VIDEO: Un ungur dă foc tricolorului României

30 noiembrie 2010

Un clip video intitulat “december 1″, în care trei persoane ce par a fi maghiari dau foc unui steag românesc, a fost încărcat în urmă cu două zile (28 noiembrie) pe site-ul YouTube. Filmarea a fost realizată în timpul nopţii de o a patra persoană. Cele trei persoane au feţele acoperite cu eşarfe.
Înainte de incendierea steagului românesc se poate auzi vocea unuia dintre ei, care spune în limba maghiară: “asta este părarea mea despre Ziua Naţională a României”. Accentul celui care vorbeşte pare a fi specific unui ungur din secuime. Clipul a fost încărcat pe site-ul de video sharing de utilizatorul halalosztag.
Sursa: Antena 3

Băsescu nu exclude reunificarea României cu Republica Moldova


Preşedintele Traian Băsescu declară, într-un interviu publicat marţi de "România Liberă", că România şi R.Moldova vor fi împreună în familia europeană şi nu exclude ca, la un moment dat, cele două state să formeze din nou aceeaşi ţară.


Traian Băsescu declară la România Liberă că, odată cu intrarea Republicii Moldova în UE, cele două state vor fi împreună în marea familie europeană.

"Iar dacă se va desfăşura sau nu şi un proces de unificare a celor două ţări, acest lucru ţine mai puţin de voinţa oamenilor politici, pentru că am certitudinea că ei vor ştii să valorifice o dorinţă populară, dacă va exista, pe cele două maluri ale Prutului. România are ca obiectiv sprijinirea Republicii Moldova să intre în UE", adaugă şeful statului român.

Întrebat dacă există o perspectivă temporară, de pildă 25 de ani, în care România şi Republica Moldova să se unească, Traian Băsescu răspunde: "De ce nu?".

El apreciază că peste 25 de ani frontierele UE vor fi pe Nistru şi evoluţiile democratice din regiune vor stimula şi alte ţări, precum Ucraina, să se îndrepte spre UE, iar Balcanii vor fi parte a UE şi a NATO.

Întrebat dacă acestea vor fi cu România şi Basarabia în aceeaşi ţară, Traian Băsescu declară: "Dacă acest lucru vor dori românii de pe ambele maluri ale Prutului".

Preşedintele spune însă că nu vrea să anticipeze această dorinţă.

Pe de altă parte, întrebat câtă influenţă poate avea Rusia asupra Republicii Moldova, Traian Băsescu răspunde: "În primul rând, influenţa vine din educaţie: Republica Moldova este un stat care a stat 50 de ani ca parte a Uniunii Sovietice. Dacă la noi mai există încă un tronson consistent care, când aude de Moscova, începe să saliveze, vă imaginaţi că în Republica Moldova este o componentă importantă cu exponentul ei, Partidul Comuniştilor, condus de Vladimir Voronin".

În legătură cu faptul că şi în Alianţa pentru Integrare de la Chişinău există lideri care au afinităţi cu Moscova, preşedintele Băsescu declară: "Atât timp cât recunosc Rusia ca fiind o ţară importantă pentru Republica Moldova, nu văd nicio dramă, fiindcă aceasta e realitatea. Federaţia Rusă este importantă şi pentru Republica Moldova, şi pentru România, şi pentru alte ţări din bazinul Mării Negre. Dar una este gândirea celor care au fost sub influenţa fostei Uniuni Sovietice şi alta este mentalitatea celor care au făcut parte din sistemul URSS. Acolo va fi mult mai grea desprinderea de Moscova decât a fost la Bucureşti".

Sursa: hotnews.md

Miercuri, 1 decembrie la Chișinău – marşul „Basarabia Pământ Românesc”

Acum 92 de ani, la 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, adunaţi la Alba-Iulia, a hotărât unirea românilor şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România, scrie Vocea Basarabiei.

1 decembrie 1918 a fost ziua întruchipării idealului unei Românii Mari şi Libere. Iar în iunie 1940 România a fost cotropită de armatele sovietice, fiindu-i luate Basarabia şi nordul Bucovinei.
Miercuri, 1 decembrie G.I."Spirit Românesc" şi G.A. "Deşteptarea" din Basarabia vă invită să sărbătorim impreună 92 de ani de la Marea Unire.
La ora 16 :00 se va da start Marşului „Basarabia Pământ Românesc" din faţa Hotelul Naţional. Marşul va avea loc pe bulevardul Ştefan cel Mare şi se va încheia printr-un concert în Scuarul Teatrului de Operă şi Balet.
"Hai să dăm mână cu mână, cei cu inimă română..."
Reamintim ca organizatii extremiste rusesti au anuntat ca se vor opune acestui mars. Autoritatile de la Chisinau au declarat pentru Romanian Global News ca monitorizeaza cu atentie actiunile extremistilor rusi si ca se vor lua masurile legale pentru pastrarea ordinii in caz de nevoie.

Se va alia Voronin cu Ghimpu?


Dacă pornim de la așteptări, cel mai mare perdant al acestor alegeri este PCRM, care nu numai că nu a obținut majoritatea constituțională, după cum pretindea, ci nici măcar de majoritatea simplă nu dispune pentru a forma guvernul. Acum se confirmă că strategii PCRM au greșit, împingând situația spre noi alegeri parlamentare. În pofida profundei crize economice pe care o lăsaseră în urma lor, a enormului sprijin pe care l-au avut din partea Rusiei, comuniștii au ieșit din alegeri cu mai puține mandate decât au intrat. Patru ani de opoziție vor fi o încercare grea pentru ei, în special pentru liderul comunist Vladimir Voronin, care, s-a văzut, nu se poate împăca cu roluri secundare pe scena politică. Munca de deputat îi repugnă profund, dacă e să judecăm după prezența sa la ședințele parlamentului.


El a dorit să fie un Deng Xiaoping al RM, dar va trebui să se împace cu rolul de președinte de onoare al propriului partid. Iar dacă justiția va insista ca el să răspundă la unele întrebări legate de averile sale și ale fiului său sau de omorul lui Valeriu Boboc și al altor protestatari din 7 aprilie 2009, el s-ar putea vedea nevoit să se întoarcă la Moscova în calitatea sa de fost general de miliție și pensionar. Și mai bine ar fi dacă ar înțelege că nu mai poate da nimic RM și ar părăsi benevol scena politică. Acesta ar fi un cadou nesperat statului moldovenesc, el ar contribui astfel la deblocarea situației și la asanarea vieții politice moldovenești, fiind astăzi principalul impediment în calea PCRM spre putere. Orice ar crede liderul PCRM despre propria persoană, Voronin a devenit un nume odios în lumea politică din RM. Nici un lider democrat nu poate să aibă de a face cu el decât cu riscul de a se compromite iremediabil.

„Locomotivă" mai slabă

Cu pierderi a ieșit din aceste alegeri și PL, dacă e să comparăm rezultatele sale cu cele din 29 iulie 2009. Lucrul acesta sare în ochi mai cu seamă pe fundalul PLDM, a cărui scor electoral a crescut semnificativ. Bineînțeles, se poate vorbi și despre o consolidare a electoratului PL, dar e, totuși, o consolidare în diminuare, pe când la PLDM e o consolidare în creștere. Aceasta e consecința, trebuie să recunoaștem, a preluării rolului de „locomotivă" a PL de către Mihai Ghimpu. Trecerea lui Dorin Chirtoacă pe planul doi s-a soldat în mod automat cu îngustarea segmentului electoral al PD. „Locomotiva" Ghimpu trage mai slab. Posibil dacă transmitea cârma partidului către Primarul Chișinăului, rezultatul alegerilor ar fi fost altul.

Dacă Dorin Chirtoacă putea în anumite privințe concura cu Vlad Filat, Mihai Ghimpu, în pofida unor calități apreciate de multă lume, pierde în fața liderului PLDM, căruia i se poate imputa uneori excesul de „pragmatism". Faptul că procentajul obținut de PL nu îl depășește cu mult pe cel al PPCD e și un semn de deficiență de strategie. Explicabilă în cazul lui Iurie Roșca, care pare că urmărea, din anumite motive obscure, să atragă cât mai puțini simpatizanți, în cazul lui Ghimpu se pare că e vorba de un exces de emotivitate și improvizație, care uneori e supărător, jenant. Dacă într-o conjunctură atât de favorabilă pentru PL, având în vedere vizibilitatea lui Mihai Ghimpu, nu s-a reușit o cuprindere mai mare a electoratului, este de presupus că s-a ajuns la limita posibilităților sale ca „locomotivă" și, cât nu e târziu, trebuie efectuată o schimbare în conducerea PL. Sigur, preluarea conducerii PL de către Dorin Chirtoacă nu garantează automat un succes, dar, cel puțin, creează niște premise pentru o extindere a câmpului electoral.

PD nu poate dicta

Cu eforturi financiare enorme, PD nu a reușit să-și îmbunătățească rezultatul din 29 iulie 2009. Marian Lupu consideră că e vina altcuiva. Din punctul nostru de vedere, cauza principală a relativei nereuşite este faptul că fizionomia PD nu a fost conturată cu destulă claritate.

Cu toate acestea, rolul său hotărâtor în fomarea AIE se menţine. PD ar putea să fie curtat, ca şi data trecută, de PCRM, chiar dacă, de data aceasta, în cazul unei alianţe a democraţilor cu comuniştii, nu se obţin cele 61 de mandate pentru alegerea preşedintelui RM, şi alegerea președintelui RM oricum va trebui negociată cu PLDM și PL.

PLDM, spre deosebire de PD, are, cel puțin teoretic, avantajul de a putea obține alegerea șefului statului în alianță cu comuniștii, care nu exclud o asemenea variantă. Sigur, pentru Filat și PLDM, aceasta ar însemna sinucidere politică. În ultima instanță, o asemenea coalizare „monstruosă" nu ar folosi democrației, ci ar compromite-o pe mulți ani înainte, ca pe un sistem lipsit de valori și principii. Ar avea de câștigat, pe termen mai lung, doar Voronin și tovarășii săi. Dar posibilitatea, repet, teoretică, a unei alianţe dintre PLDM şi PCRM trebuie să-l oprească pe Lupu să încerce a forța nota. Un asemenea pas nu ar asigura stabilitatea, ci ar avea consecințe dezastruoase pentru RM. Refacerea AIE este, de fapt, singura soluție viabilă și, în cazul în care se reface, există două căi de rezolvare a problemei alegerii președintelui: să se negocieze votarea unei candidaturi din afara celor patru partide parlamentare. Sau să se accepte modificarea Constituției propuse de PCRM: alegerea președintelui RM în trei tururi, cu 61, apoi 57 și 51 de voturi. Candidatul AIE ar avea șanse să fie ales din turul 2. De aceea, probabil, comuniștii vor prefera prima variantă.

Pe de altă parte, ideea lui Marian Lupu privind o „coaliţie largă", în care Voronin să stea alături de Ghimpu, în care să încapă toate cele patru partide parlamentare, poate fi pe cât de ademenitoare, pe atât de utopică, dacă ţinem cont de experienţa funcţionării AIE.

Nicolae Negru, pentru Jurnal.md

Semnificația zilei de 30 noiembrie în Istoria Românilor


1224: Regele Ungariei Andrei al II-lea întărește privilegiul dat de înaintașul său Geza al II-lea populației săsești din Transilvania. Acest act, azi pierdut, este cunoscut sub numele de Andreanum. Regiunea colonizată de aceștia, cuprinsă între Oraștie și Baraolt, inclusiv ținutul locuit de secui, se organizează ca un teritoriu autonom cu numeroase privilegii, în schimbul unor obligații financiare și militare față de regele ungar; cu acest prilej li s-a asigurat dreptul de a folosi, liberi de orice obligație, "pădurea românilor și a pecenegilor"

1929: Manifestul către țară al Partidului Național-Țărănesc, în care se regăsesc problemele fundamentale ale vieții economice și social politice și căile de soluționare a acestora
1947: Manifestații ale populației evreiești din Capitala și din alte orașe din țară, care salută hotărârea ONU din 29 noiembrie, privind crearea unui stat evreiesc în Palestina
2008: Desfășurarea primelor alegeri parlamentare uninominale din România.

Alertă în centrul capitalei. Liga Tineretului Rus vrea să scoată piatra comemorativă

29 noiembrie 2010

Acum am aflat că în capitală are loc mobilizarea forțelor de ordine spre a preveni eventualele incidente. Din sursele noastre, Liga Tineretului Rus împreună cu consilierul municipal V. Klimenco au intenția în această noapte să demonteze piatra comemorativă a vicitimelor comunismului, din Piața Marii Adunări Naționale. La moment, perimetrul din preajma pietrei comemorative a fost înconjurat cu garduri de protecție iar la fața locului s-au mobilizat  forțele de ordine.

au scris și: www.jurnal.md
www.apropomagazin.md
www.antimedia.info

Boeri moldoveni de peste Prut


Text publicat in revista Viata Basarabiei, 1932:

“In Basarabia, care a facut trup plin cu Moldova, au fost nenumarate si intinse asezari boeresti, cu gospodarii temeinice, cu mosii de zari hotarnicite, cu proprietati intarite prin urice, scrise cu cerdacuri de diaci si zalogite cu peceti mari de ceara.

Erau acesti boeri moldoveni mari dregatori la curtile domnesti, vajnici in lupte, iubitori de neam, tematori in credinta si pastratori de datini. Ei au lasat, din sute in sute de ani, in urmasii contemporani noua, dragostea de mosie si de limba. Boerii moldoveni sunt acei cari au pastrat sub intreaga stapanire rusasca, timp de 106 ani, graiul romanesc si credinta in trainicia unui neam, cu obarsii adanci in glia stramoseasca.

Familiile boeresti din Basarabia se trag, cele mai multe, din stramosi asezati intre Prut si Nistru, sub lungile domnii ale lui Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare. In deosebi boerii moldoveni erau rasplatiti, dupa iscusinta in rasboaie, cu intinse mosii de-alungul Nistrului, unde se stabileau ca niste strajeri impotriva vrajmasilor de la rasarit. Ei au statornicit pe malul fluviului acele chezasii romanesti, cari au dainuit pana’n vremurile noastre. Asa se explica rostul multor boeri asezati in judetele de granita: Soroca, Hotin si Orhei.

Pe vremea batranului Alexandru cel Bun, Basarabia era foarte putin locuita. Satele erau la asa departare, ca zile intregi mergeai pana intalneai unul. Aceasta pricina ingaduia numai trei parcalabi: a Hotinului, Cetatii Albe si a Chiliei. Tarziu, cu sporirea populatiei, se intocmeste parcalabia de Orhei si Soroca.

Infiintarea acestor dregatorii inmulti numarul boerilor la cari venira adaus vestitii “Codreni” de Ghigheci. Istoria Moldovei aminteste numeroase familii de «Codreni» cu rost insemnat. Nistor Ureche primi dar de la Aron Voda satul Barbosi pe Ialpug, in sudul Basarabiei. De pe Cogalnic se ridica, pe la 1625, un diac, intemeietorul familiei Kogalniceanu. Din hotarele dinspre Tatari se ridica familia Cantemirestilor, din care fostul serdar Constantin Cantemir ajunge Domn. Din familia Stroici din jud. Hotin se desprinde vistierul Stroici, a carui mosie Grozinti o lasa danie nepotului sau Miron Barnovschi, ajuns mai tarziu domn al Moldovei. Familia Movilestilor avea intinse mosii prin Soroca si Orhei.

Tarziu, cu sporirea populatiei Basarabiei, se’ntocmeste parcalabia de Lapusna, Orhei si Soroca.

Pe la 1600 un capitan Donici stapanea Sitenestii, Gaiestii, Verpca, Pitusca, Varzaresti. Un Ignat Ciogolea, parcalab de Orhei pe la 1603, intemeiaza familia Ciogolestilor, avand proprietatea mosiei Sipoteni.

Dintre boeri izbucni istetimea si vitejia lui Stetcu, mana dreapta a voevodului Stefan Tomsa. Pe la 1660, boerul spatar Costache Motoc cumpara intinse mosii intre Prut si Nistru, iar in tinutul Hotinului familia Bucioc cumpara mosia Costesti «cu Hilesti si loc de moara».

Pe timpul domniei lui Vasile Lupu se’ntinde in Basarabia familia Cantacuzinestilor, a carei urmasi, deposedati astazi, intalnim inca.

Un boer putred de bogat era Mihalcea Hancu, cu intinse proprietati in apropierea Chisinaului. De la el se trage, negresit, targul Hancesti din judetul Lapusna. Acest Hancu, pe la 1671, porneste o rascoala impotriva Domnitorului, care nu vroia sa introduca la curtea domneasca pe boerii din Lapusna si Orhei. De la aceasta rascoala a ramas pana in zilele noastre vorba: «Voda vrea – Hancu ba!».

Din pricina ca Moldova dintre Prut si Nistru era, in permanenta, teatru de lupte, multi boeri s-au retras din aceste locuri, cumparandu-le altii proprietatile. Dintre acestia o doamna Moruzi, din neamul Roset, avea mosia Zevedenii din Soroca si era in judecata cu paharniceasa Maria Panoitoaia, pentru mosia Sangerei din Balti. Moruzoaia avea zapis dela Vasile Lupu asupra mosiei Cocorozeni din districtul Orheiului.

Domnita Raliu Callimachi avea mosia Telenesti, Orhei, iar logofatul Constantin Bals, avea Tiplicestii din tinutul Soroca si purta judecata cu Domnita Catinea a lui Nicolae Voda Caragea, pentru mosia Nistorestii.

Pamantul dintre Raut si Nistru era proprietatea lui Alexandru Moruzi, care pune stapanire pe mosiile Zevidelele, Meciul si Bilicenii a boerului moldovan paharnicul Iordache Panaiti.

Iordache Cantacuzino cumpara mosia Stoicani din tinutul Sorocei, dela razasii: Spanul, Rezmarita, Goia, Zeuca, Tapusel, Fotescu, Jalba, Bocsa, Bogza.

Familia Bals avea deasemenea intinse domenii in Basarabia: Vascauti, Vladiceni, Vornovat, Noua Sulita, Lopatinti din tinutul Hotinului, Climauti, Ciornoleuca, Izvoarele din tinutul Soroca.

Boerii din stanga Prutului, cari indeplineau si rolul de strajeri ai granitei rasaritene, aveau o mare trecere la conducerea Tarii.

Si aceasta putere au stiut s'o pastreaze si dupa 1812, cand nasatioasa Rusie rapi jumate din tarina sfanta a Moldovei.

A fost atunci, glasuesc hrisoavele vremii, jelanie mare in Moldova. Mii de familii, si din stanga, si din drapta Prutului, s'au adunat la malul devenit hotar. Sunau clopotele tuturor bisericilor si tanguirea lor se'mpanzea deasupra pamantului despartit. Plangeau fratii de o credinta, imbratisandu-se. Batranii, cari ingrasasera cu sangele lor glia, ingenunchiati, o sarutau si-o indestulau cu lacrami.

Si s'a talazuit durerea aceasta saptamani dupa saptamani, luna dupa luna, si dragostea de neam si mosie s'a cimentat atunci si mai de neinvins in sufletele moldovenilor, hotarati sa ramaie in tinutul rasluit.

Luni de zile a tinut exhodul moldovenilor cari n'au vrut sa ramaie sub noua stapanire. A ramas insa o tagma de boeri, care a tinut un secol treaza constiinta romaneasca. (…)”

(D. Iov), Soroca

(Este pastrat limbajul textului din revista Viata Basarabiei, 1932)
(Sursa imagine: http://www.monument.sit.md/old-photos/)

Ziua Națională a României va fi sărbatorită și la Toronto


Ca in fiecare an, celebrarea Zilei Nationale a Romaniei la Toronto, capitala provinciei Ontario si cel mai mare oras al Canadei, se realizeaza si in 2010 printr-o serie de evenimente culturale si de diplomatie publica ce vor avea loc in intervalul 29 noiembrie - 1 decembrie, transmite Romanian Global News, care citeaza Consulatul General al Romaniei la Toronto.


Evenimentele sunt adresate atat comunitatii romanesti, cat si publicului canadian, dornic sa (re)descopere farmecul, profunzimea si diversitatea culturilor europene.

Astfel, in acest an, programul evenimentelor derulate cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei cuprinde urmatoarele momente:

- luni, 29 noiembrie, ora 18.00, cinematograful The Royal: proiectia filmului "Restul e tacere" (regizor Nae Caranfil) in cadrul Festivalului de Film al Uniunii Europene (EUFF Toronto 2010, edita a V-a);

- miercuri, 1 decembrie, Parlamentul provinciei Ontario, Queen's Park: ora 10.30 mentionarea Zilei Nationale a Romaniei in plenul Adunarii Legislative, a prezentei Consulului General al Romaniei si a reprezentantilor comunitatii romanesti, urmata la ora 12.00 de ceremonia ridicarii drapelului Romaniei in fata cladirii Parlamentului si de scurte mesaje ale parlamentarilor ontarieni, Consulului General al Romaniei si al unui reprezentant desemnat al comunitatii romanesti;

- miercuri, 1 decembrie, ora 20.00, Centrul Cultural Japonez, Sala Kobayashi: spectacolul de teatru "Tangou final" de Mario Diament, cu Maia Morgenstern si Tudor Aaron Istodor in distributie. Romanii din Toronto sunt invitati sa participe in numar cat mai mare, atat la festivitatea ridicarii drapelului Romaniei in fata Parlamentului, cat si la cele doua evenimente culturale.

Expoziție de icoane pe sticlă din Transilvania la Milano


Cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, Centrul Cultural Italo-Romeno din Milano in colaborare cu Extrabanca invita sambata, 4 decembrie, de la ora 18.00 la expozitia "Icoane romanesti pe sticla din Transilvania", care va fi inaugurata la Centrul de Productii Teatrale din Milano, transmite Romanian Global News, care citeaza centrul romanesc.


Icoanele vor fi expuse in spatiul Centrului de Productii Teatrale din Milano, sunt realizate de Teodora Rosca, pictor iconar si doctor in teologie din Cluj Napoca, iar o parte provin de la vestita scoala de icoane pe sticla de la manastirea Nicula, Romania.
In cadrul manifestarii vor fi prezentate si volumele aparute recent: "Per chi crescono le rose" ("Pentru cine cresc trandafirii"), noul roman al scriitoarei Ingrid B. Coman aparut la Uroboros Milano si "Drumul libertatii" de Marco Baratto, editura Feltrinelli.
Icoanele expuse vor fi puse in vanzare. Organizatorii multumesc sponsorilor: Extrabanca si Carpatair.
La final publicul este invitat la un bufet cu vin si cozonac romanesc. Intrarea este libera.
Icoana pe sticla este, in Transilvania, prin excelenta, o icoana taraneasca. Povestea ei incepe la Nicula, un sat devenit simbol, unde la 1699 o icoana a Maicii Domnului, proaspat pictata de catre un preot din satul alaturat, a lacrimat. In jurul acestei minuni s-a manifestat un interes interconfesional si de atunci pana astazi, la icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, pastrata acum cu grija in manastirea ortodoxa ridicata aici, au loc marile pelerinaje anuale de "Santamarie". In acest context, pelerinii au inceput sa cumpere icoane pe sticla, realizate in numar mare si la preturi accesibile. Aceste icoane pe sticla reflecta un mod de gandire specific taranului roman transilvanean, traitor intr-un spatiu intercultural. Ele sunt si o expresie a interferentei gandirii religioase rasaritene cu iconografia populara apuseana, intrucat icoana pe sticla, la acea vreme (sec. XVIII), era deja o traditie in Europa Centrala. De aici, de la Nicula, treptat, drumul spre sud al icoanei ardelene - in centrele din Scheii Brasovului, Valea Sebesului, Maierii Albei Iulia, Marginimea Sibiului sau zona Muntilor Fagaras - intalneste mistica rasariteana, dogmatica si erminia sa. In acest sens, fragilul material al sticlei este adoptat pentru realizari iconografice de mare amploare, precum Judecata de Apoi (o versiune provenind chiar de la Sfantul Munte Athos) sau compozitiile cu mai multe scene.(Dr. Teodora Rosca).
Informatii: Violeta P. Popescu, Centrul Cultural Italo-Rmeo din Milano, infoculturaromena@gmail.com, tel: 3407638880.

Ziua Națională a României, sărbatorită alaturi de Clubul Românilor de la UBC


Clubul de Romani de la University of British Columbia din Vancouver organizeaza miercuri, 1 decembrie, in Salile 214-216 in Student Union Building la UBC (6138 Student Union Boulevard), de la ora 18:30, un eveniment de marcare a Zilei Nationale a Romaniei, transmite Romanian Global News, care citeaza Centrul Comunitar Romanesc din British Columbia.

Evenimentul va include momente artistice, dansuri populare traditionale, poezi romanesti si prajituri romanesti. Seara va fi incheiata cu muzica pregatite de LiME Productions djs. Intrarea este gratis, dar donatiile sunt incurajate. Programul include: dansuri populare cu grupul "The Carpathians", poezii romanesti recitate de Teo Dobre, o schita de I.L. Caragiale, oprezenteare scurta despre istoria si cultura Romaniei, dans cu LiME Productions djs, prajituri pregatite de Transylvanian Traditions Bakery (incluzand tort Dobos, Cozonac and Kurtos Colac).
Evenimentul a fost facut posibil de catre urmatori sponsori: Transylvanian Traditions Bakery, Vancouver.ro, and LiME Productions.

Șocant: Vlad Filat a devenit peste noapte liderul PCRM


Astăzi dimineața, după procesarea a 95% din voturi, agenția comunistă de știri, Omega, a publicat un articol unde subliniază că Moldova a ales victoria, menționând că PCRM s-a reîntors la putere după 1 an de absență. Bizar și tragico-comic este faptul că în articolul dat Omega subliniază că PCRM este condus de către Vladimir Filat.
Mai jos vedeți screeshot-ul:
ImageShack, share photos, pictures, free image hosting, free video hosting, image hosting, video hosting, photo image hosting site, video hosting site

Sabia dreptății noastre


(...) Nu este vreun secret, că comunismul are naţionalitate şi că majoritatea minorităţilor naţionale, având sprijinul financiar şi militar extern, au servit drept coloana a V-a nu numai în Basarabia, ci şi în alte teritorii ocupate de sovietici (Ţările Balitce, Ucraina Apuseană, Bielorusia Apuseană etc.)

Cine sunt totuşi acei luptători pentru instaurarea puterii sovietice în Basarabia? Cine a susţinut şi aşteptat ocupaţia Basarabiei de URSS în 1940, în 1944?

Răspunsul la această întrebare îl găsim tot în documentele sovietice. Cum se spune pe la noi: „pasărea pre limba ei piere”. În Arhiva organizaţiilor social-politice a RM (fosta Arhivă a CC al PCM), alături de alte documente, se păstrează şi un fond arhivistic deosebit de important intitulat „Colecţia de documente privind mişcarea ilegală comunistă din Basarabia”, care în limbaj arhivistic are cifrul: F.50 , adică fondul nr.50.

În respectivul fond, în inventarul nr.6, alături de alte dosare de arhivă, se păstrează şi dosarele personale ale celor care au luptat ilegal în Basarabia pentru instaurarea puterii sovietice în Moldova. Consider oportun de a prezenta stimatului nostru cititor această listă de dosare personale, respectând ordinea şi numele conform originalului:

Numărul, Numele luptătorului dosarului ilegalist
23 Abramovici Şail Moiseevici
24 Arm Augusta Şulimovna
25 Avramescu Idas Iontelevna
26 Averbuh Şeindel Leibovna
27 Baadji Nicolai Antonovici
28 Bernard Raiss
29 Brodscaia Dvoira Zaharovna
30 Britva Liuba Aronovna
31 Bruhis Srul Pinhusovici
32 Budeştscaia Ester Isacovna
33 Bujor Iosif Aronovici
34 Boguslavschii Iacov Tovievici
35 Boguslavschaia Pesea Iacovlevna
36 Vigdorcic Lazari Ioilovici
37 Vainberg Niuchi (Beniamin) Marcovici
38 Vainştok Lia Isacovna
39 Vişcanţan Polia Efimovna
40 Grinman Isaac Iosifovici
41 Gudis Lev Şmilovici
42 Galigfarb Abram Isacovici
43 Grimberg Fira Izrailevna
44 Gerştein Haim Srulevici
45 Diner Etea Iacovlevna
46 Escanazi Ilia Iosifovici
47 Erlih Marc Semienovici
48 Zighelibaum Abram Marcovici
49 Zeigher SimonVolfovici
50 Kriper Moisei Grigorievici
51 Crivoruc Haia Gherşevna
52 Constantinovschii Ilia Davâdovici
53 Crivoruc Ion Moiseevici
54 Kaţ Adolf Iosifovici
55 Chellerman Dmitrii Mihailovici
56 Coifman Iacov Buruhovici
57 Codresca Ivan Dmitrievici
58 Lempert Fişeli Şlemovici
59 Lobel Solomon Moiseevici
60 Lupan Andrei Pavlovici
61 Ler Betea Iosifovna
62 Mozeş Evghenii Ignatievici
63 Morghenştein Izraili Marcovici
64 Meguş Tuba Abramovna
65 Oighenştein Mihail Nicolaevici
66 Oighenştein Lev Nicolaevici
67 Ormos T. J.
68 Pastar Zisea Leibovici
69 Petrov Petr Ivanovici
70 Ralli Valter Marcovici
71 Reidiboim Rahili Isacovna (Zelicovna)
72 Reievici Iacov Moiseevici
73 Rosman Lupa Beruhovici
74 Rosman Erna Abramovna
75 Rabinovici Faiga Ianchelevna
76 Romanenco Nicolai Nicolaevici
77 Raievici Iacov Moiseevici
78 Sinitifcher Fridl Molseevici
79 Scvorţov Mihail Iacovlievici (numele adevărat - Leibovici Izrail Abramovici)
80 Slepenciuc Fiodor Andreevici
81 Toma Soripin - Toma Solomonovici
82 Fihman (Mucinic) Riva
83 Farştein David Rafailovici
84 Faerştein Raisa Gherşcovna
85 Ţucherman Mare Borisovici
86 Cernei Semion Fedorovici
87 Cioclo Mordco Ghidalevici
88 Şveiţ Dvoira Ghedalievna
89 Şehter Roza Borisovna

Nu voi comenta, e clar şi aşa cine pîndea porţile ţării ca în momentul potrivit să le deschidă duşmanului. (Unica întrebare care ar putea apare după cele citite ar fi: Ce caută în respectiva listă numele lui Andrei Lupan? Şi eu mi-am pus aceeaşi întrebare. Şi pînă la moment n-am găsit răspuns.)

Menţionam în prima parte a prezentului documentar, că în toate perioadele istorice, majoritatea reprezentanţilor minorităţilor naţionale (ruşi, ucraineni, evrei etc.) din Basarabia au fost pe poziţii diametral opuse faţă de populaţia românească autohtonă. În majoritatea cazurilor acestea au făcut front comun pentru a impune interesele minoritarilor asupra majorităţii naţionale. Şi de fiecare dată au învins! Au învins majoritatea românească, deoarece de partea celor în minoritate era puterea sovietică cu toate componentele sale: armată,închisori, KGB-ul, spitale de psihiatrie şi alte instituţii ale unui stat totalitar.

Este greşit să credem,că interesele unei persoane de altă naţionalitate, (chiar dacă ea locuieşte în Moldova) pot corespunde cu cele ale unui localnic. Unui străin, îi sunt indiferente aspiraţiile naţionale ale românilor autohtoni, limba, alfabetul, istoria, etc.

Gîndiţi-vă fiecare, care au fost cauzele războiului moldo-rus din 1991-1992 în care au învins forţele imperiale ruse? Aveţi dreptate, faptul că populaţia majoritară românească,pe pămîntul său şi în ţara străbună, a dorit să readucă în capul mesei limba română, grafia latină şi istoria românilor.

Şi s-au ridicat minorirăţile „noastre” înarmate pînă-n dinţi cu „drujba narodov”, deoarece în interesele lor nu figurează aspiraţiile localnicilor şi au hotărît să pună la respect pe cei ce au îndrăznit…să fie stăpîni în propria casă. Bineînţeles, că sforile erau trase şi finanţate de Moscova. Mii de puşcăriaşi din toate colţurile Rusiei au fost eliberaţi condiţionat din puşcării, plătiţi şi trimişi în Transnistria pentru a apăra interesele minorităţilor „noastre”.

S-a vărsat sînge din ambele părţi. Mult sînge. Numai că pentru moldoveni acesta a fost un război drept, constituţional, de apărare, pe cînd pentru Rusia şi mercenarii ei a fost un război agresiv, de menţinere a ocupaţiei ruse în Republica Moldova.

În Lista celor „căzuţi cu moarte de erou pentru apărarea Transnistriei” se numără:
Agapov Maxim Anatolievici (1971) originar din or. Iagodnoe, regiunea Magadan (Rusia), rus;
Agatiev Serghei Alexandrovici (1966) s.Krasnîi Vinogradari, raionul Dubăsari, ucrainean;
Azicov Oleg Ghenadievici (1962) st. Kolbasnaia, raionul Rîbniţa, rus;
Anarbaev Ali Malrasulievici (1952) cazah;
Antiuhov Igori Ivanovici (1963) or. Tiraspol , rus ;
Arbolişvili Alexandr Ieraclievici (1949), or. Novosibirsk (Rusia), gruzin;
Babenco Oleg Victorovici (1973) or. Magadan, regiunea Iacutia, (Rusia), ucrainean;
Babchin Iurii Ivanovici (1945) or. Ianaul, RASS Başchiră (Rusia), rus;
Baev Petr Ivanovici (1932) s. Mihailovca, regiunea Haricov (Ucraina) , rus;
Baimaşchin Ravili Asîmovici(1965) or. Gorichii (Rusia) ,tătar;
Baltean Vitalii Trofimovici (1943) or. Decastra; regiunea Amur, (Rusia), ucrainean;
Bebic Anatolii Vladimirovici (1957) or. Dolinscoe, regiunea Kirovograd (Ucraina), ucrainean;
Bezghin Valerii Ivanovici (1953), or. Iujno-Sahalinsk (Rusia), rus;
Bechetov Vladimir Vasilievici (1956), or. Pervomaisk, regiunea Sverdlovsk (Rusia), rus;
Belov Nicolai Alexandrovici (1957) or. Mişino,regiunea Gorichii(Rusia) rus;
Belous Igori Vasilievici (1965), or. Lomonosov, regiunea Leningrad (Rusia), rus;
Berlizov Alexandr Evghenievici (1953) voiscovoi starşina Vsecubanscogo kazaciego voisca; etc.

Şi tot aşa mai departe în număr de mai bine de 450 aranjaţi în listă potrivit alfabetului chirilic.

Aceştea şi alţii ca ei au venit mai devreme sau mai tîrziu să ne interzică limba, alfabetul, istoria. Aceştea, de prin Haricov, Magadan, Novosibirsk etc au venit să ne hotărască soarta. Aceştea, chemaţi de minoritarii ”noştri”, trimişi şi plătiţi de cercurile imperiale ruseşti, aflate în guvern, dumă şi preşedenţie, au venit să „joace cartea Transnistriei”, cum au jucat-o cu succes predecesorii lor în 1924, 1940 şi 1944. Au făcut din Transnistria noastră o monedă de schimb.

Maşina de propagandă şi agitaţie, uriaşa maşină sângeroasă a nkvd- ului , kgb-ului a distrus multe vieţi cu inima română atât moral, cat şi fizic (...) Asta şi este sabia dreptăţii noastre. Posibilitatea de a regenera , de a se renaşte din scrum asemeni pasării Phenix. Locul bunicilor şi părinţilor noştri împuşcaţi, băgaţi în gropi cu var, exilaţi în Siberia, maltrataţi şi furaţi în propria casă l-am luat noi, copiii şi nepoţii lor.

Şi nu vom permite să fim batjocoriţi în propria casă. Iar minorităţile naţionale să fie buni şi să respecte legile acestui pămînt; să trăim în pace şi înţelegere, dar să nu uite, că acesta este pămîntul străbunilor noştri.

Alexandru Moraru, istoric-arhivist

Semnificația zilei de 28 noiembrie în Istoria Românilor


1474: Ștefan cel Mare scrie Papei Sixt al IV-lea făcând un apel la unitatea creștinilor împotriva turcilor.

1784: La București se dă un pitac domnesc prin care toți egumenii erau obligați ca în cazul în care vor găsi copii cu glas frumos să-i aducă la Sfântul Sava, la dascălul Mihalache (unde cu un an în urmă Vodă Mihai Suțu înființase o clasă de muzică).
1916: A apărut primul număr al ziarului oficial al autorităților de ocupație "Bukarester Tageblatt", în două versiuni, germană și română.
1918: Demisia guvernului C. Coandă, formarea cabinetului liberal condus de I.I.C. Brătianu.
1938: Corneliu Zelea Codreanu, Nicadorii și Decemvirii sunt asasinați de jandarmi. Comunicatul oficial anuntă că au încercat să fugă de sub escortă și au fost împușcați; în realitate, au fost sugrumați în două dube, în apropiere de Tâncăbești.
1996: Noul președinte al României, Emil Constantinescu depune jurământul constituțional în fața Camerelor reunite ale Parlamentului.

Rezultate oficiale ale exit poll-ului: PLDM-34,4%, PCRM-26%, PL-15,6%, PDM-15,1%, AMN-3,1%

28 noiembrie 2010

Rezultate oficiale ale exit poll-ului: PLDM-34,4%, PCRM-26%, PL-15,6%, PDM-15,1%, AMN-3,1%

Prezență-record: Aproape 7.000 de moldoveni au votat în România până la ora 17.00


Aproape 7.000 de cetateni molodveni si-au exprimat votul in cele 8 sectii deschise in Romania, pana la ora 17.00, a declarat pentru HotNews.ro ambasadorul Iurie Renita.​ Potrivit acestuia, este deja un record de participare, in conditiile in care cea mai numeroasa prezenta la vot a moldovenilor in Romania a fost de 5.000 in total, iar in acest moment mai sunt aproape 4 ore de votare.
Ambasadorul Republicii Moldova a spus ca la cele doua sectii de vot din Bucuresti -de la Ambasada si de la Consulat – sunt cozi si in acest moment, in ciuda vremii mai putin prietenoase, iar acelasi lucru se intampla si la Consulatul din Iasi.
Iurie Renita a remarcat prezenta record la votul in sectiile deschise in Romania si a spus ca asteapta in continuare cetatenii moldoveni la vot. In cazul in care cozile vor exista si la ora 21.00, ora inchiderii urnelor, exista posibilitatea prelungirii cu doua ore a programului de votare, ceea ce ar si urma sa faca. Prin urmare, mai sunt cel putin trei ore si jumatate ore in care cetatenii moldoveni se mai pot prezenta la urme.
Ambasadorul a remarcat o prezenta foarte numeroasa a studentilor moldoveni la vot, aratand ca in Bucuresti, cel putin la Ambasada, s-au prezentat nu numai studenti din capitala, ci si din Targoviste, Craiova sau Bacau.
Diplomatul moldovean a precizat ca nu au existat nereguli in procesul de votare de pana acum, singurul aspect negativ fiind ploaia diin Bucuresti, care insa nu i-a descurajat pe moldoveni sa astepte pentru a-si exprima optiunea electorala la urne.

FC Izvoraș susține campania Basarabia Pământ Românesc

fc izvoras 76 ratus basarabia tricouri
Campania de informare Basarabia Pământ Românesc, începută la București în 2006, capătă adepți în tot mai multe cercuri din societatea de peste Prut.
Astfel, jucătorii echipei de fotbal  FC Izvoraş-67, care  evoluează în Divizia B a campionatului Republicii Moldova (a treia divizie valorică), au purtat la încălzire tricouri ale campaniei BASARABIA PĂMÂNT ROMÂNESC, în meciul disputat împotriva echipei FC Academia (aflată în prima divizie).
Meciul de fotbal s-a încheiat cu scorul de 4-0 pentru oaspeți și a contat pentru optimile Cupei Republicii Moldova la fotbal. FC Izvoraș este singura echipă din divizia B care a acces în această fază a competiției.
Nici suporterii echipei care își desfășoară meciurile de acasă în satul Ratuș, raionul Criuleni, nu s-au lăsat mai prejos, aceștia afișând în tribune un banner pe care se putea citi mesajul: “FC IZVORAŞ e cu BASARBIA PĂMÂNT ROMÂNESC”
basarabia fotbal fc izvoras ratus unionism fotbal
Jucătorii echipei din Ratuș au anunțat că și în viitoarele meciuri din campionat vor purta tricourile inscripționate cu  „BASARABIA PĂMÂNT ROMÂNESC”.
basarabia fotbal fc izvoras ratus unionism fotbal
basarabia fotbal fc izvoras ratus unionism fotbal
basarabia fotbal fc izvoras ratus unionism fotbal


sursa: romanism.net

În România moldovenii iau cu asalt secţiile de votare


Mii de cetăţeni ai Republicii Moldova care studiază sau lucrează în judeţele din România votează masiv chiar în prima jumătate a zilei, cozile la secţiile de votare fiind deja tradiţionale.

La Consulatul RM de la Iaşi s-au adunat încă dis-de-dimineaţă sute de basarabeni. Mulţi au venit cu autocarele din judeţele Neamţ şi Suceava. „Nu avem încă un preşedinte, iar situaţia este una critică. Sperăm ca astăzi să schimbăm lucrurile cât de cât. Votăm pentru derusificarea Basarabiei”, a explicat Maria Plăcintă, studentă la Suceava, pentru Adevărul. O altă studentă, Ludmila Gamurari, a spus că îşi doreşte „reforme în justiţia care este la pământ, economia este subdezvoltată, importăm prea mult, iar exporturile merg numai în spaţiul CSI. Pe scurt, mai toate sferele societăţii trebuiesc supuse unei schimbări”.

La Galaţi a fost deschisă o secţie de votare în incinta Universităţii Dunărea de Jos.
Potrivit lui Mihai Creţu, preşedintele ligii studenţilor din Basarabia, citat de Adevărul, astăzi sunt aşteptaţi la urne aproximativ 300 de studenţi.
Studenţii au format cozi imense şi la Ploieşti şi Piteşti.

În capitala României, Bucureşti, alegătorii îşi pot exercita dreptul la vot la Ambasadă, dar şi la Secţia Consulară. Potrivit Realitatea, până la ora 13.00, în total votaseră 820 de persoane.

În România sunt deschise opt secţii de votare în şapte oraşe: Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj, Constanţa, Galaţi şi Braşov.

Timpul.md

La Bălţi accesul studenţilor la vot este îngrădit


 Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare nr. 24 din municipiul Bălţi, Viorel Moruz care este şi reprezentant al PDM, îngrădeşte accesul la vot al studenţilor de la instituţiile de învăţământ din oraş, în baza declaraţiei pe proprie răspundere, în conformitate cu prevederile imperative ale legislaţiei electorale, susţin reprezentanţii PLDM.



Potrivit reclamanţilor, această acţiune vine în contradicţie cu prevederile art. 84, alin. 2 al Codului Electoral care stipulează că „studenţii şi elevii cu drept de vot înmatriculaţi la instituţii de învăţământ într-o localitate în care nu au viză de domiciliu sau de reşedinţă pot vota la orice secţie de votare deschisă în această localitate”. 

Aceştia trebuie să respecte unele condiţii, inclusiv să prezinte buletinul de identitate cu fişa de însoţire; să prezinte carnetul de student cu înscrieri privind instituţia de învăţământ la care sunt înmatriculaţi în localitatea respectivă şi să completeze şi să semneze o declaraţie pe proprie răspundere. 

PLDM a depus o sesizare la CEC pe acest caz, solicitând curmarea imediată a încălcărilor comise de preşedintele secţiei de votare nr. 24 din mun. Bălţi şi aplicarea faţă de sus-numita persoană a sancţiunilor prevăzute de lege.

PDM şi CEC nu au comentat, deocamdată, incidentul de la Bălţi. 


sursa:jurnal.md

Protest la Corjova: Separatiștii au scandat lozinci cu caracter xenofob şi antinaţional

(GALERIE FOTO) Protest la Corjova: Oamenii au scandat lozinci cu caracter xenofob şi antinaţional
Cu toate că CEC a transfert secţia de votare din Corjova la Cocieri, în dimineaţa zilei de azi numărul posturilor de miliţie în jurul satului a fost majorat, fiind controlate toate căile de acces spre această localitate. Automobilele şi autobusele sunt supuse unui control riguros.

Mai mult ca atât, cele două instituţii de învăţământ din această localitate au fost pichetate de grupuri de persoane bine organizate, care scandau lozinci şi purtau pancarde cu caracter xenofob şi antinaţional.

„Nu au fost observaţi reprezentanţi ai Comisiei Unificate de Control, după cum prevede procedura, ceea ce denotă ineficienţa formatului de pacificare existent. Corjova se află în zona de securitate a CUC, iar instalarea unor noi posturi de control sau prezenţa eprezentanţilor structurilor militarizate trebuie coordonată la CUC”, declară observatorii Asociaţiei Promo-LEX.

Sursa: UNIMEDIA

Nereguli la alegeri, semnalate de observatori

Mai multe nereguli au fost descoperite la secţiile de votare
Întârzieri în deschiderea secţiilor de votare, lipsa agentului termic, prezenţa organelor de forţă în interiorul secţiilor de vot, tentative de fraudă, dificultăţi tehnice sunt principalele nereguli depistate de observatori în primele ore de desfăşurare a scrutinului legislativ din Moldova.

Observatorii organizaţiei Promo-LEX semnalaseră, până la ora 11.00, că un număr de secţii de votare din ţară s-au deschis cu întârziere. De asemenea, ei au constatat încălcarea procedurilor electorale în unele secţii de votare.

Prezenţa persoanelor neautorizate a fost atestată în mai multe secţii de votare: este vorba despre persoane fără legitimaţii, persoane fără ecusoane care întreabă alegătorii despre opţiunea de vot, reprezentanţi ai poliţiei în secţii de votare.

În raionul Criuleni, pe traseul Chişinău -Criuleni, circulă un autobuz cu afişaj electoral PCRM lipit pe exteriorul autocarului. Observatorii Promo-LEX au atestat prezenţa afişelor electorale PCRM şi PLDM în raza de 50 metri a mai multor secţii de votare din ţară.

Cetăţenii din Corjova întâmpină din nou obstacole în realizarea dreptului la vot. Miliţia transnistreană a suplimentat numărul de posturi, a înconjurat satul şi a înăsprit şi intensificat controlul la aceste posturi, susţine Promo-LEX. "Considerăm aceste acţiuni drept intimidare a alegătorilor. În rapoartele difuzate în perioada campaniei am atenţionat asupra faptului că o astfel de situaţie ar putea avea loc," a spus Ion Manole, preşedintele acestei organizaţii.

Promo-LEX monitorizează scrutinul cu ajutorul a 2.500 de observatori pe întreg teritoriul ţării, repartizaţi în toate secţiile de votare.

Potrivit unor informaţii confirmate de reprezentanţii locali ai PLDM, la Bălţi bătrânii sunt aduşi în masă la vot de persoane care se dau drept lucrători sociali. Un asemenea caz a fost observat la secţia de votare nr. 53 (Liceul Puşkin), unde o doamnă care s-a prezentat ca asistent social a adus-o de mână pe o femeie în vârstă, intrând cu ea şi în cabina de vot. Reprezentantul PLDM a depus o sesizare la biroul electoral al secţiei respective.

De asemenea, observatorii Partidului Liberal Democrat din Moldova susţin că au contracarat un caz de fraudă în satul Sîrma raionul Leova, unde un cetăţean, membru al Partidului Comuniştilor, făcea propagandă electorală în favoarea formaţiunii pe care o reprezintă. El aştepta sosirea alegătorilor la circa 50-70 de metri de secţia de votare şi îi îndemna să-şi dea votul pentru comunişti, contra sumei de 100 de lei. Cetăţeanul a fost surprins şi de camerele foto în momentul în care împărţea bancnote alegătorilor, susţin reprezentanţii PDLM, care informează că au sesizat poliţia.

Semnificația zilei de 28 noiembrie în Istoria Românilor


1877: Căderea Plevnei. După încercarea nereușită de a sparge încercuirea Plevnei, generalul Osman-Pașa s-a predat colonelului român Mihail Cristodulo Cerchez și a semnat capitularea armatei turce.

1918: Congresul General al Bucovinei adoptă moțiunea privind unirea necondiționată a Bucovinei cu Regatul României.
1920: A apărut la București săptămânalul Adevărul literar și artistic, continuator al Adevărului ilustrat. Fondator: Constantin Mille.
1943: Premierul britanic Winston Churchill, președintele american Franklin Delano Roosevelt și dictatorul sovietic Stalin s-au întrunit la Teheran (Iran). Se stabilește deschiderea unui al doilea front în Europa.

VIDEO: Pietrele vorbesc: ”În ospeție la Marius Lazurcă, ambasadorul României în Moldova”

27 noiembrie 2010

Vă prezentăm emisiunea din 21 noiembrie, ”Pietrele vorbesc”, prezentată de ieromonahul Savatie Baștovoi. În această ediție aflați ce și cum gândește despre creștinism ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurcă, ex-ambasador al României la Vatican.

Secțiile de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană

Secțiile de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană
Alegătorii din regiunea transnistreană vor putea participa mâine la alagerile parlamentare în 21 de secţii de pe malul drept al Nistrului, dintre care 3 secţii de vot, la Chişinău.


Pentru locuitorii din raioanele de est a ţării vor fi deschise secţii de vot, în satele Gura Bâcului şi Varniţa din raionul Anenii Noi, satele Copanca, Fârlădeni, Hagimus, raionul Căuşeni, Coşniţa, Cocieri, Doroţcaia, Molovata Nouă, Pohrebea, Pârâta şi Ustia din raionul Dubăsari, satul Sănătăuca, raionul Floreşti, oraşul Rezina şi satul Răscăieţi din raionul Ştefan Vodă.

În capitală alegătorii domiciliaţi în partea stângă a Nistrului vor putea vota la secţia de votare nr. 5 amplasată în Gimnaziul nr. 17 de pe bulevardul Dacia, la secţia amplasată în incinta Direcţiei Căilor Ferate din Moldova şi la secţia de votare numărul 187 de pe strada Transnistria, 4.

Pentru a evita provocările tradiţionale în ziua scrutinului, Comisia Electorală Centrală a hotărât ca alegătorii din satul Corjova să voteze în localitatea din vecinătate, în incinta primăriei din satul Cocieri. Pe parcursul ultimilor ani autorităţile neconstituţionale de la Tiraspol au împiedicat prin diferite metode participarea la alegeri a locuitorilor din Corjova.

sursa: jurnal.md

Dmitri Medvedev va lansa o campanie de destalinizare a Rusiei


Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, va lansa o campanie de "destalinizare" a ţării, reamintindu-le ruşilor de crimele comise de fostul dictator sovietic Iosif Stalin, informează ziarul Vedemosti.
Rolul lui Stalin în istoria Rusiei va face obiectul unei întrevederi care va avea loc în ianuarie între Medvedev şi membrii Consiliului consultativ pentru drepturile omului.

Potrivit Vedomosti, Consiliul a elaborat un proiect pentru un program federal menit să omagieze milioanele de victime ale actelor de reprimare staliniste.

Proiectul include şi declasificarea arhivelor secrete sovietice, căutarea resturilor persoanelor care au murit în lagăre şi montarea de noi monumente pentru comemorarea victimelor.

Consiliul consultativ pentru Drepturile Omului îi va recomanda preşedintelui Medvedev să ofere "o evaluare politică şi juridică asupra crimelor totalitarismului", adaugă Vedomosti.

"Nu va fi un proces al lui Stalin. Va fi o evaluare a regimului. Pentru mine este clar că poporul sovietic a fost o victimă", declară consilierul prezidenţial Mihail Fedotov.

În acest context, Parlamentul rus a votat vineri un text care admite că masacrarea a mii de ofiţeri polonezi în 1940, în pădurea Katin, a fost ordonată de Stalin.

Timp de câteva decenii, Uniunea Sovietică a acuzat naziştii de comiterea acestor asasinate. Abia în 1990, liderul sovietic Mihail Gorbaciov a recunoscut responsabilitatea ţării sale în aceste masacre.

Regimul lui Stalin a fost marcat de acte de reprimare şi de execuţii, milioane de persoane fiind trimise în lagăre.

Dmitri Medvedev criticase în mai regimul "totalitarist" sovietic şi crimele "impardonabile" comise de Stalin.

Sursa: Mediafax.ro

Dacă ai greșit în buletinul de vot ai dreptul să ceri altul nou

Dar tu ştiai că ai dreptul să ceri încă un buletin de vot în caz că ai greşit la completarea primului? VEZI ce spune legea
Din păcate mulţi dintre noi nu-şi cunosc drepturile. Aşa se întâmplă şi în cazul drepturilor ce ţin de exprimarea voinţei de vot. Nu mulţi sunt la curent că în cazul în care au greşit la completarea unui buletin de vot, au dreptul să ceară un nou buletin de vot.

Potrivit art. 54(6) din Codul Electoral, dacă alegătorul a completat greşit buletinul de vot, la cererea lui, biroul electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menţionat în procesul-verbal cu privire la votare şi în lista electorală.

Conform aceluiaşi Cod Electoral, buletinul de vot se completează de către alegător numai în cabina pentru vot secret. Alegătorul care nu este în stare să completeze de sine stătător buletinul are dreptul să invite în cabină o altă persoană, cu excepţia membrilor biroului secţiei de votare, membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale.

Alegătorul aplică ştampila cu inscripţia "Votat" în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce înseamnă că a votat pentru concurentul electoral corespunzător. Cercurile din celelalte patrulatere trebuie să rămână curate.

Un alegător poate vota numai pentru un singur concurent electoral. Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului eliberat pentru vot.

Sursa: UNIMEDIA

Cărţile lui Alexandru Şoltoianu pentru toţi

Acum câteva zile, deţinutul politic Alexandru Şoltoianu a donat Bibliotecii Naţionale un impresionant lot de carte din colecţia sa. Acţiunea va continua şi în alte biblioteci şi muzee din R. Moldova, pentru care deţinutul politic va dona cărţi, culegeri de documente, articole şi fotografii.
Pentru a înţelege mai bine valoarea acestor donaţii, amintim aici date din biografia lui Alexandru Şoltoianu. Alexandru Şoltoianu are 77 de ani. S-a născut în satul Ineşti. А absolvit Institutul de relaţii internaţionale de la Moscova. A făcut parte din Frontul Patriotic Naţional din Moldova.

Potrivit dosarului penal intentat de KGB-ul sovietic, Şoltoianu a fost judecat pentru fondarea şi conducerea unui partid naţionalist, anticomunist, antisovietic. A fost arestat în luna decembrie 1972, la Lvov. A fost deţinut în lagărul nr. 19 din Mordovia, unde se afla în detenţie şi Gheorghe Ghimpu. A petrecut 14 ani în închisorile sovietice, fiind eliberat în 1986.

În cadrul evenimentului de la Biblioteca Naţională, Alexandru Şoltoianu a amintit despre cele mai impresionante evenimente din viaţa sa. Odată cu intentarea acelui dosar politic, a fost efectuată o percheziţie totală în apartamentul său, fiind ridicaţi doi saci plini cu „probe”. I-au fost arestate peste 5000 de pagini de scrieri politice. Şoltoianu pregătea o carte despre ocupaţia ruso-imperială, tirania bolşevico-comunistă şi, respectiv, despre Mişcarea de Eliberare Naţională din teritoriile româneşti ocupate de URSS.

Potrivit lui Şoltoianu, Partidul Naţional Patriotic nu a fost prima organizaţie antisovietică fondată în anii 1960. În anii 1961—1962, Şoltoianu s-a pregătit cu multă insistenţă, acumulând informaţia necesară. În 1962, a organizat, asociaţii ale moldo-românilor la Moscova, Leningrad, Kiev, Harkov, Odesa, Lvov. A fost iniţiatorul Mişcării de Eliberare Naţională din acel timp în Basarabia, nordul Bucovinei, Transnistria şi Maramureşul istoric – teritorii româneşti ocupate de sovietici. Cele 6 volume ale dosarului său penal, instrumentat de KGB, conţin importante probe în acest sens. Pe parcursul vieţii sale, cărţile au constituit un important reper, au fost adevărate îndrumare în activitatea sa politică.

În opinia lui Alexandru Şoltoianu, el a transmis Bibliotecii Naţionale nu doar nişte volume de carte, ci o parte din viaţa sa. Este vorba de 400 de cărţi rare, broşuri, albume despre istoria Basarabiei, numeroase articole decupate din ziare, adunate pe parcursul întregii sale vieţi. Colecţia personală a lui Alexandru Şoltoianu cuprinde cărţi în limbile română, rusă, germană şi chiar în arabă, el fiind orientalist, cunoscător al mai multor limbi străine (araba, persana, franceza). Printre materiale se află şi lucrări semnate de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, scrise la sfârşitul secolului al 19-lea, volumul «Transnistria în hărţi», un Jurnal politic, editat în anul 1975, la Amsterdam, care cuprinde opere ale savanţilor şi istoricilor basarabeni. Alte importante titluri de carte sunt «România: Ţările locuite de români», «Note din Războiul pentru Întregirea Neamului», «La graniţele bolşevismului», «Renaşterea Basarabiei”, «Călătoria în Basarabia Meridională», «Înţelepciune străbună», «Acţiunea politicii ruseşti în ţările române», «Istorie interzisă», «România: Documentele Unirii».

În semn de recunoştinţă pentru donaţie, Alexei Rău, directorul general al Bibliotecii Naţionale, i-a înmânat «Testimoniu de nobleţe şi gratitudine» şi a inaugurat fondul «Alexandru Şoltoianu» în cadrul colecţiilor speciale ale BNRM. «Alexandru Şoltoianu a intrat în istoria instituţiei pentru eternitate!»

sursa: www.zdg.md

Semnificația zilei de 27 noiembrie în Istoria Românilor

1640: Lege emisă de domnitorul Matei Basarab, prin care era limitată posibilitatea de închiriere a mânăstirilor de la Muntele Athos sau a altor locuri sfinte.
1885: S-a născut Liviu Rebreanu, academician, prozator și dramaturg român (d. 1944)
1940: La Strejnic, localitate în județul Prahova comuniștii îl asasinează pe Nicolae Iorga, ulterior dând vina pe legionari ca să-i compromită.
1998: A avut loc la București premiera filmului „Terminus Paradis", în regia lui Lucian Pintilie, care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneția

E clar, pe 1 decembrie vom avea incidente în centrul Chișinăului

26 noiembrie 2010

Astăzi pe site-ul oficial al Primăriei de Chișinău au fost plasate autorizațiile pentru ziua de 1 decembrie. De ce ne-am temut, nu am scăpat. Incompetența și prostia primăriei ar putea crea victime omenești și vărsări de sânge.
Așa cum anunțase, Scutul Moldovenesc, Mișcarea Național Democrată și Voievod, vor organiza în scuarul Teatrului de Operă și Balet demostrații de luptă, inclusiv competiții în diverse arte marțiale. Evenimentul lor va dura între 11.30 și 17.00. Interesant este faptul că și Mișcarea Național Creștină împreună cu Noua Dreaptă din România anunțase un marș de la universitatea pedagogică Ion Creangă până în centrul capitalei. Interesant cum vor trece înfocații români naționaliști pe lângă înfocații antiromâni, mari ași în arte marțiale?! 
La ora 16 pornește un alt marș de la Academia de Științe spre scuarul Teatrului de Operă și Balet, acolo unde vor fi ”voievozii” și ”scutierii moldavi”. De la 17 până la 22 același scuar este bronat de către manifestanții ultimului marș. Din nou întrebarea: Cum în răstimp de 10-15 minute scuarul va fi evacuat de 500 sportivi pentru ca respectiv manifestanții proromâni să-l ocupe în vederea unui concert ce trebuie să aibă loc tot acolo.
Primăria condusă de liberalul Dorin Chirtoacă a semnat cu propria mână soarta zilei de 1 decembrie.

În ajunul alegerilor în Moldova au intrat câteva zeci de cetățeni georgieni foarte dubioși

Agenția comunistă de știri Omega, prezintă o informație destul de interesantă, care vine să confirme spusele mele precum că la Chișinău se pregătesc lucruri necurate imediat după alegeri. Potrivit informaţiilor oferite agenţiei OMEGA, joi, 25 noiembrie, în ajunul alegerilor parlamentare din Moldova, la Chişinău au venit 32 de cetăţeni ai Georgiei. Scopul vizitei declarat oficial de cetăţenii georgieni a fost “observarea alegerilor“. Din lista celor sosiţi se observă că majoritatea lor sunt persoane tinere.

Anterior, ziarul “Moldavschie Vedomosti“ a comunicat despre pregătirea în Moldova a provocărilor şi dezordinilor în masă după alegerile din 28 noiembrie. Potrivit informaţiei publicate, în Moldova mai mult de o lună activează un grup de specialişti “care elaborează scenariul pentru organizarea dezordinilor în masă în cazul în care la alegeri vor câştiga partidele orientate spre colaborarea cu Rusia“.

Ziarul mai specifica că în luna octombrie în Moldova a venit preşedintele Comitetului pentru apărare şi securitate naţională a Parlamentului Georgiei, Gheorghii Targamadze, care “în mod secret, lucrează în staff-ul electoral al unuia dintre liderii Alianţei pentru Integrare Europeană“. “La indicaţia serviciilor speciale ale SUA şi cu susţinerea Preşedintelui Georgiei, Mihail Saacaşvili, Gheorghii Targamadze pregăteşte la Chişinău un scenariu de organizare a dezordinilor în masă în cazul în care la alegerile parlamentare vor câştiga forţe politice orientate spre colaborarea cu Rusia“, comunică “Moldavschie Vedomosti“.
Gheorghii Targamadze este cunoscut pentru calitatea sa de specialist-provocator la alegerile prezidenţiale din Ucraina, când a organizat venirea în ţară a circa 200 de militanţi georgieni cu scopul de a destabiliza situaţia în cazul victoriei lui Victor Ianucovici.


Anterior, publicaţia oficială a Guvernului Rusiei “Rossiiskaia gazeta“ anunţa că în Moldova ar putea fi implementat scenariul georgian din alegerile repetate ale lui Saakaşvili, “când cu acordul tacit al observatorilor europeni şi americani au fost reprimate cu brutalitate protestele opoziţiei şi au fost închise instituţiile media de opoziţie“. Ziarul se bazează pe aceste presupuneri, scriind cu siguranţă că “Premierul Vladimir Filat este consiliat în actuala campanie de polit-tehnologi americani şi georgieni“.

Organele responsabile din Moldova nu au reacţionat în nici un fel la informaţia difuzată în Moldova privind pregătirea unui scenariu de forţă pentru menţinerea la putere. Directorul Serviciului Informaţii şi Securitate al Moldovei, Gheorghe Mihai, nu a oferit nici un răspuns la interpelarea oficială a deputatului comunist Mark Tkaciuc, privind o posibilă ameninţare a securităţii naţionale a Moldovei.

PS: S-a cam tensionat situația în ultima vreme la Chișinău și nu vorbesc de campanie electorală.

Parlamentul rus recunoaşte că Stalin a ordonat masacrul de la Katin

Parlamentul rus recunoaşte că Stalin a ordonat masacrul de la Katin
Duma de stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, a adoptat vineri, o declaraţie prin care Rusia recunoaşte masacrarea a mii de ofiţeri polonezi, în 1940, la Katin, o "crimă" ordonată de Iosif Stalin, informeazăadevarul.ro.

Responsabilitatea acestei fapte a fost imputată, în propaganda sovietică, criminalilor nazişti, lucru care a întreţinut furia, amărăciunea şi neîncrederea poporului polonez, se precizează în declaraţie.

Documentele publicate au fost păstrate mulţi ani în arhive secrete. Ele dezvăluie amploarea teribilei tragedii şi, totodată, arată, faptul că masacrul de la Katin a fost comis la ordinul personal al lui Stalin şi al altor lideri sovietici.

Parlamentul rus îşi exprimă compasiunea profundă faţă de toate victimele acestui act de represiune nejustificat, familiilor lor şi rudelor acestora, se arată în declaraţia adoptată.

Moscova şi Varşovia au întrerpins, anul acesta, o apropiere fără precedent, din perioada sovietică şi până în prezent, notează presa străină.

22.000 de ofiţeri polonezi, prizonieri ai Armatei Roşii, au fost împuşcaţi în pădurea de la Katin, la Mednoie (Rusia) şi la Harkov (Ucraina), după ce fosta Uniune Sovietică a invadat, în septembrie 1939, regiuni poloneze din estul ţării, în virtutea Pactului germano-sovietic. Citiţi mai multe despre masacrul de la Katin aici.

Uniunea Sovietică i-a acuzat pe nazişti că ar fi comis aceste asasinate, timp de zece ani.

În aprilie 1990, liderul sovietic Mihail Gorbaciov a recunoscut vina Rusiei pentru comiterea acestor masacre.