www.basarabia91.net vă urează La Mulţi Ani !
CONTURI BANCARE PENTRU DONAŢII DE BANI
Banca Comerciala Română Chişinău S.A.
Rechizite pentru incasarile valutare :
Beneficiar : NENESCU SVETLANA (mătuşa copiilor orfani - medic)
Nr. de cont al beneficiarului : 2233702411
Banca Beneficiarului : ROMANIAN COMMERCIAL BANK CHISINAU
Codul SWIFT Banca Benef.: RNCBMD2XXXX
Banca Corespondenta:
Lansăm Campania "Ajută-i pe Victoraş şi Mădălina Movilă"
Pentru Bălţi, Râşcani, Drochia şi Chişinău - 069085313 - Dragoş Galbur (student la medicină) iniţiatorul campaniei
Pentru Chişinău - 079902396 - Daniel Moscalenco (student la medicină)
Pentru Statele Unite ale Americii - 917-331-6529 (alina.nedelciuc@yahoo.com) Alina Nedelciuc
toţi doritorii din provincii care doresc să ajute sunt rugaţi să ne contacteze la numerele de mai sus.
Conturile bancare le găsiți aici: http://www.basarabia91.net/2009/12/conturi-bancare-pentru-donari-de-bani.html
Tragedie într-o familie din satul Corlăteni, raionul Râşcani, vecinii mei de peste gard
Ieri, 28.12.09 , s-au stins din viaţă 2 oameni, 2 suflete tinere care s-au iubit nespus de mult şi care niciodată un puteau rezista mult timp unul fără altul, el 37 ani, ea 33. Sunt vecinii mei de peste gard, de aici de la Corlăteni, raionul Râşcani. Ieri dimineaţă Lidia Movilă însoţită de soţul ei care o petrecea la autocarul spre Bălţi, au fost spulberaţi într-o clipă de un inconştient ce gonea pe autostrada M-14 ce străbate localitatea. Victor Movilă a decedat pe loc, neavând nici-o şansă, iar Lidia a fost transportată de urgenţă la spitalul din Bălţi unde, după efortul depus de medici, s-a stins. Parcă mai ieri îl văd pe Victor peste gard cum curăţa ograda de zăpadă şi azi nu mai este.
Unionismul cerebral
Лянкэ: "Либерман поздравил меня первым"
Vreau în tundră!
Hyde Park se judecă cu ziarul “Comunistul”
Moldova - una dintre ţările cu cei mai mulţi alegători ucraineni
CONCURS: Compune o urătură comuniştilor în noul an şi câştigă un premiu !!!
UPDATE: Pentru a nu apărea multe întrebări referitor la desemnarea învingătorului, imediat după încheierea concursului va avea loc un sondaj ce va include toţi participanţii, iar învingătorul sondajului va fi şi câştigătorul propriu zis al concursului.
Concursul constă în următoarele: compune una sau mai multe urături comuniştilor pentru anul care vine. Normal, rima e necesară, umorul e necesar, fără înjurături desigur, volumul nu contează, cu câte mai multe urături scrii cu atât ai mai mari şanse să câştigi. Concursul va dura începând de pe 25 decembrie până pe 7 ianuarie (ora 12.00). Câştigătorul va fi desemnat de către un administraţia blogului Basarabia de după independenţă prin intermediul unui sondaj, efectuat de pe 7 ianuarie pina pe 11 ianuarie şi va primi un premiu. Urăturile le puteţi plasa în comentariile acestei postări şi nu uitaţi să vă subsemnaţi pentru a nu apărea nereguli pe viitor. Concursul se va declara valabil dacă se vor acumula peste 30 de urături. Succes şi multă inspiraţie !!! Aho aho !
АЛЬЯНС “ЗА ЕВРО” ПООЩРЯЕТ НАЦИ-РАДИКАЛОВ
Jos Google în “moldovenească”! “Трэяскэ лимба ромынэ!”
Leancă votează la ONU pentru legalizarea homosexualilor
AM FOST SCOS DE SUB URMĂRIRE PENALĂ
Cel mai tânăr preşedinte de tribunal din România este basarabean
Un fotbalist basarabean la Chelsea Londra
A doua zi a fost chemat să participe la un antrenament cu prima echipă. Puștiul de doar 15 ani a impresionat tot staful tehnic. Înalt de peste 190 cm, puternic, cu un șut nimicitor, Jan le-a arătat britanicilor că știe și cu mingea, doar suntem un popor latin. Pe scurt, a fost păstrat în lot, fără însă a fi legitimat. Tata i-a ordonat: ”Mai întâi de toate școala, pe urmă fotbalul”.
Rezultatele sondajului electoral alternativ
PS: Cel mai mult m-au surprins voturile acumulate de către PCRM. Presupuneam că intră comunişti la mine pe blog, dar nici chiar atâţia.
Tradiţii din zona Rădăuţilor
Miscare surpriza a Moldovei si Ucrainei: cum se poate limita influenta Moscovei in Transnistria
APELUL Asociaţiei Obşteşti PRO ROMÂNIA către Alianţa pentru Integrare Europeană
Asociaţia Obştească PRO ROMÂNIA (AOPR) salută şi susţine fără rezerve acţiunile Alianţei de apropiere şi integrare cu Patria-mamă România! În acelaşi timp, AOPR consideră că strădaniile Dvs de a integra R. Moldova în Uniunea Europeană ca stat independent şi, pe de asupra, şi neutru, n-au sorţi de izbîndă! Nici un stat fost comunist nu s-a integrat în UE fără să fi aderat iniţial la NATO! Convingerea noastră este că R. Moldova nici în NATO nu poate intra din cel puţin două motive:
În cursa prezidenţială din Ucraina participă un candidat originar din Republica Moldova
Cine este Serghei Tighipco?
Smirnov evocă întărirea prezenţei militare a Rusiei în regiunea separatistă
SCANDAL: Moldova Suverană atacă PLDM şi Mişcarea Naţional Creştină
Ceauşescu a fost prostit de sfătuitorii săi, afirmă fiul său
Monumentul eroilor sovietici demolat în Georgia va fi restaurat la Moscova
Război informațional în Basarabia
Exclusiv: Interview cu Sergiu Laşcu (reacţie la acuzaţiile lui Pentrenco)
Deci, cum am mai spus, nu este prima şi precis nici ultima acuzaţie adusă din partea PCRM-ului, mai ales din partea lui Petrenco. Banalitatea argumentelor şi spuselor lui Grigore Petrenco mi se par pe cît de banale pe atât şi de amuzante.
Cum comentezi acele poze prezentate de Petrenco şi ce ne poţi spune despre simbolul purtat de tine pe 7 aprilie?
Am participat pe 7 aprilie la proteste, fapt cu care mă mândresc. Aş vrea să menţionez că din fotografiile şi materialele video, prezentate de Grigore Petrenco, absolut nimic nu indică că aş fi participat nemijlocit la actele de violenţă din acea zi.
VIDEO: Petrenco acuză Mişcarea Naţional Creştină de extremism. Laşcu: "Nu sunt extremist, sunt legionar!"
“Statutul asociaţiei obşteşti “Mişcarea Naţional - Creştină”, unde sunt indicate principiile de activitate şi scopurile constituirii, nu conţine dispoziţii şi activităţi care au ca orientare desfăşurarea activităţii extremiste sau care să contravină legislaţiei Republicii Moldova şi, astfel, nu au existat temeiuri pentru a refuza înregistrarea acesteia“, se mai spune în comunicatul menţionat.
Eroii Revoluţiei Române, comemoraţi la Chişinău
FOTO: Mişcarea National Creştină - Nisporeni în acţiune
Istoria celui mai titrat club de fotbal basarabean din perioada interbelică – "Mihai Viteazu"
Se rupe sîrma de la Prut, la propriu
Dupa serviciul de presa al Guvernului Moldovei, citat de STIREAZILEI.MD
In R. Moldova exista o singura libertate - Libertatea presei rusesti si a canalelor rusesti
Adresarea, pe care intenţionez să o fac astăzi catre Domniile Voastre, este una trăită si mult durută. Probabil, sunt unicul reprezentant al breslei jurnalistice care are posibilitatea să vorbească la cel mai înalt Forum politic al unui partd din Republica Moldova, aflat la guvernare. Voi puncta doar cîteva din multiplele probleme cu care se confruntă mass-media autohtonă, în special, presa audiovizuală de limbă română.
TEZAURUL ROMÂNIEI LA MOSCOVA
DEZVALUIRI DESPRE REVOLUŢIA ROMÂNĂ DIN DECEMBRIE 1989 - VICTOR A. STANCULESCU, FOST SEF AL ARMATEI ROMANE
Am gasit o Moldova cu oameni parca mai patrioti, mai cu dragoste de tara
Aşa numiţii "maldaveni" vor Moldova Mare.
20 de ani de la Revoluţia din 17 decembrie 1989 din Timişoara
CONTACT
email: galbur@gmail.com
facebook: http://www.facebook.com/dragos.galbur
http://www.facebook.com/basarabia91.net
skype: galbur7
Puteți plasa următorul baner pe blogul/site-ul d-stră:
FILME ROMÂNEȘTI
Amintiri din copilărie
Bădăranii (1960)
Baltagul
Binecuvântată fii închisoare (2002)
Buletin de București (1982)
Burebista
California dreaming
Cel mai iubit dintre pământeni
Ciprian Porumbescu
Cine arvoneşte, acela plăteşte!
Cucoana Chirița
Dacii (1966)
Filantropica
Frații Jderi (1973)
Generalul Ilie Moreanu
Golgota Basarabiei (2010)
Haiducii lui Șaptecai (1971)
Liceenii
Lobotomia (2009)
Masca de argint (1984)
Maria Mirabela (1981)
Mihai Viteazul
Mircea cel Bătrân
Mișcarea Legionară
Moromeții (1988)
Nea Marin miliardar
Neamul Șoimăreștilor (1965)
Nemuritorii (1974)
Noi cei din linia intâi (1985)
Oglinda / Începutul adevărului
Portile albastre ale orasului (1973)
Portretul luptătorului la tinerețe (2010)
Profetul, aurul și ardelenii
The Soviet Story
Ticăloșii (2007)
Tunul de lemn
Ultima noapte de dragoste
Ultimii români
Valeriu Gafencu - Noaptea patimirilor
Valurile Dunării (1960)
Veronica (1968)
Vlad Țepeș
Despre Moldova lui Ştefan cel Mare
În vremea lui Ştefan cel Mare, Moldova se întindea peste toate ţinuturile de la Carpaţii răsăriteni până la Nistru. Ţăranii răzeşi, proprietari de pământ, erau chemaţi la solicitarea domnului la "oaste" în schimbul unor privilegii. Alături de ei, un rol important jucau cetele boierilor, care veneau cu oşteni de pe moşiile lor, şi cetele târgurilor, alcătuite din târgoveţi, care se puteau strânge mai repede în caz de nevoie. Oastea mare a lui Ştefan era deci o "oaste de ţară", la vremea aceea puţini fiind lefegii (mercenari). Ţara era apărată de cetăţi ca Soroca, Tighina şi Cetatea Albă la Nistru, cetatea Chilia la Dunăre, cetăţile Hotinului şi Sucevei la Nord, spre Carpaţi Cetatea Neamţului, iar pe Siret cetatea Romanului.
Ţara era stabilă politic şi bogată. Incursiunile pretendenţilor la domnie rare, opoziţia boierilor slabă şi buna securitate a drumurilor îmbia pe negustorii italieni, polonezi sau armeni, să treacă prin Moldova de la Marea Neagră spre Liov (Lemberg) şi invers, aducând din Orient mirodenii, covoare, blănuri, metale şi pietre preţioase iar din Apus postavuri şi arme. Vămile culese de la aceştia aduceau multi bani în visteria domnească. Astfel se explică cum a avut Ştefan mijloace materiale ca să lupte şi să construiască fără încetare în lunga lui domnie. Căci el trebuia să se bizuie numai pe puterile Moldovei, pe sprijinul vecinilor - polonezi sau unguri - nu se putea bizui, şi unii şi alţii voiau să aibă sub suzeranitatea lor Moldova. Pericolul mare îl reprezenta însă expansiunea Imperiului Otoman, care - după cucerirea Constantinopolului la 1453 - de către sultanul Mehmed al II-lea Fatih îşi continua înaintarea în inima Europei.
După urmărirea lui Petru Aron, care se refugiase în Polonia, cade la înţelegere cu regele Cazimir, restituindu-i-se cetatea Hotinului, ceea ce atrage duşmănia regelui Ungariei, Matei Corvin. Într-o luptă decisivă la Baia (1467), pe valea Moldovei, oastea ungurească este înfrântă, regele fiind rănit de trei săgeţi şi o lovitură de lance. Ştefan năvăli în Ardeal pe urmele armatei ungureşti în retragere şi îşi asigură liniştea la graniţa apuseană a ţării.
Relaţiile cu Ţara Românească
Prevăzând că va avea în curând de luptat cu Turcii, Ştefan voia să aibă în Ţara Românească un domn prieten, în locul vasalului turcesc, Radu cel Frumos. În anul 1470 Ştefan începu ostilităţile, prădând Ialomiţa şi arzând oraşul Brăilei (la 27 februarie, în "marţea brânzei"), dar îndată Turcii au răspuns, trimiţând pe Tătari în Moldova. Ştefan se îndreptă atunci împotriva noului duşman şi-l învinse în dumbrava de la Lipnic, pe Nistru. După alte ciocniri cu Radu cel Frumos, acesta fugi la Turci (în noiembrie 1473, Ştefan cucereşte cetatea Dâmboviţei de la Bucureşti), iar Ştefan puse în scaunul Ţării Româneşti pe aliatul său, Laiotă Basarab.
Conflictul cu Imperiul Otoman
Mohamed al II-lea nu putea lăsa nepedepsit amestecul lui Ştefan în treburile domniei Ţării Româneşti. De aceea în iarna anului 1474 trimise în Moldova pe beylerbeyi Hadâm Suleiman Paşa (Hadin Süleyman Paşa), cu 120.000 de oameni, cu misiunea de a supune pe domn şi a-i nimici oastea. Ştefan îşi organizează tabăra în faţa Vasluiului în locul numit Podul Înalt şi în ziua de 10 ianuarie 1475, înainte de a se lumina de ziuă, dădu atacul pe neaşteptate. Marea oştire a Turcilor se clătină şi se destrămă într-o învălmăşeală cumplită. Locul mlăştinos, ceaţa, necunoaşterea terenului, mări tulburarea Turcilor, care se risipiră. După alungarea Turcilor, Ştefan trimise o scrisoare în limba latină către toţi principii creştini din Europa, vestindu-le marea izbândă şi cerându-le sprijin pentru încercările viitoare. Dar în afară de felicitări din partea Papei şi a Veneţienilor, ajutor nu veni de nicăieri. Turcii se pregăteau din nou să pornească asupra Moldovei. Mahomed II luă comanda oştirii turceşti, îndreptându-se spre Suceava pe valea Siretului, iar dinspre Nistru se iviră cetele Tătarilor. În codrul de la Valea Albă sau Războieni, Turcii covârşiră puterile Moldovenilor în seara zilei de 26 iulie 1476. Mahomed II atacă cetăţile Suceava, Neamţul şi Hotinul, dar nu le putu cuceri. Aflând că Ştefan pregăteşte o nouă oaste, că Ungurii şi Polonezii se apropie de graniţele Moldovei cu ajutor armat, văzând că hrana se împuţinează, că se ivesc boli în rândul oştenilor, Mahomed II se hotărî să se retragă. El părăsi Moldova hărţuit de cetele lui Ştefan, fără ca izbânda lui să fi însemnat supunerea ţării şi a domnului ei.
Relaţiile cu Polonia
Văzând că este în pericol să fie răpus de turci, Ştefan se hotărî să ceară ajutor regelui Poloniei. Regele Cazimir îi ceru lui Ştefan să se recunoască vasalul lui şi să-i depună jurământ de credinţă în tabăra militară de la Colomeia (La Colomeia, Stefan cel Mare a acceptat. Domnitorul Moldovei a ingenuncheat in fata regelui polonez). Ştefan acceptă această umilinţă, în speranţa că va primi ajutorul aşa de necesar împotriva turcilor. Dar polonezii nu s-au ţinut de cuvânt. Lipsit de orice sprijin din partea vecinilor, Ştefan încheie în anul 1503 un tratat cu sultanul Baiazid II, care asigură independenţa Moldovei în schimbul plăţii unui tribut sultanului. Între timp reuşise să respingă o invazie a noului rege polonez, Ioan Albert, nimicind oastea poloneză în bătălia de la Codrii Cozminului din anul 1497. În vara anului următor Ştefan întreprinde o expediţie de pedeapsă, ajungând până în apropierea Cracoviei, capitala de atunci a Poloniei. În cele din urmă se încheie pace în 1499 la Hârlău pe baza de egalitate.
Sfârşitul domniei
Ultimii ani de domnie au fost ani de pace. Cel care spunea în actele scrise că este din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei a zidit 44 mănăstiri şi biserici, conform tradiţiei, după fiecare luptă castigata o biserică. Bătrân şi bolnav de gută, i s-a amputat piciorul. După o domnie îndelungată de 47 de ani - neobişnuită pentru acele vremuri - marele domnitor şi-a închis ochii la 2 iulie 1504.
Iară prea Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul, jale era, că plângea toţi ca pe un părinte al său...(Grigore Ureche)
În cursul domniei sale Moldova a cunoscut o înflorire fără precedent. Luptând de la egal cu vecini mult mai puternici, Ştefan cel Mare a reuşit să impună Moldova ca un stat cu drepturi aproape egale. Din nefericire, mărimea redusă a populaţiei şi resursele limitate au făcut ca, o dată cu modificarea tehnologiei războiului (introducerea pe scară largă a armelor de foc, scumpe şi greu de fabricat) Moldova să nu mai poată ţine pasul cu vecinii mult mai bogaţi.
Bibliografie
- Constantin C.Giurescu & Dinu C.Giurescu Istoria Românilor volum II (1352-1606) p. 154-192. Editura Ştintifică si Enciclopedică Bucuresti (1976)
- Grigore Ureche: "Letopiseţul Ţării Moldovei de când s-au descălecat ţara şi de cursul anilor şi de viata domnilor care scrie de la Dragoş pâna la Aron-vodă"
El a creat stema Republicii Moldova
Basarabia pământ țigănesc
Noţiuni pe care eşti obligat să le cunoşti
(istorie) Bălţiul: trecut şi prezent
Protestul de duminică - reacţii în cercurile ortodoxe din România
Iată câteva din comentariile românilor de peste Prut:
Din blogul lui SACCSIV:
de rufin liban: "Cred că suntem prea analitici. Ceea ce s-a întîmplat la Chişinău face parte din galeria gesturilor reflexe sănătoase, fireşti, şi din ce în ce mai rare ale unui neam [...]"