul României, ademeniţi de privilegiile acordate de administraţia ţaristă, dar şi de posibilitatea de a scăpa de asuprirea otomană determinată de religia lor creştină.

O mică parte dintre găgăuzi a rămas în Dobrogea unde, din pricina micşorării comunităţii, dar şi din lipsa şcolilor unde să se studieze în limba proprie, au fost asimilaţi de populaţiile conlocuitoare. În anul 1930, numărul găgăuzilor din judeţele Tulcea şi Constanţa se ridica la aproximativ 1.000 de persoane. La recensământul din 2002, 45 de persoane s-au declarat de etnie găgăuză, mai scrie Adevarul. zdg.md