Iulie 1583: cazacii si polonezii ataca cetatea Tighina

Din cauza ca Tighina - noua cetate otomana - a fost construita in stanga Nistrului, au urmat protestele polonezilor, iar mai tarziu si atacurile zaporojenilor. In iulie 1583, vreo opt-noua mii de zaporojeni sustinuti de doua mii de poloni au atacat Tighina, arzandu-i suburbiile. Conform relatarilor lui Possevino, diplomat papal, otomanii au inceput «sa repare Tighina» ruinata cu putin mai inainte de 5 000 de cazaci de la hotarele regatului Poloniei…». In urma acestor atacuri sufereau nu numai turcii, ci si moldovenii, chiar si cei din localitatile indepartate.

Grigore Ureche relateaza ca in 1583 «au mai lovit cazacii din sus de Tighina, pre decindea de Nistru, niste sate ce se discalicase pre hotarul lesescu, turci ciutaci, moldoveni foarte multi, carii iesisa din tara…».

In pofida faptului ca tot mai des cazacii puneau la incercare trainicia sistemului de dominatie otomana la Nistru si gurile Dunarii, Istanbulul nu avea resurse umane suficiente pentru intarirea cetatilor din aceasta regiune. Intr-o descriere anonima se mentioneaza ca «la Chilia, Cetatea Alba si Tighina se afla 300 de sipahi, iar ceilalti turci nu ating cifra de 600, deoarece in Chilia si Akkerman cei mai multi locuitori sunt crestini, dar cetatea Bender a fost pradata si subminata de cazaci in 1583».

Din raportul solului austriac la Constantinopol, Byzing, din 3 aprilie 1584, aflam ca la 22 martie «au venit cativa moldoveni cu stirea ca voievodul Moldovei (Petru Schiopu – n.n.) a recladit din nou pe socoteala sa cetatea Tighina, pe care vara trecuta au distrus-o partial cazacii, si a inzestrat-o cu toate cele necesare in afara de armament. Turcii au intarit cetatea aducand o suta de tunuri mari si mici, trei sute de topoare si munitii».


Sursa: Ion Chirtoaga, Targuri si cetati din sud-estul Moldovei (secolul al XV-lea – inceputul secolului al XIX-lea), Editura «Prut International», Chisinau, 2004)