28 iunie 1940 - Pierderi umane ale Basarabiei sub ocupația sovietică

28 iunie 2013
I. Prima ocupaţie sovietică (28 Iunie 1940 – 22 Iunie 1941)
În mai puţin de un an, peste 300.000 de persoane au fost arestate, deportate, ucise, aceasta reprezentînd 12.23% din populaţia Basarabiei interbelice.

1. Arestări: - 48.000 persoane:
• Oameni politici care militaseră pentru Unire, învinuiţi de trădare, dintre care:
• 5 foşti deputaţi din Sfatul Ţării (Ion Codreanu, Leancă, Secară, Catelli)
• 1 fost senator
• Funcţionari civili şi militari – transferaţi la Tiraspol pentru siguranţă
• 40 elevi ai Institutului Pedagogic Orhei

2. Deportări: – aproape 300.000 (în Nordul îngheţat)
• 135.000 persoane pînă în Septembrie 1940
• 19.200 persoane între Octombrie-Noiembrie 1940
• 27.000 persoane în Decembrie 1940
• 100.000 persoane începînd cu 13-14 Iunie 1941

3. Ucişi: – 30.000 prin împuşcare sau tortură
• Orchestra Simfonică a Basarabiei este ridicată pe 3 Iulie 1940 din gara Chişinău la întoarcerea din turneu, dusă lîngă Orhei şi împuşcată în Valea Morii.
• 1.000 persoane (copii, femei, adulţi) - lîngă Odesa împuşcate prin pereţii de lemn ai unui tren de marfă cu 22 vagoane care-I transporta în Siberia.
• 450 persoane – găsite (multe mutilate) în gropile de la Consulatul Italian, Palatul Metropolitan, Facultatea de Teologie din Chişinău. Printre ei studenţi, elevi, preoţi, ceferişti.
• 87 persoane –Sediul NKVD, Chişinău (15 cu mîinile legate în groapa comună)
• 19 persoane – găsite la Sediul NKVD-Cetatea Albă.
• 6 persoane - Sediul NKVD, Ismail (5 bărbaţi şi o femeie cu mîinile legate)

4. TOTAL pierderi umane în prima ocupaţie sovietică
• Deportaţi: 300.000
Ucişi: 30.000• TOTAL: 330.000

II. A doua ocupaţie sovietică – 23 August 1944
1. Deportări
• 250.000 persoane între 1944-1948
• 11.324 familii 6 Iulie 1949
• 300.000 persoane între 1954 – 1964 (în Rusia şi Kazahstan)
2. Morţi prin înfometare provocată de Stalin
• 300.000 persoane

3. TOTAL pierderi umane în a doua ocupaţie sovietică
• Deportaţi: 875.000
Morţi: 300.000• TOTAL: 1.175.000

III. TOTAL PIERDERI UMANE ÎN CELE DOUĂ OCUPAŢII SOVIETICE
• 330.00 – Prima ocupaţie sovietică
• 1.175.000 – A doua ocupaţie sovietică
1.505.000 - TOTAL PIERDERI ROMÂNEŞTI

B. PIERDERILE TERITORIALE ALE PROVINCIEI BASARABIA
Judeţele Hotin (Nord), Ismail şi Cetatea Albă (Sud) sunt încorporate Ucrainei la 2 August 1940.

C. PIERDERILE ARMATEI REGALE ROMÂNE ÎN BASARABIA DUPĂ CAPITULARE
1. Deportări
• 180.000 soldaţi şi ofiţeri (doar cîteva mii s-au întors)
2. Executaţi prin împuşcare în lagăr (Katîn românesc)
• 50.000 soldaţi şi ofiţeri (schelete descoperite în mlaştinile de la Bălţi).

... Putem ierta, dar nu putem uita

28 iunie 1940 - O palmă pe obrazul României.


28 iunie 1940 - ziua neagra a României, inceputul ocupatiei sovietice, a comunizarii tarii, a genocidului comunist sau Holocaustului Rosu.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov - tratatul de neagresiune semnat la 23 august 1939 intre Germania si Uniunea Sovietica - si a Protocolului secret, ce împartea sferele de influenta intre cele doua puteri imperialiste, la 26 iunie 1940 URSS adresa României un ultimatum prin care cerea "inapoierea cu orice pret" a Basarabiei si cedarea partii de nord a Bucovinei. La 28 iunie, orele 11, guvernul roman comunica acceptarea dictatului, cerand sovieticilor prelungirea termenului de evacuare, de patru zile incepand cu data de 28 iunie 1940; sovieticii fixeaza finalul retragerii pentru 3 iulie 1940, ora 14.00, ora Moscovei.

3.776.309 locuitori si o suprafata de 50.762 km2 din trupul Romaniei au fost lasate prada furiei oarbe a hoardelor rusesti. La 29 iunie, tancurile rusesti acupa abuziv Tinutul Herta, pe langa Basarabia si Nordul Bucovinei.

Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, nordul si sudul Basarabiei au fost incorporate, de catre Stalin, RSS Ucrainene.

La 2 august 1940 - RSSA Moldoveneasca - ce facea deja parte din componenta URSS - a fost impartita in doua: o parte a fost incorporata Ucrainei, cealalta a fost alipita restului Basarabiei anexate, constituind RSSA Moldoveneasca.

La 7 august 1940, a fost creata regiunea Cernăuti, prin alipirea părţii de nord a Bucovinei cu ţinutul Herţa şi cu cea mai mare parte a judeţului Hotin (Khotyn) din Basarabia.

Imediat dupa ocupatie a inceput exterminarea românilor: arestati, impuscati, torturati, deportati in Siberia, supusi foametei provocata de regimul bolsevic. Intre 1940 si 1950, conform recensamintelor oficiale efectuate de autoritatile rusesti, o treime din populatia romaneasca a disparut; de la 3.200.000 in 1940, au mai ramas doar 2.229.000 in 1950.

La 22 Iunie 1941 Armata Româna va trece Prutul, incepand eliberarea teritoriile pierdute, care vor scapa, pana in 1944, de jugul rusesc. In retragerea din Basarabia, armata rusa va aplica tactica distrugerii totale: 42 biserici, 28 scoli, 32 localuri ale unor institutii publice, 79 ale autoritatilor au fost dinamitate.

Alte sute de mii de victime se vor adauga in timp, alte mii de romani vor fi impuscati, torturati, jupuiti de vii, crucificati, arsi, aruncati in Nistru; jafuri, violuri, indendii, masacre, cruzimi inspaimantatoare ale Armatei a 14-a Ruse, ale gardistilor si cazacilor in timpul Razboiului din Transnistria din 1992. Proportii inspaimantatoare ale crimelor comunismului sovietic, si peste toate - deznationalizare, umilire, tortura psihica, rusificare fortata, destine sfărâmate.

Primăria Chișinăului se pregăteşte de Ziua Limbii Române şi a bătut palma, deja, cu orchestra ”Lăutarii”

18 iunie 2013

Orchestra "Lăutarii", condusă de maestrul Nicolae Botgros, va susţine un concert de excepţie în Piaţa Marii Adunări Naţionale de Ziua Limbii Române.
Potrivit primarului Capitalei, Dorin Chirtoacă, Nicolae Botgros s-a arătat dispus să susţină acest concert pe 31 august, care este şi unul aniversar.Orchestra "Lăutarii" împlineşte în acest an 60 de ani de la fondare.
De asemenea, Chirtoacă a anunţat că "Lăutarii" vor prezenta acelaşi concert, care va dura în jur de şapte ore, şi la Alba Iulia, pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României.

sursa: publika.md

Basarabia şi Bucovina de Nord: Primul val de deportări (12-13 iunie 1941)

12 iunie 2013
Deportările din Basarabia şi Nordul Bucovinei au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autorităţile sovietice. Nu se cunoaşte o cifră exactă a celor care au avut de suferit de pe urma acestui tip de represiune, estimările ridicându-se la câteva sute de mii de persoane deportate în perioada 28 iunie 1940 - 5 martie 1953. Au existat trei valuri de deportări ale populaţiei din Basarabia şi Bucovina de Nord. Cu toate acestea, acţiuni de strămutare a basarabenilor şi bucovinenilor au avut loc şi între cele trei valuri. De organizarea deportării s-a ocupat Biroul politic al CC al PC (b.) al URSS, iar structurile NKGB-iste au fost baza logistică a mecanismului deportării. În mai 1941, Sergo Goglidze a fost numit împuternicit al partidului şi guvernului sovietic în Moldova.
Peste o săptămână, la 31 mai 1941, Goglidze i-a trimis lui Stalin o Rugăminte (rus. Prosiba), în care relata că în Basarabia au activat multe partide şi organizaţii bugheze. După alipirea Basarabiei la URSS, conducerea acestor formaţiuni politice s-au refugiat în România. Rămăşiţele acestor partide şi organizaţii, fiind susţinute activ de serviciile româneşti de spionaj, şi-au intensificat activitatea antisovietică. Acelaşi document includea în categoria elementelor antisovietice şi moşierii, comercianţii, poliţiştii şi jandarmii, albgardiştii, primarii, refugiaţii din URSS şi alte elemente sociale străine. În legătură cu activizarea acestor elemente, Goglidze ruga să fie strămutate în regiunile îndepărtate de nord şi est ale URSS 5.000 de familii.
Ca bază juridică a strămutării a servit Regulamentul cu privire la modul de aplicare a deportării faţă de unele categorii de criminali, aprobat în mai 1941. La 7 iunie 1941, NKGB al RSS Moldoveneşti a cerut 1315 vagoane pentru transportul deportaţilor. Deşi directivele veneau de la Moscova, cei care le-au executat au fost din Basarabia. Oamenii noi ai bolşevicilor erau avansaţi în posturi şi susţinuţi în activitatea profesională. Listele cu deportaţi au fost făcute de NKVD pe bază de delaţiuni, ţinându-se cont de pregătirea şi activitatea capului familiei, de averea sa şi de faptul că a colaborat cu administraţia românească.

Operaţiunea de deportare

Operaţiunea de deportare a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) şi a cuprins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940. Urmau să fie ridicate 32.423 persoane, dintre care 6.250 să fie arestate, iar restul 26.173 de persoane - deportate (inclusiv 5.033 persoane arestate şi 14.542 persoane deportate din RSS Moldovenească).
De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmaţi şi un lucrător al securităţii bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. Într-un sfert de oră să fiţi gata!, acesta era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinşi în spaimă de cele întâmplate, neînţelegând unde merg şi de ce. Deseori, printre cei care veneau să ridice oamenii se găsea şi binevoitorul sau binefăcătorul care a denunţat familia şi, astfel, ajuta NKVD-ul să depisteze <i>elementele periculoase</i>.</title="nkvd"></p> <p> Deportaţilor le era permis să ia câte 10 kg de fiecare persoană, numai că, de multe ori, tot ce era mai de preţ sau mai util în bagajele celor deportaţi le împărţeau între ei cei care i-au ridicat în miez de noapte. Îndată, erau urcaţi în camioane sau chiar - în unele sate - în căruţe, fiind duşi până la gara de trenuri.</p> <p> În staţiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separaţi în felul următor: capii de familii într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici şi bătrânii - aparte. A urmat îmbarcarea în vagoanele de marfă, câte 70-100 persoane, fără apă şi hrană. Pe vagoane scria: <i>Tren cu muncitori români care au fugit din România, de sub jugul boierilor, ca să vină în raiul sovietic. Ieşiţi-le în cale cu flori!</i> sau <i>Emigranţi voluntari</i>.</p> <p> În Basarabia, 90 vagoane au pornit din staţia Taraclia, 44 vagoane - din staţia Basarabeasca, 44 vagoane - din staţia Căuşeni, 48 vagoane - din staţia Tighina, 187 vagoane - din staţia Chişinău, 48 vagoane - din staţia Ungheni, 83 vagoane - din staţia Ocniţa, 133 vagoane - din staţia Bălţi, 73 vagoane - din staţia Floreşti, 40 vagoane - din staţia <span class="mw-redirect">Râbniţa</span>, 38 vagoane - din staţia Bolgrad, 103 vagoane - din staţia Arţiz, 340 vagoane - din staţia Cernăuţi.</p> <h3> <span class="mw-headline" id="Destina.C5.A3ia_deporta.C5.A3ilor">Destinaţia deportaţilor</span></h3> <p> Drumul spre punctele de destinaţie a durat vreo două-trei săptămâni. Condiţiile erau îngrozitoare. În plină vară, ei duceau lipsă de apă potabilă, fiecăruia revenindu-i doar câte 200 grame de apă pe zi, iar de mâncare li se dădea doar peşte sărat. La fiecare oprire a trenului, în câmp se aruncau cadavre, care, fie că erau îngropate sumar, fie că erau lăsate ca hrană animalelor. Pe parcursul drumului, deportaţilor nu le-a fost acordată nici o asistenţă sau consultaţie medicală. Astfel, în vagoanele murdare şi fără asigurarea celor mai elementare condiţii sanitare s-au răspândit diverse boli infecţioase şi mulţi suferinzi au decedat din această cauză. La unele gări feroviare, câtorva persoane li se permitea să iasă pentru câteva minute afară, la aer curat. Cineva era trimis după apă potabilă. În cazul tentativelor de evadare, imediat se dădea ordinul de împuşcare, astfel că nu era nicio posibilitate reală de a scăpa din acel tren al morţii.</p> <p> Contingentul deportat era distribuit în felul următor: capul familiei, arestat, era izolat de soţie şi copii şi dus în lagărul de muncă forţată, în <span class="mw-redirect">GULAG</span>. Ceilalţi membri ai familiei erau trimişi în Siberia sau Kazahstan.</p> <p> Cei deportaţi în Siberia sau Kazahstan, de la copil la bătrân, erau repartizaţi la muncă în întreprinderile industriei silvice, în sovhozuri şi în cooperative meşteşugăreşti. Pentru munca depusă nu erau remuneraţi echitabil, ci li se achita doar un minimum necesar pentru trai.</p> <p> Dintr-un raport fragmentar al <span class="mw-redirect">GULAG</span>-ului din lunile septembrie-octombrie 1941 aflăm că, în toamna acelui an, deportaţii din RSSM au fost amplasaţi în RSS Kazahă (9.954 persoane), RASS Komi (352), regiunile Omsk (6.085), Novosibirsk (5.787) şi Krasnoiarsk (470). În Kazahstan, deportaţii din RSSM se aflau în regiunile Aktiubinsk (6.195 persoane), Kîzîl-Ordînsk (1.024) şi Kazahstanul de Sud (2.735), iar în regiunea Omsk erau dispersaţi în 41 de raioane.</p> <h3> <span class="editsection"></span><span class="mw-headline" id="Estimarea_num.C4.83rului_de_victime">Estimarea numărului de victime</span></h3> <p> Numărul celor deportaţi se ridică la peste 22.000 de persoane. După alte surse, numărul deportaţilor ar fi fost de 24.360, sau chiar de 30.000 de persoane.</p>

O femeie a fost amendată pentru că a arborat drapelul României în lipsa celui al Republicii Moldova

11 iunie 2013



O femeie a fost amendată cu 400 de lei, pentru că a arborat drapelul României în lipsa tricolorului Republicii Moldova. S-a întâmplat acum o lună, la Centrul de Cultură şi Asistenţă Didactică „Casa Limbii Române”, din Capitală. Potrivit oamenilor legii, angajata a fost pedepsită pentru încălcarea intenţionată a modului de folosire a simbolurilor de stat.


Poliţia a fost sesizată de către vicepreşedintele Asociaţiei Obşteşti "Mişcarea Naţional-Democratică", Dumitru Caun. De cealaltă parte, directorul Centrului "Casa Limbii Române", Alexandru Bantoş, susţine că nu este vorba despre drapelul României, ci de o variantă mai veche a tricolorului moldovenesc.

Totuşi, acesta recunoaşte că a fost comisă o gafă şi spune că legislaţia trebuie respectată.

Primul caz de retragere a cetăţeniei române obţinute prin fraudă

10 iunie 2013


Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiției din România a decis să retragă cetățenia română Olgăi Selezniova.

Potrivit unui comunicat al Autorității pentru Cetățenie (România), ca urmare a sesizărilor formulate de către autorităţile competente, Comisia pentru Cetăţenie a propus retragerea cetăţeniei române numitei Selezniova Olga după ce a constatat că dobândirea cetăţeniei române s-a făcut prin mijloace frauduloase.

Acesta este primul caz în care Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiției din România a propus retragerea cetățeniei române având ca motivație mijloace frauduloase implicate în proces.

Potrivit informațiilor, procedura de retragere a cetăţeniei s-a derulat în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.32 din Legea 21/1991 republicată cu respectarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare.

sursa: infoprut.ro

Spiridon Vangheli: Cărţile pentru copii nu mai au substanţa de odinioară

4 iunie 2013


Literatura pentru copii este în ultimul timp poluată. Cărţile nu mai au substanţa de cândva, nu trezesc interesul copilului, constată Spriridon Vangheli. Scriitorul spune că literatura pentru copii ar trebui să fie „arma” care i-ar ţine departe de undele îndeletniciri mai puţin sănătoase, însă prea multe dintre titlurile care apar pe raft sunt superficiale şi nu trezesc interes.


„Apar cărţi care derutează copiii. Literatura pentru copii nu este o algebră, ea trebuie fie pe înţelese. Trebuie să aibă un mesaj cu subtext, ca azi copil, mâine-poimâne adult, să-şi aducă aminte şi să revină la această carte, să o citească copilului său”, a menţionat Spriridon Vangheli într-o discuţie cu reporterul IPN.

Solicitat să facă o paralelă între generaţii, Spiridon Vangheli a spus că acum copiii sunt mai dinamici ca odinioară. „Copiii acum nu au răbdarea pe care am avut-o noi cândva. Trebuie mereu ţinut în mişcare, trebuie să-i dai substanţă de gândire”, a remarcat scriitorul, adăugând că, fără educaţia cărţii, copilul devine leneş în gândire, dar şi în mişcare.

Scriitorul, care pe 14 iunie va împlini 81 de ani, mărturiseşte că ceea ce îl ajută să fie puternic este starea de copil, pe care nu a pierdut-o niciodată. „Când scrii pentru copii, neapărat trebuie să ai copilul în suflet mereu. Dacă a murit copilul din tine, du-te şi dă pixul la muzeu”, a spus Spiridon Vangheli.


Spiridon Vangheli s-a născut în 1932. A scris zeci de povestiri şi balade pentru copii, printre care: Isprăvile lui Guguţă, Guguţă-căpitan de corabie, Steaua lui Ciubotei, Băieţelul din coliba albastră, Guguţă şi prietenii săi. Împreuna cu Grigore Vieru, a scris şi un Abecedar. Este decorat cu Ordinul Republicii. A fost distins cu Premiul de Stat al Uniunii Sovietice, dar şi cu Premiul Academiei Române „Ion Creangă”. În 1992 i s-a conferit titlul onorific „Scriitor al Poporului din Republica Moldova.

sursa: IPN

Interzicerea simbolurilor comuniste declarată neconstituțională



Verdict în cazul interzicerii simbolurilor regimului totalitar comunist și a ideologiilor totalitare. Magistrații Curții Constituționale au examinat astăzi sesizarea unui grup de deputați comuniști privind constituționalitatea Legii adoptate de Parlament la 12 iulie 2012. Astfel, Curtea Constituțională a decis că interzicerea simbolurilor comuniste este neconstituțională, informează UNIMEDIA.

În cadrul deliberărilor, judecătorul Igor Dolea a manifestat o poziție separată parțial concordantă față de verdictul final al plenului, iar Alexandru Tănase o poziție separată disidentă.

Sesizarea comuniștilor a fost depusă la Curtea Constituțională încă în luna septembrie anul trecut. „Prin interzicerea simbolurilor celui mai mare partid politic din Republica Moldova care are și cea mai mare reprezentare în Parlament, se urmărește scopul exluderii formațiunii de pe arena politică. Interzicerea simbolurilor PCRM îl pune într-o situație de inegalitate cu alte partide politice din Republica Moldova. Pentru PCRM simbolul secera, ciocanul și cartea deschisă reprezintă uniunea politică a tuturor cetățenilor. Considerăm că Parlamentul și-a depășit atribuțiile. Prin această interdicție, Parlamentul a pronunțat o decizie judiciară. Este o dovadă clară că în cazul aplicării Legii 192, justiția în Republica Moldova nu va fi efectuată de Instanțele de judecată ci de Parlament”, a menționat deputatul comunist Artur Reșetnicov, subliniind totodată că Legea privind condamnarea simbolurilor comuniste contravine mai multor articole din Constituția Republicii Moldova.

În cadrul ședinței de astăzi a Curții Constituționale, reprezentanții PCRM au prezentat și un document care, în opinia lor, demonstrează faptul că Partidul Comuniștilor din Republica Moldova nu a avut nicio legătură juridică, și nu a fost parte componentă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, iar secera și ciocanul nu au fost niciodată simbolul PCUS.

Și fostul comunist Sergiu Sîrbu, care este și unul dintre semnatarii sesizării depuse la CC, a cerut ca Legea privind condamnarea regimului totalitar communist să fie declarată drept neconstituțională. „La adoptarea Legii Parlamentul a încălcat flagrant acele normele constituționale, în special dreptul la libera exprimare și libera asociere, dar și alte norme colaterale prevăzute în Constituția Republicii Moldova”, a menționat deputatul neafiliat.

De cealaltă parte, reprezentantul Parlamentului la Curtea Constituțională, liberalul Valeriu Munteanu, a ținut să sublinieze că Legea în cauză nu îi vizează în mod special pe comuniștii din Moldova.

„Când am adoptat Legea nu ne-am gândit la PCRM. Noi am condamnat Partidul Comunist. Interzicerea simbolicii ne va ajuta să prevenim anumite atrocități. Este absolut întâmplător că PCRM a îmbrățișat aceleași simboluri”, a declarat Munteanu.

În context, reprezentantul Guvernului, viceministrul Justiției Vladimir Grosu, a menționat că subiectul examinat de Curte este unul foarte complex.

„Chiar dacă luăm ca bază acel raport al Comisiei de la Veneția care pune punctul pe „i”, nu este evident ceea ce este corect în situația de față. Sunt nepertinente articolele de nediscriminare invocate. Potențial articolele 10 și 11 pot fi puse în joc pentru a fi discutate sub aspectul proporționalității”, a mai adăugat viceministrul Justiției.

UNIMEDIA precizează că sesizarea comuniștilor a fost examinată de judecătorii Alexandru Tănase, Aurel Băieșu, Petru Răilean, Igor Dolea.

Legea privind condamnarea regimului totalitar communist a fost votată de Parlament la 12 iulie 2012. Documentul a intrat în vigoare la 1 octombrie anul trecut.

sursa: UNIMEDIA