Boeri moldoveni de peste Prut

Text publicat in revista Viata Basarabiei, 1932:

“In Basarabia, care a facut trup plin cu Moldova, au fost nenumarate si intinse asezari boeresti, cu gospodarii temeinice, cu mosii de zari hotarnicite, cu proprietati intarite prin urice, scrise cu cerdacuri de diaci si zalogite cu peceti mari de ceara.

Erau acesti boeri moldoveni mari dregatori la curtile domnesti, vajnici in lupte, iubitori de neam, tematori in credinta si pastratori de datini. Ei au lasat, din sute in sute de ani, in urmasii contemporani noua, dragostea de mosie si de limba. Boerii moldoveni sunt acei cari au pastrat sub intreaga stapanire rusasca, timp de 106 ani, graiul romanesc si credinta in trainicia unui neam, cu obarsii adanci in glia stramoseasca.

Familiile boeresti din Basarabia se trag, cele mai multe, din stramosi asezati intre Prut si Nistru, sub lungile domnii ale lui Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare. In deosebi boerii moldoveni erau rasplatiti, dupa iscusinta in rasboaie, cu intinse mosii de-alungul Nistrului, unde se stabileau ca niste strajeri impotriva vrajmasilor de la rasarit. Ei au statornicit pe malul fluviului acele chezasii romanesti, cari au dainuit pana’n vremurile noastre. Asa se explica rostul multor boeri asezati in judetele de granita: Soroca, Hotin si Orhei.

Pe vremea batranului Alexandru cel Bun, Basarabia era foarte putin locuita. Satele erau la asa departare, ca zile intregi mergeai pana intalneai unul. Aceasta pricina ingaduia numai trei parcalabi: a Hotinului, Cetatii Albe si a Chiliei. Tarziu, cu sporirea populatiei, se intocmeste parcalabia de Orhei si Soroca.

Infiintarea acestor dregatorii inmulti numarul boerilor la cari venira adaus vestitii “Codreni” de Ghigheci. Istoria Moldovei aminteste numeroase familii de «Codreni» cu rost insemnat. Nistor Ureche primi dar de la Aron Voda satul Barbosi pe Ialpug, in sudul Basarabiei. De pe Cogalnic se ridica, pe la 1625, un diac, intemeietorul familiei Kogalniceanu. Din hotarele dinspre Tatari se ridica familia Cantemirestilor, din care fostul serdar Constantin Cantemir ajunge Domn. Din familia Stroici din jud. Hotin se desprinde vistierul Stroici, a carui mosie Grozinti o lasa danie nepotului sau Miron Barnovschi, ajuns mai tarziu domn al Moldovei. Familia Movilestilor avea intinse mosii prin Soroca si Orhei.

Tarziu, cu sporirea populatiei Basarabiei, se’ntocmeste parcalabia de Lapusna, Orhei si Soroca.

Pe la 1600 un capitan Donici stapanea Sitenestii, Gaiestii, Verpca, Pitusca, Varzaresti. Un Ignat Ciogolea, parcalab de Orhei pe la 1603, intemeiaza familia Ciogolestilor, avand proprietatea mosiei Sipoteni.

Dintre boeri izbucni istetimea si vitejia lui Stetcu, mana dreapta a voevodului Stefan Tomsa. Pe la 1660, boerul spatar Costache Motoc cumpara intinse mosii intre Prut si Nistru, iar in tinutul Hotinului familia Bucioc cumpara mosia Costesti «cu Hilesti si loc de moara».

Pe timpul domniei lui Vasile Lupu se’ntinde in Basarabia familia Cantacuzinestilor, a carei urmasi, deposedati astazi, intalnim inca.

Un boer putred de bogat era Mihalcea Hancu, cu intinse proprietati in apropierea Chisinaului. De la el se trage, negresit, targul Hancesti din judetul Lapusna. Acest Hancu, pe la 1671, porneste o rascoala impotriva Domnitorului, care nu vroia sa introduca la curtea domneasca pe boerii din Lapusna si Orhei. De la aceasta rascoala a ramas pana in zilele noastre vorba: «Voda vrea – Hancu ba!».

Din pricina ca Moldova dintre Prut si Nistru era, in permanenta, teatru de lupte, multi boeri s-au retras din aceste locuri, cumparandu-le altii proprietatile. Dintre acestia o doamna Moruzi, din neamul Roset, avea mosia Zevedenii din Soroca si era in judecata cu paharniceasa Maria Panoitoaia, pentru mosia Sangerei din Balti. Moruzoaia avea zapis dela Vasile Lupu asupra mosiei Cocorozeni din districtul Orheiului.

Domnita Raliu Callimachi avea mosia Telenesti, Orhei, iar logofatul Constantin Bals, avea Tiplicestii din tinutul Soroca si purta judecata cu Domnita Catinea a lui Nicolae Voda Caragea, pentru mosia Nistorestii.

Pamantul dintre Raut si Nistru era proprietatea lui Alexandru Moruzi, care pune stapanire pe mosiile Zevidelele, Meciul si Bilicenii a boerului moldovan paharnicul Iordache Panaiti.

Iordache Cantacuzino cumpara mosia Stoicani din tinutul Sorocei, dela razasii: Spanul, Rezmarita, Goia, Zeuca, Tapusel, Fotescu, Jalba, Bocsa, Bogza.

Familia Bals avea deasemenea intinse domenii in Basarabia: Vascauti, Vladiceni, Vornovat, Noua Sulita, Lopatinti din tinutul Hotinului, Climauti, Ciornoleuca, Izvoarele din tinutul Soroca.

Boerii din stanga Prutului, cari indeplineau si rolul de strajeri ai granitei rasaritene, aveau o mare trecere la conducerea Tarii.

Si aceasta putere au stiut s'o pastreaze si dupa 1812, cand nasatioasa Rusie rapi jumate din tarina sfanta a Moldovei.

A fost atunci, glasuesc hrisoavele vremii, jelanie mare in Moldova. Mii de familii, si din stanga, si din drapta Prutului, s'au adunat la malul devenit hotar. Sunau clopotele tuturor bisericilor si tanguirea lor se'mpanzea deasupra pamantului despartit. Plangeau fratii de o credinta, imbratisandu-se. Batranii, cari ingrasasera cu sangele lor glia, ingenunchiati, o sarutau si-o indestulau cu lacrami.

Si s'a talazuit durerea aceasta saptamani dupa saptamani, luna dupa luna, si dragostea de neam si mosie s'a cimentat atunci si mai de neinvins in sufletele moldovenilor, hotarati sa ramaie in tinutul rasluit.

Luni de zile a tinut exhodul moldovenilor cari n'au vrut sa ramaie sub noua stapanire. A ramas insa o tagma de boeri, care a tinut un secol treaza constiinta romaneasca. (…)”

(D. Iov), Soroca

(Este pastrat limbajul textului din revista Viata Basarabiei, 1932)
(Sursa imagine: http://www.monument.sit.md/old-photos/)