„Dacă dispecerul nu-ţi răspunde în română, poţi depune o plângere la Inspectoratul principal de stat pentru supravegherea pieţei, metrologie şi protecţie a consumatorilor şi firma va achita o amendă între 100 şi 180 de unităţi convenţionale”
Administraţia publică locală susţine că nu are pârghiile pentru a reglementa activitatea serviciilor de taxi, dar se lucrează în acest sens şi s-ar putea ca din 2012 să fie rezolvate toate lacunele. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, pe de altă parte, susţine că aceste companii sunt în gestiunea primăriilor. Organizaţiile pentru protecţia consumatorului afirmă că aceste companii ar putea achita o amendă între 100 şi 180 de unităţi convenţionale, în cazul în care un pasager este nemulţumit de modul în care i s-a adresat angajatul.
„Pe moment, administraţia publică locală nu are pârghii pentru a monitoriza activitatea firmelor de taxi din capitală. Sperăm ca din 2012 să putem înlătura toate lacunele, şi nu doar de nivel lingvistic”, a declarat pentru JURNAL Adrian Boldurescu, şeful Direcţiei generale transport public şi căi de comunicare din cadrul Primăriei Chişinău. „Sperăm ca din 2012 să avem aceste pârghii, pentru că, pe moment, companiile în cauză nu achită niciun ban în fondul primăriei”, susţine Boldurescu.
Legislaţia prevede doar româna
Angajatul este de părerea că ar fi bine ca pasagerii să fie salutaţi în limba română. „Când apelez firmele de taxi, vorbesc doar în română”, susţine Boldurescu.
În conformitate cu hotărârea Guvernului din 2006, organizarea transporturilor în regim de taxi se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale – municipii şi primării. Acest fapt a fost confirmat şi de către Iulian Postică, şeful Direcţiei transport terestru din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. „Camera de Licenţiere eliberează licenţa prin care pot activa firmele prestatoare de servicii, iar ulterior acestea sunt gestionate de administraţiile publice locale”, susţine Postică.
Referindu-se la limba pe care ar trebui să o folosească, acesta a menţionat că Legislaţia Republicii Moldova prevede că toate companiile de taxi trebuie să utilizeze limba de stat. „O legislaţie doar pentru firmele de taxi nu există. În mod normal, ar trebui să vorbească în limba română”, a specificat angajatul.
Postică afirmă că vorbeşte doar în limba română. „Fie că sunt la magazin, chem un taxi, fie în alte situaţii”, comunică Iulian Postică.
Nicio plângere de ordin lingvistic
În aceeaşi ordine de idei, la Inspectoratul principal de stat pentru supravegherea pieţei, metrologie şi protecţie a consumatorilor ni s-a spus că pasagerii ar putea să depună plângeri pe adresa firmei, în cazul în care prestatorii de servicii de taxi nu li se adresează în limba de stat. „Companiile de taxi sunt agenţi economici şi trebuie să respecte legislaţia în vigoare, care specifică faptul că angajaţii lor ar trebui să se adreseze în limba de stat. Până acum, nu am avut nicio plângere din partea pasagerilor în acest sens. S-au plâns pentru că nu le-a fost eliberat bon de casă, pentru comportament neadecvat etc.”, a comunicat Sergiu Lelic, şeful Secţiei relaţii cu consumatorii şi mass-media. În acest caz, prestatorul de servicii va achita o amendă între 100 şi 180 de unităţi convenţionale.
Întrebat în ce limbă vorbeşte cu operatorii de taxi, acesta a menţionat că de cele mai dese ori în română. „Dar nu mă deranjează dacă mi se adresează în rusă”, susţine Lelic.
Rusă, rusă-română, română
Dacă ne depărtăm de Chişinău, observăm că situaţia diferă de la o localitate la alta. În unele oraşe, ca Bălţi sau Cahul, clienţii sunt salutaţi în limba rusă. „Vorbim şi româneşte, dar mai des în rusă”, susţine operatoarea unei firme din Cahul. „Angajaţii firmelor de taxi vorbesc în rusă. Pot să încerce şi în română, dar accentul le dă de gol”, ne spune Maria Ciobanu, locuitoare din Bălţi.
În Orhei, Căuşeni şi Nisporeni, limba română este folosită nu doar în discuţiile cu pasagerii, dar şi în cadrul companiei. „Nu avem computere şi scriem cu mâna toate adresele”, ne spune un dispecer al unei firme din Căuşeni.
În Ungheni din cele două companii prestatoare de servicii de taxi, una răspunde în română, alta în rusă şi română. „De patru ani lucrez şi vorbesc şi în română, şi în rusă. Aşa cum vrea clientul. Dar salut în rusă, pentru că e mai uşor pentru mine”, spune angajata unei companii locale.
Potrivit presei locale din Rezina, în acest oraş nu este o firmă specializată în prestarea serviciilor de taxi. „Cu toate acestea, taxiuri sunt multe. Oamenii iau numărul de telefon al taximetristului şi, atunci când au nevoie, îl contactează direct pe el”.
Din experienţa cititorilor
„Am sunat luni (31 octombrie – n.a.) la o firmă de taxi, care de obicei îmi răspunde în limba rusă, şi am auzit: „Bună seara!”. După ce am făcut comanda, am fost sunat înapoi şi am auzit la celălalt capăt al firului: „Din păcate, nu avem maşini libere. Ne pare foarte rău, chiar am căutat”. Am rămas surprins şi nu puteam spune nimic”, relatează Grigore.
„Sincer să fiu, de câte ori am vorbit cu operatorul de la compania de taxi nu am avut niciodată disensiuni pe această temă. Cred că se exagerează puţin. Recunosc, salutul a fost în rusă, însă, realizând că nu sunt vorbitor de rusă, mi s-a răspuns amabil în limba română”, comunică Anton Lumi.
„Peştele de la cap se strică! Directorul trebuie să ceară de la angajaţi să vorbească în limba română. Puneţi accent pe calitatea serviciilor prestate”, scrie Vadim Mocanu.
Marina LIŢA pentru jurnal.md
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: