# După ce în campania electorală a promis majorări salariale de 20%, Guvernul a cerut, după alegeri, autorităţilor locale să reducă cheltuielile cu 20% din cauza crizei.
# Banca de Economii a Moldovei la care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni şi-a redus cu 45 la sută veniturile în primul trimestru al anului curent.
# Republica Moldova este a doua ţară din spaţiul ex-sovietic cu cea mai mare scădere a producţiei industriale – minus 25 la sută.
# Remitenţele de valută de la moldovenii care muncesc în străinătate – miza de până acum a Guvernului de la Chişinău – au scăzut la jumătate, importurile depăşesc de câteva ori exporturile, iar deficitul bugetar riscă să sară anul acesta peste 1 miliard de dolari (ceea ce înseamnă 10% din PIB)
# Un raport al Băncii Mondiale arată că, în scurt timp, şomajul va atinge în R. Moldova cota de 10% din totalul populaţiei apte de muncă. Aceasta ar însemna că vor rămâne fără un loc de muncă aproximativ 120.000 de moldoveni.
# Băncile duc lipsă acută de lichidităţi. Acestea refuză să mai acorde credite şi limitează extragerea banilor din conturi. Conform unor informaţii neconfirmate oficial, în timpul campaniei electorale, câteva bănci erau la un pas să falimenteze, dar autorităţile le-au interzis să anunţe public acest lucru, deoarece Guvernul comunist tocmai încerca să convingă electoratul că „Moldova va fi ocolită de criza economică mondială”.
# Potrivit experţilor, unele instituţii bancare activează în regim de „faliment nedeclarat” pentru a nu zdruncina imaginea guvernării comuniste în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate.
Scrisoarea Ministerului Finanţelor prin care se cere consiliilor raionale şi primăriilor reducerea cu 20 la sută a bugetului este ilegală
Ministerul Finanţelor a cerut printr-o scrisoare consiliilor raionale şi primăriilor să reducă cu aproximativ 20 la sută bugetul unităţilor administrativ-teritoriale la capitolul întreţinerea instituţiilor bugetare subordonate primăriilor şi salarizarea angajaţilor acestora. Primarii localităţilor raionului Cahul, întruniţi în şedinţa de lucru din 5 mai curent, şi-au exprimat dezacordul vis-a-vis de prevederile scrisorii Ministerului Finanţelor privind revizuirea bugetelor pe anul 2009, care ar trebui să reducă din buget în total pe raion 24 mil. 274 mii lei.
”Rectificările la buget sunt de competenţa exclusivă a consiliilor locale, şi nu pot fi operate ca urmare a unei scrisori a unei autorităţi centrale de specialitate. Mai mult decât atât, acest lucru trebuie precedat de o schimbare a Legii Bugetului de Stat şi emiterea unei Hotărâri de Guvern, bine argumentate şi justificate”, se afirmă în scrisoarea primarilor adresată Guvernului Republicii Moldova.
Solicitat de JURNAL, primarul comunei Manta, r. Cahul, Ion Neagu, a confirmat că a primit o scrisoare din partea Ministerului Finanţelor după alegerile parlamentare din 5 aprilie curent, prin care se cerea ca primăria comunei Manta să reducă bugetul de 4 mln. 700 mii lei, unde este inclusă şi plata părinţilor pentru alimentarea copiilor din cele două grădiniţe şi două şcoli din localitate, cu 794 mii lei, sumă indicată în anexa ordinului primit.
“Prin prezenta, aducem la cunoştinţă că impactul crizei financiare şi recesiunii economice globale impune necesitatea revizuirii parametrilor aprobaţi pe anul curent, pe toate tipurile de bugete, atât la venituri, cât şi la cheltuieli, inclusiv prin reducerea transferurilor de la bugetul de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale”, se afirmă în scrisoare.
Potrivit primarului de Manta, propunerile pentru reducerea bugetelor instituţiilor publice trebuia să fie prezentate până la 25 aprilie curent Ministerului Finanţelor.
Solicitat de JURNAL, expertul Valeriu Prohniţchi a declarat că Guvernul nu este în drept să atenteze la autonomia financiară locală a unităţilor administrativ-teritoriale, în partea de venituri şi cheltuieli care sunt colectate din taxe locale, ce revin gestionării autorităţilor publice locale. Referitor la partea de cheltuieli care este finanţată de transferurile bugetului de stat, Guvernul este în drept să solicite revizuirea cheltuielilor, care au fost planificate iniţial.
Expertul a mai spus că în acest caz se încalcă principiul fundamental de certitudine a politicii fiscale, pentru că autorităţile publice locale au planificat bugetele lor, anticipând evident transferurile din partea Guvernului. Pe moment, ai impresia că Guvernul cu bună ştiinţă a făcut promisiuni în perioada electorală, ştiind că nu va avea acoperire, pentru că era clar de la sfârşitul anului 2008, că bugetul din 2009 nu va putea fi executat, ca urmare a unor obligaţii suplimentare. “Autorităţile nu făceau nimic altceva decât să submineze stabilitatea bugetului naţional”, a spus Valeriu Prohniţchi.
O criză economică fără precedent urmăreşte RM
După ce în campania electorală a promis majorări salariale de 20%, Guvernul a cerut, după alegeri, autorităţilor locale să reducă cheltuielile cu 20% din cauza crizei.
Informaţiile despre apropierea unei crize economice mai profunde decât cea prin care a trecut Republica Moldova în 1998 se confirmă atât la nivel oficial, cât şi la nivel neoficial. Oficial, Banca Naţională a Moldovei a scos, în ultimele trei luni, din rezerva strategică, peste jumătate de miliard de dolari (adică 35%) ca să menţină cursul monedei naţionale în perioada electorală. Banca de Economii a Moldovei la care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni şi-a redus cu 45 la sută veniturile în primul trimestru al anului curent. După Ucraina, Republica Moldova este a doua ţară din spaţiul ex-sovietic cu cea mai mare scădere a producţiei industriale – minus 25 la sută. Remitenţele de valută de la moldovenii care muncesc în străinătate – miza de până acum a Guvernului de la Chişinău – au scăzut la jumătate, importurile depăşesc de câteva ori exporturile, iar deficitul bugetar riscă să sară anul acesta peste 1 miliard de dolari (ceea ce înseamnă 10% din PIB). În plus, un raport al Băncii Mondiale arată că, în scurt timp, şomajul va atinge în Moldova cota de 10% din totalul populaţiei apte de muncă. Aceasta ar însemna că vor rămâne fără un loc de muncă aproximativ 120.000 de moldoveni. După ce în campania electorală a promis majorări salariale de 20%, Guvernul a cerut, după alegeri, autorităţilor locale să reducă cheltuielile cu 20% din cauza crizei. Până aici, am operat doar cu date oficiale.
Băncile duc lipsă acută de lichidităţi
Neoficial, însă, situaţia arată de-a dreptul dramatic. Mai mulţi operatori ai pieţei valutare din Republica Moldova ne-au comunicat că băncile duc lipsă acută de lichidităţi. Acestea refuză să mai acorde credite şi limitează extragerea banilor din conturi. Conform unor informaţii neconfirmate oficial, în timpul campaniei electorale, câteva bănci erau la un pas să falimenteze, dar autorităţile le-au interzis să anunţe public acest lucru, deoarece Guvernul comunist tocmai încerca să convingă electoratul că „Moldova va fi ocolită de criza economică mondială”.
Momentan, potrivit experţilor, unele instituţii bancare activează în regim de „faliment nedeclarat” pentru a nu zdruncina imaginea guvernării comuniste în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate. Economiştii au, însă, calculele lor. Cea mai mare parte a banilor trimişi acasă de moldovenii care muncesc în străinătate erau investiţi în sectorul imobiliar – adică în construcţii de case şi apartamente. Ca să poată activa, companiile de construcţii luau credite de la bănci – bani pe care îi recuperau ulterior de la clienţi. Prin urmare, înjumătăţirea remitenţelor de la cei care muncesc în afara ţării au pus, pe de o parte, companiile de construcţii în imposibilitatea de a rambursa creditele luate de la bănci, iar pe de altă parte, le-a determinat să îngheţe construcţiile. Băncile, la rândul lor, s-au pomenit cu sistemul de lichidităţi zdruncinat şi aşteaptă să fie salvate de Guvern.
Criză ar putea dura până în 2015
Premierul în exerciţiu, Zinaida Greceanâi, a anunţat, la o întâlnire cu reprezentanţii FMI, că Guvernul are un plan anticriză, dar nu a spus nimic despre el. Experţii independenţi sunt, însă, de părere că, dacă într-adevăr există un astfel de plan, acesta trebuie să fie cunoscut de opinia publică.
Expertul Veaceslav Ioniţă consideră că criza ar putea fi depăşită prin injecţii de capital în sectorul public, coordonarea priorităţilor de ajutor financiar, dar şi prin crearea unui consiliu national anticriză, în componenţa căruia ar fi incluşi reprezentanţii asociaţiilor de business, societatea civilă şi partidele politice.
În caz contrar, expertul anticipează o criză dramatică ce ar putea dura până în 2015. El argumentează prin faptul că „remitenţele nu mai reprezintă o sursă posibilă de venituri în viitor, iar investiţiile străine directe în sectorul privat sunt puţin probabile în Republica Moldova”.
Comisia Europeană a anunţat că ar putea acorda Moldovei garanţii financiare pentru un împrumut din partea FMI. Creditul ar urma să fie acordat „în sprijinul democraţiei din Republica Moldova”, adică pentru organizarea trainingurilor pentru jurnalişti, poliţie, asistenţă legislativă, dar şi financiară pentru Guvern.
Altfel spus, ajutorul financiar al UE s-ar materializa prin "garanţii de împrumut extern", ca parte a unui pachet financiar ce ar putea fi negociat luna aceasta de autorităţile moldovene cu FMI şi Banca Mondială. Ajutorul Comisiei Europene ar fi condiţionat de progrese la capitolul democraţie şi stat de drept. Ar fi oare tentantă o astfel de ofertă pentru Guvernul comunist de la Chişinău?
Victor Popa