Basarabia. Aşa cum a fost. Deportările românilor basarabeni în Siberia [VIDEO]

30 martie 2012





După o idee a monahului Moise Iorgovan.
Un film de Bogdan Pîrlea.
Producătorii filmului documentar: Fundaţia “Arsenie Boca” și Fundaţia “Sfinţii închisorilor”.

Ocupaţia sovietică în Basarabia a stat sub semnul deportărilor în Siberia a zeci de mii de români. Documentarul prezintă mărturiile halucinante ale celor câţiva români basarabeni care au supraviețuit Gulagului bolşevic, martori ai atrocităților comise de puterea comunistă împotriva inocenţilor, precum şi dârzenia cu care aceştia şi-au păstrat valorile creștine și românești.




Găgăuzii fac bancuri pe seama unioniștilor din Moldova

FOTO: tribuna.md

Un ziar găgăuz din sudul ţării, cu denumirea „Edinaia Gagauzia”, publică în ultima ediție un banc cu iz xenofob, despre unioniştii de la Chişinău.

Un activist al partidului Naţional-Liberal a mers la o vrăjitoare ca să-şi afle viitorul său şi viitorul partidului său.
- Am ştiri proaste pentru Dvs. Toţi voi veţi muri tragic într-o zi în care în Moldova va fi mare sărbătoare.
- Dar nu se poate să-mi spuneţi mai concret ce dată va fi, despre ce sărbătoare e vorba?
- Ce contează! Oricare zi în care voi veţi dispărea va fi o mare sărbătoare pentru Moldova.

✄               


Aceeași publicație le dedică un așa zis banc și rușilor din Chișinău:

Anunţ la gară:
Pasagerii care pleacă la Moscova să intre la şeful gării pentru a primi medalia „Pentru eliberarea Chişinăului”.

Dmitri Rogozin a luptat în 1992 de partea separatiștilor [VIDEO]

Emisarul preşedintelui rus în Transnistria, Dmitri Rogozin, a luptat în războiul de pe Nistru. Pe lângă faptul că a fost de partea separatiştilor, el se laudă că a convins mai mulţi ruşi să devină voluntari într-un război contra moldovenilor. Despre aceste şi alte detalii oficialul de la Kremlin povesteşte în cartea sa pe care a intitulat-o "Vrag Naroda".

Dmitri Rogozin a scris încă în 2006 despre implicarea sa în războiul de pe Nistru. În capitolul "Troianskii Koni" reprezentantul Moscovei în Transistria scrie că...

În aceeaşi carte, Dmitri Rogozin îi numeşte fascişti pe combatanţii moldoveni.

Dmitri Rogozin a fost numit reprezentant special al Rusiei pentru Transnistria, săptămâna trecută. Ulterior, Chişinăul i-a cerut Moscovei explicaţii pentru că şi-a numit un emisar fără să consulte şi partea moldovenească. Ministerul rus de Externe a declarat că Rogozin a fost numit în această funcţie pentru a apăra interesele ruşilor din Transnistria.



sursa: www.jurnaltv.md

Consilierii comunişti de la Bălţi şi Cahul vor fi traşi la răspundere penală [VIDEO]


Consilierii comunişti de la Bălţi şi Cahul vor fi traşi la răspundere penală. Aceasta este reacţia Procuraturii Generale la decizia consiliilor locale de a arbora steaguri bicolore pe instituţiile statului din cele două oraşe.


Procurata califică acţiunea drept profanare a Drapelului de Stat al Republicii Moldova, fapt ce contravine Constituţiei Republicii Moldova şi Legii privind Drapelul de Stat. Amintim că PCRM şi-a motivat gestul declarând că nu a făcut decât să arboreze un drapel istoric. De cealaltă parte, mai mulţi istorici drapelul roş-albastru nu a fost niciodată nu a fost un drapelul de stat al Moldovei. Mai mult, experţii spun că drapelul dat ar aparţine Imperiului Otoman.



sursa: www.jurnaltv.md

Drapelul lui Tkaciuk - o diversiune

Comuniştii ies la manifestaţiile lor cu un drapel bicolor „roşu-albastru”, despre care afirmă că ar fi „al lui Ştefan cel Mare”. Dar aşa-zisul „drapel al lui Ştefan cel Mare” e, de fapt, drapelul lui Tkaciuk, inventat de acest „Iuduşka Troţki” al politicii moldoveneşti, ca să-i mai prostească o dată pe cei gata prostiţi. De la Ştefan cel Mare s-au păstrat câteva drapele, cu Sfântul Gheorghe ucigând balaurul pe ele, care s-au aflat la Mănăstirea Zografu, ctitorită de marele voievod, de la Sfântul Munte Athos (Grecia), şi care nu au nimic în comun cu „steagul” născocit de Voronin. Acesta e o invenţie comunistă, un drapel „moldovenesc” adaptat după tricolorul Federaţiei Ruse, din care s-a scos culoarea albă. Ruşii care poartă la mitingurile lor drapelele bicolore în mâini afirmă că „это знамя нашего Штефана чел Маре” („acesta e drapelul lui Ştefan cel Mare al nostru!”). Ni l-au confiscat şi pe el. Tot ei ne strigă: „Малдова – это русская земля!” („Moldova e pământ rusesc!”), „Убирайтесь в вашу Румынию!” („Plecaţi în România voastră!”). Ca să-i lăsăm pe ei aici, să nu-i încurcăm s-o ducă bine, cu condiţia să rămână şi ceva moldoveni cu dânşii, care să le fie slugi. Aceştia-s urmaşii celor care ne-au deportat şi împuşcat părinţii, ai infractorilor care au împânzit republica după 1944, în căutare de viaţă uşoară. Şi-acum încearcă să ne impună regulile lor. Pe teritoriul Republicii Moldova îşi desfăşoară activităţile mai multe partide şi organizaţii nonguvernamentale care propagă deschis o ură animalică faţă de băştinaşi, mai ales faţă de acea parte care se autoidentifică drept români: Partidul Comuniştilor, Partidul Socialiştilor (cu aripa tânără „Молодая Гвардия”), „Патриоцый Малдовий” (care-s patrioţi ai Federaţiei Ruse), Partidul „Патрия-Родина”, Uniunea Tineretului Rus, Mişcarea Slavonă, Asociaţia „Voievod”, „Universitatea Slavonă”, „Academia Antropologică” (a lui M.Tkaciuk) ş.a., care trebuie scoase de urgenţă în afara legii. A fi patriot moldovean, în concepţia lor, înseamnă a fi rus (ca Tkaciuk, Reidman, Mişin, Reşetnikov, Petrenko, Demideţki, Şelin ş.a.), a urî tot ce e românesc (afară de vin şi plăcinte), a vorbi doar limba rusă sau „o limbă moldovenească” stâlcită, a te dori în Uniunea Euroasiatică (ex-URSS), a crede că Putin e preşedintele tău (pe sediul partidului antimoldovenesc „Патриоцый Малдовий” e prins un panou uriaş pe care e scris: „Малдова выбирает Путина!”) ş.a. E binecunoscută ura patologică a lui V.Voronin pentru moldoveni („все малдаванe бараны!” („Toţi moldovenii sunt tâmpiţi!”), frază rostită la şedinţa biroului comitetului central al partidului comunist la 11 noiembrie 1989), pentru tricolorul nostru („Tricolorul e drapel fascist”, afirmaţie făcută de la tribuna Parlamentului Republicii Moldova în 2000). În loc să fie pus la dubă pentru aceste ofense aduse întregului nostru popor, „poporul” şi l-a ales preşedinte. Din păcate, unele consilii raionale şi săteşti dominate de consilieri comunişti votează ca acest fals să fie arborat pe sediul unor consilii, primării ş.a. Dar, tovarăşi consilieri, îndemnaţi-i pe Tkaciuk şi Voronin să vi-l arate mai întâi reprodus în vreo carte de istorie, şi-apoi să vă pună să-l arboraţi! Atâta timp cât el nu este oficializat, arborarea lui pe clădiri publice este o încălcare gravă a legislaţiei, iar cei care o fac urmează a fi deferiţi justiţiei (profanarea sau substituirea însemnelor de stat). Cele trei culori – roşu, galben şi albastru – care se regăsesc pe drapelul nostru naţional, pe care unii încearcă să-l înlocuiască cu fel de fel de cârpe improvizate, vin către noi încă de pe timpul lui Ieremia Movilă de la 1601, numărând peste 400 de ani în istoria noastră. Şi drapelele lui Ştefan cel Mare sunt cusute în cele trei culori naţionale. Iar noi urmează să ne mobilizăm ca să ne putem apăra valorile noastre. Inclusiv simbolurile naţionale. Tricolorul ne aparţine! Iar în privinţa lui Ştefan cel Mare să le spunem: luaţi-vă labele murdare de pe voievod! Nu-i profanaţi numele şi memoria! Ştefan şi-a zis doar valah, limba vorbită de ei a numit-o doar valahă, iar ţării sale i-a spus „cealaltă Valahie”, „Valahia”, „Valahia Mică”. Nicăieri nu spune că el ar fi „moldovean”, sau că ar vorbi „limba moldovenească”. Contrapunerea dintre moldoveni şi valahi, iar mai încoace – dintre moldoveni şi români – au făcut-o doar cei care în 1812 au rupt Moldova în două, iar în 1940 au adus minciuna cu tancul, impunând-o cu forţa („Cine nu e de acord cu ea va fi împuşcat sau deportat în Siberia!) ca „unic adevăr”. Fiii Satanei, membrii partidului lui Voronin şi ai altor formaţiuni la fel de odioase, trebuie să-şi ştie locul şi să n-o facă pe stăpânii în ţara pe care Cel de Sus şi voievozii noştri ne-au lăsat-o nouă drept moştenire cu tot cu valorile ei din veac.

Consilierii comunişti de la Bălţi au decis: Drapelul bicolor va fi arborat

29 martie 2012
Consiliul Municipal Bălţi a aprobat proiectul privind arborarea drapelului bicolor pe instituţiile publice. Decizia a fost luată cu votul a 22 de consilieri din PCRM. Alţi 7 consilieri s-au exprimat împotrivă.
Consiliul Municipal din Bălţi se va adresa, ulterior, Comisiei Naţionale de Heraldică, cu solicitarea de a înregistra oficial drapelul.
Consilierul PLDM Vlad Ghiţu spune că intenţia comuniştilor de a arbora acest drapel este o uzurpare. "Simbolica naţională se aprobă si se modifică de Parlament, la propunerea Comisiei Naţionale de Heraldică. Prin utilizarea acestui drapel, Consiliul Municipal Bălţi a purces la uzurparea însemnelor de stat. E o încercare de falsificare a istoriei. Azi se încalcă flagrant Legea cu privire la drapelul de stat", a declarat Ghiţu.
Acesta a mai adăugat că "decizia va fi contestată în instanţă şi fiecare consilier care a votat pentru va răspunde".
Anterior, membrii comisiei s-au expus asupra acestei iniţiative şi au menţionat că arborarea bicolorului este ilegală. Totodată, oamenii de ştiinţă spun că drapelul roş-albastru nu are nicio legătură cu trecutul istoric al Moldovei. Potrivit presei, steagul bicolor a fost deja arborat pe clădirile unor instituţii publice din mai multe localităţi.
Sursa: publika.md

Dodon vrea lege împotriva manifestațiilor unioniste

Grupul socialiștilor din Parlament a înregistrat o inițiativă legislativă care prevede interzicerea manifestațiilor „ce pun în pericol integritatea teritorială a statului”. Potrivit lui Igor Dodon astfel de întruniri ca marșul Unirii, care a avut loc recent în Capitală, sunt anticonstituționale.

„Chemăm partidele parlamentare să susțină acest proiect de lege. Cei care se consideră stataliști, iar declarativ acest lucru este stipulat în programele câtorva partide, trebuie să sprijine această inițiativă”, a declarat Dodon astăzi, 29 martie, în cadrul unui briefing de presă.

Deputatul socialist s-a arătat nedumerit că o astfel de lege nu a fost adoptată în timpul celor 8 ani de guvernare comunistă.

UNIMEDIA precizează că recent, la 94 de ani de ziua unirii Basarabiei cu România, în Chișinău a avut loc un marș al Unirii, în cadrul căruia participanții au pledat pentru unirea Republicii Moldova cu statul român. Pe de altă parte, Igor Dodon, care se declară statalist, a catalogat această manifestație drept „un ritual umilitor și obraznic”.

sursa: unimedia.md

PCRM vrea provocarea unui război civil?

28 martie 2012
Comuniștii au adoptat o strategie destul de periculoasă – provocarea intenționată a unor acțiuni represive legale din partea puterii, pentru a justifica o reacțiune „revoluționară” a simpatizanților comuniști. În acest scop, sunt utilizate autoritățile publice locale, care riscă să pornească pe linia separatismului teritorial.
Într-o anumită măsură, aceste scenarii se aseamănă cu provocările din stânga Nistrului din anii 89-92, când grupul de deputați nemulțumiți de politica Chișinăului, au incitat autoritățile raionale să nu se supună centrului sau chiar să ia cu asalt instituțiile subordonate Republicii Moldova, provocând, în cele din urmă, intervenția poliției moldovenești.

Am văzut deja fluturând drapelul transnistrean în centrul Chișinăului când moldoveneștii au încercat să provoace violențe de stradă la marșul unioniștilor, precum și așa-numitul „drapelul istoric al Moldovei”, care numai istoric nu este. Toate aceste atribute sunt utilizate deja, în mod sfidător, în calitate de simboluri opuse simbolurilor oficiale ale Republicii Moldova. Astfel, steagul inventat de activiștii PCRM a fost arborat în fața clădirii Guvernului, precum și în unele centre raionale unde PCRM deține majoritatea în consilii (Soroca, Edineț, Cimișlia, Bălți, Dondușeni ). Aici deja nu este vorba de o luptă dintre niște formațiuni politice, ci de o luptă deschisă a unui grup politic împotriva suveranității și unității teritoriale ale Republicii Moldova.

Desigur, jocurile comuniștilor ar putea fi doar un set de măsuri care ar avea drept scop intimidarea actualei guvernări, însă există o limită legală pe care odată ce o vor depăși, nu vor avea cale de întoarcere. Dincolo de limită va fi doar sânge și cătușile de fier.

În primul rând, la aceste lucruri ar trebui să reflecte îndelung reprezentanții autorităților locale, pentru că în urma spectacolelor politice organizate de PCRM, anume ei vor avea de suferit în cele din urmă.

autor: Octavian Racu

Comuniștii din Bălți au pregătit o decizie de oficializare a ”drapelului istoric al Ţării Moldovei”

Autoritățile locale din Bălți, controlate de PCRM, continuă să sfideze actuala guvernare dar și bunul simț.

După ce au declarat ”nesupunere civică” față de guvern și au interzis în teritoriul municipiului ”paradele homosexualilor”, comuniștii bălțeni, care dețin majoritatea absolută în consiliul municipal, au pregătit pentru ședința din 29 martie 2012 un proiect de hotărâre, prin care își propun să oficializeze ”drapelul istoric al Țării Moldovei”, scrie Vocea Basarabiei

De asemeni, consilierii comuniști vor să adopte un regulament de ”utilizare a drapelului istoric al Țării Moldovei”, care, printre altele, prevede ca acesta să fie arborat pe clădirile oficiale din Bălți, notează aceeași sursă.

Românii din Franța, de pe ambele maluri ale Prutului, vor sărbători Unirea pe 1 aprilie

Românii din Franţa de pe ambele maluri ale Prutului se vor întâlni Duminică, 1 Aprilie, la Paris pentru a sărbători 94 de ani de la Unire.

Spațiul de Cultură și Informare "Toti Romani" din Paris vă prezintă un eveniment organizat de Asociațiile "Toti Romani " și "Connexions Moldavie" Duminică 1 aprilie 2012, ora 15:00.

Concert festiv: "De ziua ta, Basarabie!"

În PROGRAM:

Nicolae GLIB, Valy BOGHEANn, Dorel BURLACU și alți artiști basarabeni

Espoziție de fotografie "Biserici Rupestre din Basarabia"
Acest eveniment este realizat cu sprijinul Consiliului Coordonator al Diasporei Republicii Moldova în Franța.

Info/rezervari: 06.72.90.90.12 /06.60.76.43.59
Pre-vânzări : 15 euro / Pe loc : 20 euro

Informații suplimentare: www.totiromani.org sau www.connexions-moldavie.eu

"Cei care au demolat monumentul lui Lenin la Donduşeni, nu pot fi traşi la răspundere"

Persoanele care au demolat monumentul lui Vladimir Lenin, din oraşul Donduşeni, nu pot fi trase la răspundere. Asta pentru că legislaţia prevede scoaterea de pe teritoriul ţării a tuturor monumentelor care amintesc de ideologia comunistă. Iar cetăţenii trebuie să ceară autorităţilor locale să respecte prevederile legii. Declaraţiile au fost făcute de scriitorul Valeriu Matei în cadrul Ediţiei Speciale la Publika TV.

"Nimeni nu poate să fie tras la răspundere, pentru că nimeni nu a anulat hotărârea Parlamentului privind scoaterea monumentelor ce amintesc de ideologia comunistă pe teritoriul Moldovei. În baza ei, s-a scos Lenin din Piaţa Marii Adunări Naţionale şi aşa trebuia să se întâmple peste tot. Din păcate, mai avem asemenea monumente care nu prezintă valoare artistică. Cetăţenii trebuie să ceară autorităţilor locale să respecte prevederile legii prin care să fie scoase aceste monumente", a spus Valeriu Matei.

Politicianul Iurie Roşca este de aceiaşi părere şi consideră că nu a avut loc un act de vandalism.

"Cred că a fost un act de vandalism instalarea acestor monumente. Greşeala a fost a celor care au provocat societatea, instalându-le printr-o decizie politică voluntaristă. Constituţia Moldovei ne scuteşte de a avea o ideologie de stat. Deci, să le dăm partidului care consideră că încă mai trebuie să practice această ideologie, să fie proprietatea lor privată. Nimeni nu vine să îşi instaleze simbolul partidului în centrul unei localităţi, acest lucru este ilegal", a menţionat Iurie Roşca.

Pe de altă parte, analistul Igor Boţan consideră că dezmembrarea monumentului lui Lenin de la Donduşeni este un act de vandalism.

"Aceste simboluri sunt depăşite de timp, dar mi se pare că o astfel de atitudine este starea deprorabilă a oamenilor. E o manifestare de vandalism. De ce aceste monumente nu se înlătură în conformitate cu legea de către autorităţi. Partidul care împărtăşeşte doctrina comunistă, îşi poate creşte ratingul în urma acestui eveniment", a menţionat Boţan.

"Problema nu este în monumente, ci în doctrine, care au fost impuse pe parcursul istoriei. Cred că populaţia trebuie să fie informată. Tânăra generaţie ştie puţine despre Lenin, despre puterea sovietică şi ar fi bine să cunoască", consideră liderul Mişcării de tineret "Voievod", Nicolae Pascaru.

În Republica Moldova sunt 20 de monumente dedicate ideologiei sovietice.

sursa: publika.md

Naistul Vasile Iovu a devenit Cetăţean de Onoare al Municipiului Chişinău

27 martie 2012

Artistul Poporului, naistul Vasile Iovu a devenit astăzi Cetăţean de Onoare al municipiului Chişinău. Acest titlu i-a fost conferit maestrului naiului printr-o decizie a Consiliului Municipal Chişinău, la inţiativa primarului general, Dorin Chirtoacă, pentru contribuţie la dezvoltarea culturii noastre naţionale şi în special a muzicii populare.


Vasile Iovu s-a născut la 24 iulie 1950 la Bardar, Ialoveni. A devenit primul naist profesionist din stânga Nistrului şi primul profesor în clasa de nai a Academiei de Muzică, autorul primei "Metode de nai" destinate învăţământului muzical mediu şi universitar. Din 1992 este fondator şi conducător al Ansamblului instrumental „Vasile Iovu".

Astăzi aria preocupărilor repertoriale, stilistice şi de gen a interpretului este foarte extinsă: muzica populară, simfonică, de cameră, ușoară. Meritele legendei naiului basarabean, Vasile Iovu, sunt apreciate cu titlul de Artist al Poporului, Profesor Universitar, Premiul National şi cea mai înaltă distincție de stat " Ordinul Republicii".
Maestrul Vasile Iovu împreună cu Regele Mihai al României

Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă: Niciun "patriot" nu va sta în calea Unirii


În ajunul împlinirii celor 94 de ani de la întoarcerea Basarabiei în trupul României, primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă şi-a felicitat colegii de la Primărie cu ocazia Marii Uniri.


Astăzi se împlinesc 94 de ani de la momentul când pe 27 martie, 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Republicii Moldoveneşti Democratice cu România.
Cu ocazia comemorării acestei date importante pentru românii din R. Moldova, primarul mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă a ţinut să-şi felicite colegii de la Primărie.
"Această sărbătoare este aproape de sufletul meu. Sper că destinele noastre, a românilor, vor fi reunite. În direcţia asta trebuie să meargă drumul nostru. Şi niciun "patriot" nu ne va sta în cale", a declarat Dorin Chirtoacă.

Amintim că pe 25 martie, la Chişinău s-a desfăşurat Marşul Unirii, împotriva căruia au protestat membrii partidului prorus "Patrioţii Moldovei".

Aşa-zişii patrioţi au provocat altercaţii cu simpatizanţii unirii cu România, în urma cărora a fost traumatizat un poliţist şi agresaţi fizic câţiva participanţi la marşul paşnic.

sursa: timpul md

Dondușeni: Lenin și-a pierdut capul, la propriu [VIDEO]

Astăzi de Ziua Unirii Basarabiei cu România, românii basarabeni din nordul țării au avut parte de un cadou inedit. Monumentul lui Lenin din or. Dondușeni, a fost deteriorat serios, practic demolat. Lenin, direct vorbind, pierzându-și capul, la propriu.

Autoritățile locale vorbesc despre un act de vandalism și declară că poliția se va ocupa de acest caz.

Mai jos imagini video de la locul eroicei fapte, prezentate de Dondușeni TV.


Președintele Nicolae Timofti: Eu vorbesc limba română


Şeful statului, Nicolae Timofti, spune că vorbeşte limba română. Asta chiar dacă în Consţituţia Republicii Moldova scrie că limba de stat este limba moldovenească. Mai mult, preşedintele menţionează că articolul din Constituţie, unde este menţionată denumirea limbii de stat,ar putea fi modificat. Despre acest lucru a vorbit şeful statului în cadrul emisiunii În Profunzime.
"Eu vorbesc limba română. Eu sunt jurist şi o spun aşa cum este. În Constituţie este scris limba moldovenească, dar, de fapt, Academia de Ştiinţe ne spune ce limbă vorbim. Această Constituţie a fost adoptată de anumiţi politicieni. Când politicienii vor ajunge la o concluzie, atunci o să decidem cum să o numim. Cum nu s-ar numi, trebuie să o vorbim corect", a declarat preşedintele ţării.
Anterior, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat că orice persoană publică din ţară este obligată să cunoască limba de stat.

sursa: publika.md

Norul tricolor de fum [VIDEO]

26 martie 2012
Peste 3000 de oameni, mai multe organizații non-guvernamentale au desfășurat ieri, 25.03.2012, la Chișinău, Marșul Unirii, dedicat împlinirii a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România din 1918. Marșul a culminat cu un concert de zile mari în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet. Tot aici, mai mulți tineri au aprins fumigene tricolore, creând un imens nor tricolor de fum.



sursa video: Basarabia de după independență

Marșul Unirii la Chișinău

Marșul Unirii la Chișinău, cu altercații și încăierări // FOTO; VIDEO
Peste 3000 de oameni, mai multe organizații non-guvernamentale au desfășurat astăzi, la Chișinău, Marșul Unirii, dedicat împlinirii a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România din 1918.

Totodată, mai mulți reprezentanți ai formațiunii „Patrioții Moldovei” și oponenți ai unioniștilor au încercat să împiedice buna desfășurare a manifestației.
 
Poliția a fost nevoită să formeze cordoane pentru a nu permite încăierări între cele două tabere.

Manifestanții au continuat Marșul Unirii până în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet, iar în Piața Marii Adunări Naționale au dansat Hora Unirii.


sursa: jurnal.md

Patrioții Moldovei au ajuns în sfârșit în atenția poliției [VIDEO]


Patrioţii Moldovei au ajuns în atenţia poliţiştilor. Aceştia riscă amenzi sau chiar dosare penale, după ce ieri au blocat bulevardul Ştefan Cel Mare. Anti-Unioniştii s-au adunat în stradă pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de marşul organizat cu prilejul aniversării a 94-a de la Unirea Basarabiei cu România. Poliţiştii au fost nevoiţi să intervină pentru a calma cele două tabere. După evenimente, un poliţist a avut nevoie de îngrijiri medicale.


Organizatorii Marşului Unirii şi-au început traseul de la Academia de Ştiinţe şi urmau să ajungă în scuarul Teatrului de Operă şi Balet. Totodată, membrii Patrioţii Moldovei au avut autorizaţie pentru a protesta în perimetrul Arcului de Triumf. Atunci când unioniştii au ajuns aproape pe Piaţa Marii Adunări Naţionale, Patrioţii Moldovei se pare că au reuşit să rupă cordonul format de poliţişti şi au blocat traseul. După o încăierare de aproape o jumătate de oră, poliţiştii au reuşit să-i dea la o parte pe antiunionişti, pentru ca organizatorii marşului să poată trece.




Participanţii la Marşul Unirii au marcat ieri cea dea 94-a aniversare de la Unirea Basarabiei cu România înfăptuită la 27 martie 1918. Potrivit Ministerului de Interne la acţiunea autorizată de Primăria capitalei au participat aproape 3000 de persoane.

sursa: jurnaltv.md

Steagurile comuniste din Edineț și Cimișlia au fost demontate


Steagurile roș-albastre arborate în fața Consiliilor raionale din Edineț și Cimișlia au fost demontate în noaptea de sâmbătă spre duminică de persoane necunoscute, anunță portalul pro-comunist Omega.


Vă amintim că sfidând tricolorul, autoritățile locale din cele două raionale au decis să arboreze acest steag intens promovat în ultima vreme la protestele PCRM.

Presa comunistă se declară indignată de lipsa de atitudine din partea poliției care refuză să investigheze circumstanțele în care au fost demontate drapelele.

Anterior jurnalistul Val Butnaru atenționa opinia publică asupra intențiilor PCRM de a înlocui tricolorul cu acest steag bicolor.

sursa: union.md

Eu, românul, sunt inteligent de periculos.


Sunt mereu cu frica-n sân
Că îmi pierd dreptul de român.

M-am trezit la 6.20. Ceasul s-a schimbat cu o oră înainte. Nu puteam dormi. Poate fiziologic, poate emotiv. Doar azi e marșul, cum care? Cel consacrat zilei de 27 martie 1918, atunci când România a revenit la normal, când s-a unit Basarabia cu Țara Mamă, România. Lăsând istoria deoparte. E o zi cu responsabilitate, multă, că doar (ina)micul nu doarme.


Stau. Ziua trece. Nu fac nimic. Stau și mă uit la ceas. Hai, încă un pic, încă un pic. E 15.00, trebuie să mă îmbrac. Mă gândesc, mă îmbrac în maioul din Cernăuți, și spiritul din Bucovina trebuie să asiste la marș.

Peste 2000 de oameni au mărșăluit pe străzile Chișinăului
Mă pornesc. Emoții. Cele 3 stații au durat parcă 2 secole. Am ajuns. Merg pe jos de la Ciuflea spre Academie. Ajung, întind capul după colț, ce văd? România. E aici. Aproape. În fața mea. Dar parcă am mai văzut-o?! Dar nu. E alta, mai tricoloră, mai entuziasmată, mai de toate vârstele. Tac. Respir adânc. Mă întâlnesc cu băieții. Îi cunosc, aproape pe toți. Vin și necunoscuți și mă salută. Îi salut și eu. Îi iubesc, dar nu-i știu. Îmi convine. Întâlnesc stomatologi de-ai mei. Mari, doctori în științe. Mă mândresc. Mă dau într-o parte. Lângă pasajul subteran. Zgomot, cutremur, cântec, din metrou? Nu, noi n-avem metrou. Din subteran ies ~80 de românași. Făcuți, făcuți bine, frumoși, entuziasmați. Câți suntem în scuar la Academie? O mie? Nu. Două? Poate, dar parcă mai mult. Lasă, două deja e bine.

Drapelul transnistrean - culmea patriotismului moldovenesc
Pornim. Când? Acum. Poliție. Multă. Fețe cunoscute, aceiași scutieri, mici, speriați, dehidratați. Mergem, cântăm, ne cutremurăm, românizăm, plângem, ne bucurăm, întinerim, îmbătrânim, murim... ne naștem din nou. Mergem. Frumos. Tricoloare.

Comsomolul Ciocana în acțiune. Denis Doga și Pavel Grigorciuc
Bulevardul Ștefan cel Mare intersecție cu Pușkin. Stau. Boii stau. Nu, nu pasc. Rag. Mulți? Nu. Puțini. Pasc. Nu știu cum și de unde dânșii se plasează perpendicular pe Ștefan. Ocupă segmentul de pe Pușkin. Logic. Ei Pușkin. Noi Ștefan. Ei strigă Ștefan, paradoxal. Noi nu strigăm Pușkin, logic. Poliția... Pute a câcat. A urină, peste tot. Au făcut pe ei. Comisarul capitalei, Mușuc, are ochi ca la Marlyn Manson. E drogat? Nu. E speriat. Tare? Nu, nu tare, colosal ! Situația scapă de sub control. Întorc capul să văd pe unde se poate trece. Totul e blocat. Comuniști. Polițiști. Mă deplasez prin mulțime cu ușurință. Cine-s eu? Provocator. Ha. Nu. Stai oleacă. Eu îs Dragoș Galbur. Carne și oase. Întorc capul, ai mei de la Zimbru gata de luptă. Haiduci. Eroi. Români. Noi nepoți de-a lui Ștefan, chiar pe Ștefan. Ei pretinși patrioți, chiar pe pulă.

Începem. Ne împingem. Încercăm să rupem cordonul de polițiști. Mă bag primul. Din stânga. Îl rup. Și ce? Și nimic. Comuniștii aruncă cu ouă. Strigă Moldova, URSS, ebati rumîn. Au niște steaguri stranii. A Transnistriei printre ele. Pizdeț. Ne rupe pe noi. Îi rupem noi pe dânșii. Eu strig. Cineva îmi bagă camera video în față. Moldnews. Presă de partid. PCRM. Creier.rar se dezarhivează. Stai. Ei m-au făcut varză în știrile lor. Vino aici. Poc. Pac. Camera sare. Mustața sare. Nu a mea, logic. Mi se bagă un oarecare Tiurin, șeful lor. Îmi vorbește în rusă. Dar eu îs român băi. Care rusă? Pleosc. Legitimația de jurnalist la mine în mână. Furt? Nu. Trofeu. Mă calci pe coadă, îmi scuipi în suflet. Mă răzbun. Sunt din Bălți. Am dreptul. Nu sunt rău. Răutăcios - da. Plutesc. Entuziasmat. Sunt cu nasul pe sus. Răspund, cu ură... Câcatule ! Îmi place de mine.


Apropo,”știri” făcute de moldnews despre mine: (eu nu am făcut parte niciodată din nici-o organizație de genul, și nici de alt gen)
http://imageshack.us/photo/my-images/804/asdasdav.jpg/

http://imageshack.us/photo/my-images/545/wqeqewq.jpg/
  


Îi batem. Îi ocolim și mergem. Ajungem. PMAN. Dansăm, euforic. Ne felicităm. Cu ce? Nu știu, dar e plăcut. Victorios. Pornim. Mergem. Bănulescu-Bodoni. Porcii ies din nou la rampă. Bătaie. Tăticii care au luptat în Transnistria trec pe prima linie. Îs mai multe focare de altercații. Văd un băț, mare de 3 metri. Poc. Pac. Peste capuri, boturi, chipiuri. Sar și eu. Cine bate? Al nostru. Bine dar. Dă-i frate. Poc. Pac. Un scutier jos. Sânge. Îmi pare rău. Mai departe. Vin întăriri la scutieri. Ne retragem. Băgăm piciorul. Mergem spre scuar la Operă și Balet. Ajungem. Fug înainte. Ajung printre primii. Urc sus. Filmez. Vin ai noștri. Se intonează imnul - Deșteaptă-te Române! Plâng. Mă cutremur. Îmi șterg la lacrimile. Tac.

Începem. Cântăm. Strigăm. Dansăm. Ardem. Ne stingem. Ardem din nou. România. România e aici. E vie. E tricoloră. Dansez. Nu mai pot, dar dansez. Sunt entuziasmat. Gata. Se încheie. Sunt fericit. Am utilizat noțiunea de ”a trăi” exact cum scrie în DEX. Sunt mândru. Vin acasă. Nu-mi ajung cuvinte. Încerc să le găsesc. Le găsesc. Le scriu pe blog. Mă împărtășesc cu voi. Trăiesc. Eu. ROMÂNIA! Sunt eroul propriei mele vieți.


sursa: blog.galbur.md

25 martie 1918: Zemstva din Orhei semnează Moţiunea de Unire cu România

25 martie 2012

Grea, îndelungată şi anevoioasă a fost calea Basarabiei către Măreţul Act Istoric din 27 martie 1918, când prin înaintaşii săi, membrii Sfatului Ţării, s-a votat reunirea acestei provincii româneşti la Patria-Mamă, România. După 106 ani de umilinţă şi ocupaţie rusească, românii basarabeni au demonstrat întregii lumi că şi-au păstrat demnitatea şi conştiinţa naţională şi prin votul democratic al celor 86 de deputaţi în primul Parlament al Basarabiei s-a votat unul dintre cele mai nobile idealuri ale unui popor – reunirea la naţiunea şi teritoriul din care a făcut parte.

Actul Unirii, promulgat de regele României şi publicat în Monitorul Oficial din 10 aprilie 1918 a fost recunoscut prin Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1918, fiind semnat de către guvernele Angliei, Franţei, Italiei, României şi Japoniei.

Semnificativ este faptul că Zemstva din Orhei, la 25 martie 1918, a anticipat Actul Unirii, semnând Moţiunea de Unire a Judeţului Orhei cu România, act semnat deja de zemstvele judeţelor Bălţi şi Soroca. Din cei 52 de consilieri orheieni, dintre care 40 s-au declarat români de naţionalitate, doi – moldoveni, şapte – evrei şi trei – polonezi, toţi au votat în unanimitate moţiunea de Unire, expediind regelui Ferdinand o telegramă cu următorul conţinut:

Majestate. Adunarea zemstvei Orhei şedinţa de la 25 martie, proclamă în unanimitate Unirea cu sora mai mare România, în scopul întregirii Moldovei lui Ştefan cel Mare, şi depune la picioarele Magestăţii voastre dovada devotamentului nostru faţă de idealurile neamului nostru românesc.”


La 25 marie 1918, Orheiul, a confirmat a câta oară spusele domnitorului Ştefan cel Mare că: “Orheiul este scutul şi pieptul Ţării”.

Creștinii sunt grupul religios cel mai discriminat în UE

Nu mai puţin de 85% din persecuţiile sociale din Europa, în 2011, au fost ţintite împotriva creştinilor. Raportul Observatorului austriac pentru Intoleranţă şi Discriminare Împotriva Creştinilor, care a venit cu această concluzie, spune că urmaşii lui Christos au fost cel mai adesea victimele vandalismului şi insultelor la adresa simbolurilor religioase.

Între toţi adepţii europeni ai unei religii creştinii au fost cel mai des obiectul violenţei motivate religios, a infracţiunilor generate de ură şi a desacralizărilor.

În Scoţia, 95% din violenţa religioasă a fost îndreptată împotriva creştinilor. În Franţa 84% din actele de vandalism au vizat proprietăţi creştine subliniază raportul citat de Catholic News Agency.

Raportul Observatorului a vizat şi restricţiile profesionale care au fost aplicate creştinilor în ultimul an. Potrivit documentului, din cauza unei definiţii restrictive a libertăţii de conştiinţă, meserii precum cea de magistrat, de medic, asistent, moaşă sau farmacist, “îşi închid încet-încet uşile, pentru creştini”. Ca un exemplu, profesorii şi părinţii “dau de bucluc” spun autorii raportului dacă nu sunt de acord cu etica sexuală definită de stat.

Documentul evidenţiază însă şi aspecte pozitive, cel mai notabil fiind aceea că discriminarea împotriva creştinilor câştigă teren în dezabaterile publice. Cel mai recent exemplu este o rezoluţie adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului pentru Securitate şi Cooperare în Europa, care a încurajat dezbaterea publică privind problematica anti-creştină şi legislaţia cu potenţial negativ pentru creştini. 

sursa: Semnele Timpului

Actorul Florin Piersic vrea cetățenie moldovenească

24 martie 2012

Cunoscutul actor român Florin Piersic, aflat la Chișinău pentru două spectacole la Teatrul Național "Mihai Eminescu", intenționează să solicite cetățenia Republicii Moldova.


Florin Piersic a declarat pentru Radio Chișinău că este legat sufletește de Basarabia nu doar prin spectacolele pe care le susține de mai multe ori pe an la Chișinău sau pe alte scene din Republica Moldova.

Tatăl sau a fost medicul veterinar al județului Soroca. Astfel, copilăria autorului a fost plină de povestiri frumoase ale tatălui despre aceste locuri, amintiri care acum sunt completate de imaginea publicului cald de aici.

Având în vedere afecțiunea reciprocă dintre el și basarabeni, actorul s-a decis să facă pasul cel mare și să urmeze exemplul românilor basarabeni care solicită cetățenia României, dar... în sens invers.

22 martie 1812: Rusia “acceptă” Prutul ca graniţă pînă la vărsarea lui în Dunăre

22 martie 2012

În urma negocierilor de pace ruso-turce de după Războiul ruso-turc de la 1806-1812, ţarul Alexandru I “acceptă” “Prutul ca graniţă pînă la vărsarea lui în Dunăre”, la 22 martie 1812.

În cele din urmă au cedat şi turcii, astfel că pacea ruso-turcă se încheie şi ea cu mult fast la 16/28 mai 1812, la Bucureşti.

Articolele IV şi V consfinţeau sfîşierea în două a Principatului Moldovei, vasal Porţii, şi răpirea de către Rusia a largei regiunii dintre Prut şi Nistru, denumită de atunci încolo Basarabia.

Sursa: Istoria.md

Pantelimon Halipa: Anexarea Moldovei dintre Prut și Nistru de către Imperiul Rus (p. II)

20 martie 2012

«De jafurile si asupririle la care erau expusi românii nostri din Moldova dintre Prut si Nistru, erau impresionati nu numai calatorii straini, ci si rusii si chiar insusi imparatul Alexandru I. Asa dupa patru ani de guvernare a generalului Harting, imparatul in rescriptul sau catre mitropolitul Gavril, cu ocazia numirii noului conducator al Basarabiei, cu titlul de vice-rege, generalul Bahmetev, scria urmatoarele:
«Sunt profund nemultumit ca in unele parti, au ajuns la apogeu, din care cauza oamenii nevinovati isi lasa casutele si tot avutul lor si fug de la noi, cautand adapost peste hotar.»
Rescriptul are data de 1 aprilie 1816, tiparit in lucrarea lui Stadnitchi, pag. 289 si in lucrarea lui Leon Casso «Rusia la Dunare», pag. 213.

Iar lui Bahmetev, vice-regele provinciei, imparatul ii scria:
«Odata cu schimbarea primului guvernator, lucru ce devenise necesar in anul 1813, in ocarmuirea acestei provincii au aparut toate viciile: pe de o parte ea a fost lasata pe mana oamenilor nepriceputi, iar pe de alta parte pe seama functionarilor incorecti si interesati.»

Un alt anchetator rus, Storjenco, scria:
«Nu se vede ca populatia Basarabiei ar fi progresat, dimpotriva cand in anul 1806 au venit armatele rusesti, starea populatiei era infloritoare, guvernatorii nu fac nimic decat abuzuri.» Citat din lucrarile comisiei arhivelor statului, Chisinau, vol. II, pag. 170.

In mainile guvernatorilor si ispravnicilor (prefecti) rusi, Moldova dintre Prut si Nistru devenise un camp de exploatare si afaceri personale. Toti acei ce o vizitau erau uimiti de cele constatate. Populatia era exploatata si saracita.

Deci, rusii recunosc, ca, in loc de fericirea care se promitea românilor prin propaganda ruseasca, ei au adus populatia la cea mai groaznica saracie.

Dar practic nu se lua nici o masura de indreptare a lucrurilor. La mici intervale de timp se schimbau guvernatorii si ispravnicii si se numeau mereu altii tot mai saraci si mai lacomi.

Desi in aparenta imparatul Alexandru I isi manifesta dorinta ca Moldova dintre Prut si Nistru sa fie guvernata in mod cinstit, ca regimul sa fie cat se poate de suportabil si ca populatia sa se simta bine, aceasta nu era o dragoste deosebita ce ar fi avut-o fata de populatia noastra, ci pentru a demonstra fata de alte popoare, dupa cum se exprima chiar el, ca sub domnia tarista lumea traieste fericita si aceasta se facea cu scopul ca sa atraga si alte popoare la imperiul tarist. E vorba de popoarele slave.

Imparatul Alexandru I a dat amiralului Ciceagov o plangere a locuitorilor din Moldova impotriva armatelor lui Kutuzov, spunand:
«Nu mai pot sa permit mai departe asemenea grozavii».

Deci, cine isi poate imagina ce suferinte si nenorociri venisera pe capul bietului popor românesc, daca insusi tarul care patrona toata aceasta barbarie, se ingrozeste. Dar generalii rusi nu se sinchisesc si nu se ingrozesc cand sumedeniile de care incarcate cu alimente si furaje pentru armate erau trase de circa 30.000 de barbati si femei, flamanzi si desculti. La protestul românilor de a se pune capat acestor barbarii nemaipomenite in istoria omenirii, generalii rusi spuneau cu sange rece ca pe ei nu-i intereseaza cine este inhamat la car, animale sau oameni, ci totul e ca aceste care sa fie transportate. (Karl Marx si Leon Casso «Rusia la Dunare», pag. 126-127, dupa o scrisoare a lui Ciceagov).

Amiralul Ciceagov , calatorind prin Moldova in primavara anului 1812, se mira de numarul mare de case parasite si sate distruse de armatele rusesti.

Cu toata dorinta tarului exprimata prin rescriptele sale, treburile administrative mergeau din ce in ce tot mai rau.

Guvernatorii si ispravnicii judeteni (prefectii) ce de acum se numeau de catre guvernatorii rusi, administrau provincia noastra dupa bunul lor plac. In urma neregulilor constatate de anchetatorul Svinin, guvernatorul Harting e dat afara sub pretextul ca e bolnav, iar in locul lui este numit cu imputernicirea de vice-rege generalul Bahmetev, avand ca ajutor de guvernator pe grecul Catacazi, ruda cu Ipsilanti, de origine greaca. Dar nici guvernarea lui Bahmetev n-a dat roade. Aceasta guvernare a fost si mai proasta decat a lui Harting. In cele din urma el este invinuit de contrabanda. Afacerile din jurul vice-regelui Bahmetev sunt initiate de sotia sa si sunt implicati tot felul de greci, polonezi, armeni, evrei etc. Bahmetev este dat pe mana justitie, insa judecata nu-l condamna si, in anul 1820, el este scos din serviciu pe caz de boala.

Dupa Bahmetev este numit guvernatorul Inzov, slab si nepriceput in treburile administratiei. Prezenta lui in acest post a fost inutila, toata activitatea lui s-a rezumat la sadirea pomilor pe marginea drumurilor.

Guvernul din Petersburg, nemultumit de modul cum este administrata aceasta provincie, recurge la un alt demnitar al timpului, contele Vorontov, guvernatorul Rusiei de sud, cu sediul la Odessa, caruia i se incredinteaza suprema supraveghere a administratiei acestei provincii. Contele Vorontov a indeplinit aceasta functie din anul 1823 pana in anul 1844.

Pentru a se informa despre cele ce se petrec in provincia care ii era incredintata pentru buna administrare, ordona si el sa i se raporteze tot ce se petrece acolo si, in curand, i se aduc la cunostinta realitatile. Asa, de exemplu, o personalitate inalta, cu numele Longhinov, in scrisoarea sa din 4 august 1824, care se pastreaza in arhiva contelui Vorontov, scrie din Chisinau: «Situatia economica a Basarabiei era mult mai buna sub conducerea moldovenilor decat sub conducerea ruseasca in timp de 15 ani. Aici, in regiunea Basarabiei, unde inca e barbarism, oamenii fara vina sunt bagati in inchisori, batuti, jefuiti si arsi».
(Nota: Lucrarea lui Leon Casso «Rusia la Dunare», pagina nr. 222).

In 1829 Mihailovici Danilevschi, in «Russcaia starina», vol. 79, pag. 182, scria:
«Acum 11 ani am fost in Basarabia, dar de atunci n-am mai gasit nici o schimbare
(Nota: L. Casso «Rusia la Dunare», pag. nr. 221)

In ziua de 11 iulie 1833, generalul Kiselev scria lui Vorontov:
«Imi zugraviti un tablou trist in Basarabia; moldovenii se grabesc sa-si vanda mosiile, pe cand in Bucovina proprietarii platesc 30% impozite, dar lauda ordinea si cinstea organizatiei Austriei. V-au ajutat rau guvernatorii care s-au schimbat la Chisinau si functironarii lor, care sunt drojdia Rusiei si a Moldovei».
(Nota: L. Casso «Russia la Dunare», pag. nr. 224 si arhiva contelui Vorontov, vo. 38, pag. 209.) Chiar si imaparatul rus vorbeste despre functionarii rusi necorespunzatori si nedoriti, culesi dupa nevoile timpului in mare graba.

Desi taranii si nobilii moldoveni la inceput erau rezervati fata de Rusia, curand s-au convins ca rusii sunt pusi pe jaf. Statul rus a luat hotararea ferma de a incredinta administrara acestei provincii functionarilor rusi. Fata de aceasta masura moldovenii intervin prin cereri catre Imparat, se plang contra guvernatorilor si functionarilor rusi si impotriva masurilor de inlocuire a functionarilor romani din adminstratia provinciei. Ei se plang ca obiceiurile si legile provinciei sunt inlocuite treptat.
(Nota: Eparhia din Chisinau, 1902, pag. 366-369, si L. Casso «Rusia la Dunare», pag. 209).»

Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru, Testament pentru urmasi, Chisinau, ed. Hyperion, 1991.

Pantelimon Halipa: Anexarea Moldovei dintre Prut și Nistru de către Imperiul Rus (p. I)

19 martie 2012

«Toata lumea, si cu atat mai mult rusii, care ocupau Moldova inca din 1806 si pana 1812 cu armatele lor, stiau foarte bine ca teritoriul dintre Prut si Nistru avea denumirea de Moldova de pe stanga Prutului, si impreuna cu teritoriul din dreapta Prutului forma Principatul Moldova. Conform Tratatului de la Tilsit din 1807 incheiat intre Napoleon I si tarul Rusiei, Alexandre I, Rusia se obliga sa evacueze si sa retraga trupele din Valahia si Moldova. Adica, armatele rusesti urmau sa se retraga peste Nistru in tara lor. (D)ar ceva mai spre toamna anului 1807, la o a doua conferinta ce a avut loc la Paris, diplomatul rus Tolstoi a ridicat din nou problema retragerii trupelor rusesti peste Nistru, si cu aceasta ocazie diplomatul Rusiei a afirmat ca Rusia va respecta obligatia de a retrage trupele sale din Moldova si Valahia, dara a cerut sa ramana rusilor macar Basarabia, despre care nu se vorbea nimica in tratatul de la Tilsit, stiind precis ca aceasta fasie de teren din sudul Moldovei avea o denumire locala “Bugeacul” sau Basarabia – in amintirea voievodului Basarab – si ca Moldova nu era acea fasie de teren cu denumirea de “Basarabia”. Diplomatia rusa, cu o vadita rea credinta, a indus in eroare conferinta de la Paris, precum ca Basarabia, acea fasie de teren intre Chilia, Cetatea Alba si Dunare nu face parte din Moldova si rusii s-au straduit sa convinga conferinta ca acea fasie se extinde de la Dunare inspre nord pe raurile Prut si Nistru si se margineste la nord cu hotarul imperiului Austro-Ungar. In felul acesta Rusia a obtinut aprobarea forului de la Paris de a nu evacua teritoriul zis Basarabia de pe stanga Prutului.

Academicianul rus L. S. Berg, in cartea sa “Basarabia”, la p. 2, califica afacerea asta ca un succes diplomatic rusesc. Astfel incat, conform tratatului de la Tilsit si de la Paris din 1807, Rusia a evacuat Valahia si Moldova de pe dreapta Prutului, iar Moldova de pe stanga Prutului, botezata de ea cu un nume fals “Basarabia” si care nu-i apartinea, a ramas sub jugul tarismului rusesc. Si bietul popor moldovenesc din aceasta parte a Moldovei a continuat sa sufere mai departe. El suferea moraliceste suportand tot felul de umilinte; el suferea si materialiceste, fiindca trebuia sa aprovizioneze armatele rusesti cu tot necesarul. Suferea cu totii, dar taceau fiindca rusii spuneau ca vin la noi in numele crestinismului, iar românii ii credeau si sperau ca rusii in adevar vin la noi cu gand curat, pentru a-i feri de paganismul tucesc. Dar mai ales credeau românii ca miloasa, pravoslavnica Rusie ii va izbavi de fanarioti, care prin mijloace murdare si intrigi, ce adesea duceau la crime, ajungeau la carma tarii, pe care o storceau de averi, imbogatindu-se si rasplatind din belsug vizirii turci, care ii favorizau si ii mentineau in diferite posturi inalte, unde jefuiau avutul poporului.

Adeseori acesti fanarioti reuseau sa induplece chiar pe sultanii turci ca sa le incredinteze posturi de domnitori in Tarile Românesti. Instalandu-se pe teritoriul românesc, acesti fanarioti, ca niste lipitori, sugeau toata vlaga poporului român.

Indata dupa anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru la imperiul rusesc, populatia, in massa, fugea in Moldova de pe dreapta Prutului, la pagansimul otoman. Pentru a opri aceasta fuga Alexandru I a recunoscut dreptul taranilor de a ramane liberi si mai departe, adica sa nu fie robi, sa nu fie iobagi, cum erau taranii din Rusia, adica sa nu fie «crepostnoi». De asemenea li s-au recunoscut si boierilor toate drepturile si privilegiile avute inainte. Dar fuga taranilor si a boierilor in Moldova aflata sub suzeranitate turceasca nu s-a oprit, si, atunci, tarul Alexandru I, vrand sa indulceasca intrucatva viata din aceasta parte a Moldovei, a scutit pe timp de cativa ani pe moldoveni de plata impozitelor si de serviciul militar. In 1818 acorda o autonomie locala. Se constituie un sfat superior local in care majoritatea consilierilor o are elementul moldovenesc local, dar din sfatul superior facea parte vice-regele, guvernatorul, vice-guvernatorul si inca doi consilieri numiti de Petersburg. In acest sfat superior se discutau si se luau hotararile in limba româneasca si ruseasca. Toata administratia civila era in mainile moldovenilor. Ispravnicii de judet (un fel de prefect), care erau nu numai administratori, dar si judecatori, la inceput se alegeau de moldoveni. Astfel ca toate organele cunducatoare ale administratiei acestei provincii subjugate sub rusi in acea perioada, erau recrutate din partea boiereasca, care in totalitatea ei era româneasca si care nu cunoastea limba rusa. Primul guvernator al provinciei a fost Scarlat Sturza, un batran de optzeci de ani, bolnavicios, slab si fara putere de munca. Deci, in conducerea superioara se alegeau români, cu totii vorbeau numai româneste si ceva limba greaca. Mai tarziu, fiii nobililor au inceput sa vorbeasca limba franceza sau germana; e de notat ca limba ocupantilor rusi nu o cunostea nimeni. Dar aceasta stare de lucruri n-a durat mult.

Incetul cu incetul situatia se schimba, in locul guvernatorilor români se numesc guvernatori generali rusi, care nu cunosteau limba româneasca, nu cunosteau legile si nici obiceiurile locale. Incepand cu primii guvernatori rusi, se lanseaza o campanie de ponegrire, de critici si de denunturi la adresa moldovenilor.

Generalii guvernatori Harting, Bahmetev, Inzov si mai ales vice-guvernatorul Vieghel si altii sunt furiosi ca, incepand cu elementele din conducerea suprema a acestei provincii dintre Prut si Nistru, toti vorbesc numai româneste si pentru acest motiv moldovenii sunt reclamati si considertai inculti. Abuzurile guvernatorilor rusi si supusilor lor se inmultesc, iar moldovenii sunt nevoiti, la randul lor, sa reclame si ei, fac cereri aparandu-si drepturile si demnitatea.

Guvernul de la Petersburg ordona anchete, iar la toate anchetele anchetatorii se ingrozesc de cele constatate: peste tot abuzuri si talharii. Cu toate instructiunile Petersburgului referitoare la modul cum sa se ancheteze, anchetatorii sunt nevoiti sa raporteze adevarul ca toata vina pentru proasta administrare cade asupra guvernatorilor rusi si ca moldovenii nu aveau nici o vina.

Asa, in vara anului 1815, soseste la Chisinau anchetatorul Svinin. La fata locului, el ia cunostinta cum se administra provincia in trecut, inainte de a fi anexata la Rusia, apoi Svinin se deplaseaza la Iasi, pentru a se convinge de cele spuse la Chisinau si de buna administratie din Moldova. Aici, la Iasi, Svinin discuta problema cu domnitorul si cu mitropolitul Moldovei. Cu toate instructiunile date lui Svinin la Petersburg, el constatata ca toata vina pentru proasta administratie a Basarabiei cade asupra generalului rus Harting, si nu asupra boierilor moldoveni, scrie el:
«Greselile in administratia Basarabiei se explica nu prin vina boierilor moldoveni, ci prin vina guvernatorilor rusi

Dar mai mult decat o serie de abuzuri, pe anchetatorul Svinin il impresioneaza faptul ca din Basarabia populatia moldoveneasca fuge peste Prut si trece in Moldova cu miile.

In rapoartele lui Svinin, direct catre tarul Alexandru I, se noteaza ca intr-un an din judetul de hotar Tighina au fugit 900 de familii, din judetul Codrilor au fugit 290 de familii, iar din judetul Hotin au fugit 3.359 de familii de romani. Nu mai putin e ingrijorat de aceasta emigratiune si generalul Kiselev care, facand o inspectie a granitei sud-vestice, este tulburat de cele constatate si inainteaza tarului urmatorul raport:
«Asi dori ca Majestatea Voastra sa binevoiasca a da ordin ca sa se constate cati locuitori au fost in 1812 cand s-a incheiat pacea, cati bulgari dupa aceasta au venit la noi si cati din ei au fugit spre apus, preferand jugul turcesc, fiind foarte grea pentru ei administratia noastra».

Suferintele taranilor de prin judete erau insuportabile, dar ei, de frica sa nu fie si mai rau jefuiti de ispravnici, se temeau sa-i divulge. Cu toata tacerea taranilor aceste jafuri erau cunoscute la Petersburg, in urma raportului facut de generalul Kiselev, direct tarului Alexandru I, raport in care scrie textual:
«Acolo, in Basarabia, totul se vinde, totul are pret, ispravnicii sunt nevoiti sa jefuiasca, fiindca ei singuri platesc pentru un post ce il ocupa de la 20.000 la 30.000 ruble

In urma acestor jafuri constatate, generalul guvernator Harting este dat afara in 1816 sub pretextul ca e bolnav.»

Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru, Testament pentru urmasi, Chisinau, ed. Hyperion, 1991.

Vezi cine a încercat să asasineze ”Istoria Românilor” din școlile moldovenești

Dr. Vaceslav Stavila, blog.nistru-prut.info, a prezentat pe blogul său lista celor care alături de Igor Cașu, au decis, acoperiți de ministrul M. Şleahtiţchi, eliminarea “Istoriei Românilor” ca obiect aparte din instituţiile de învăţământ preuniversitar ale Republicii Moldova.

Pentru eliminarea obiectului ”Istoria Românilor” au votat următorii membri ai “Comisiei”:

1. Balan V., liceul “P. Ştefănucă”, Ialoveni
2. Caşu I., dr. în istorie, Facultatea de Istorie, USM
3. Cerbuşcă P., dr. în istorie, liceul “Gaudeamus”
4. Eremia A., dr. habilitat, Facultatea de Istorie, USM
5. Niculiţă I., dr. habilitat, Facultatea de Istorie, USM
6. Novic A., liceul “B.Dânga”, Criuleni
7. Olaru V., liceul “L. Blaga”, Chişinău
8. Pâslariuc V., dr. în istorie, Facultatea de Istorie, USM
9. Şarov I., dr. în istorie, Decanul Facultăţii de Istorie, USM
10. Ţâcu O., dr. în istorie, Facultatea de Istorie, ULIM
11. Tihonov L., dr. în istorie, Facultatea de Istorie, ULIM

Împotriva eliminării obiectului ”Istoria Românilor” au fost:

1. Cojocaru Gh., dr. în istorie, Directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept, AŞM
2. Dragnev D., membru-corespondent al AŞM, Institutului de Istorie, Stat şi Drept, AŞM
3. Eşanu A., academician, Institutului de Istorie, Stat şi Drept, AŞM
4. Gonţa Gh., dr. habilitat, Facultatea de Istorie, Universitatea Pedagogică “I. Creangă”
5. Moşanu Al., dr. habilitat, membru de onoare al Academiei Române
6. Negrei I., istoric, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM
7. Negru Gh., dr. în istorie, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM
8. Parasca P., dr. habilitat, Facultatea de Istorie, ULIM
9. Varta I., dr. în istorie, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM

Cum l-a învins Ştefan cel Mare pe Matia Corvin


După urcarea sa pe tron, Ştefan cel Mare a îmbunătăţit relaţiile cu Polonia, vecinul nordic al Moldovei, care, în anii anteriori, cunoscuseră momente de tensiune.

 
Expresie acestei orientări a fost tratatul de la Overchelăuţi (4 aprilie 1459), prin care Ştefan s-a recunoscut vasal numai regelui polon Cazimir al IV-lea Jagello (1447-1492), obţinând, în schimb, îndepărtarea lui Petru Aron, fostul domn, de graniţele Moldovei. Un asemenea gest a stârnit animozitatea regatului ungar, condus de Matia Corvin.

Relaţiile cu acesta au devenit şi mai tensionate după ce Petru Aron s-a refugiat în Transilvania (1460), fapt ce l-a determinat pe Ştefan să organizeze mai multe incursiuni militare la Vest de Carpaţi. Dar, cel mai important motiv de dispută a fost cetatea Chilia, cedată de Petru al Iilea, domnul Moldovei, lui Iancu de Hunedoara (1448). Ştefan cel Mare a atacat cetatea la 22 ianuarie 1462, dar încercarea s-a dovedit infructuoasă. Trei ani mai târziu, el a asediat şi cucerit Chilia, în care a instalat o puternică garnizoană.

Moldova a câştigat o poziţie strategică şi comercială deosebită, fapt care a adâncit conflictul cu Ungaria, dar şi cu Poarta Otomana şi Ţara Românească.

Organizarea campaniei în Moldova

Încercând să prevină o reacţie a regatului ungar, Ştefan cel Mare a sprijinit răscoala nobilimii şi a oraşelor din Transilvania împotriva regelui Matia Corvin din vara anului 1467. Răscoala a fost înăbuşită, iar regele ungar a decis organizarea unei expediţii militare la est de Carpaţi pentru a-l înlocui pe Ştefan de pe tron şi a readuce Moldova în sfera sa de influenţă. Concentrarea oştirii regale a avut loc în regiunea Braşov, la sfârşitul lunii octombrie-începutul lunii noiembrie. Efectivele mobilizate de regele ungar diferă în funcţie de sursa utilizată. Jan Dlugosz vorbeşte de circa 40.000 de oameni, ceea ce pare a fi exagerat, în timp ce alte izvoare dau cifra de 25.000 de oameni, mai aproape de adevăr. La rândul său, Ştefan a dispus de 12.000 de oameni, număr care a fost acceptat de majoritatea specialiştilor.

Un fapt este cert: oastea lui Matia Corvin era superioară numeric şi sub aspectul înzestrării, dispunând, între altele de o numeroasă artilerie, inclusiv de asediu. Organizând o expediţie în plină iarnă, Matia Corvin a mizat pe realizarea surprizei, spre a nu-i da posibilitatea domnului moldovean să-şi concentreze forţele şi mijloacele şi să facă apel la oastea cea mare. El a hotărât să pătrundă la est de Carpaţi prin trecătoarea Oituz, să urmeze valea Siretului, să ocupe Suceava, capitala ţării şi să-l înlocuiască pe Ştefan de pe tron cu Petru Aron, pretendent care se găsea în oastea sa. Intuind planul adversarului, Ştefan a blocat toate trecătorile şi a trecut la apărarea strategică, fapt ce a implicat o permanentă hărţuire a forţelor invadatoare.

sursa: adevarul.ro

Chișinăul sărbătorește UNIREA !


Peste 500 de voluntari ai Platformei civice Acțiunea 2012 vor sărbători împlinirea a 94 de ani de la unirea Basarabiei cu România pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, duminică, 25 martie, începând cu ora 16.00. Lor li se vor alătura membrii Consiliului Unirii, coaliție unionistă formată recent.


Autorizația pentru manifestație a fost luată de la primăria Chișinău de grupurile “Spirit Românesc” şi “Faptă nu Vorbă” având ca punct de plecare scuarul Academiei de Știință a Moldovei (bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, numărul 1). Sărbătoarea va avea forma unui marș pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt până în scuarul Teatrului de Operă şi Balet. Coloana de manifestanți va ajunge și în fața ambasadei române, unde e pregătit un moment simbolic.

La sărbătoare sunt așteptați și români de peste Prut, în acest sens fiind organizate autocare din Iași și București. De asemenea, în mai multe orașe din România vor avea loc evenimente pentru marcarea zilei de 27 martie.
Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a decis, cu majoritatea voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu România. Pentru unire au votat 86 de membri din cei 135 de deputaţi prezenţi la şedinţa Sfatului Ţării. Trei s-au pronunţat împotrivă, iar 36 s-au abţinut. Rezultatul votării a fost însoţit de aplauze şi strigăte: "Trăiască Unirea cu România!".

Platforma Civică ACȚIUNEA 2012 este formată ONG-uri și persoane care susțin unirea Republicii Moldova cu România și militează pentru realizarea obiectivului generațiilor trecute, prezente și viitoare de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiași stat. Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus.


Platforma Civică ACŢIUNEA 2012 19 martie 2012