Rezoluția Conferinţei Știinţifice 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova

Participanţii la Conferinţa Știinţifică 20 de ani de proclamarea Independenţei Republicii Moldova, organizată de Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, 24 august 2011:

Constată că într-o societate democratică cercetarea în domeniul științelor socio-umane precum și învăţământul istoric, juridic și lingvistic, constituie componente esenţiale ale sistemului academic şi al celui educaţional;

Menţionează contribuţia esenţială a cercetătorilor din mediul academic și universitar la elucidarea problemelor cu care se confruntă societatea noastră în perioada de trecere de la totalitarism la democraţie;

Apreciază aportul oamenilor de știință la procesul de renaştere naţională și de democratizare a societății.

Prin promovarea adevărului științific privitor la limbă, istorie și sistemul de drept, oamenii de știință și cultură au contribuit la decretarea limbii române drept limbă de stat, la reintroducerea alfabetului latin, la adoptarea Tricolorului ca drapel național și a Stemei de Stat a Republicii Moldova.

Prin reformarea sistemului educațional și promovarea valorilor culturale naționale s-a îmbunătățit esențial calitatea învățământului, generații întregi de cetățeni și-au recăpătat demnitatea națională și conștiința civică.

Este incontestabilă contribuția comunității științifice la proclamarea Suveranității și Independenței Republicii Moldova. Prin principiile și dezideratele sale, prin întregul său conținut, Declarația de Independență din 27 august 1991 constituie actul fondator fundamental și suprem al existenței Republicii Moldova ca stat democratic, independent și indivizibil. Acest document reprezintă adevăratul și unicul act de identitate politică și națională al Republicii Moldova.

Participanţii la Conferinţă reiterează punctul de vedere exprimat de Academia de Științe a Moldovei cu privire la Limba noastră română (1994) și cu privire la Istoria noastră națională românească (2003).

Comunitatea științifică a constatat și a reiterat, în repetate rânduri, că din cele mai vechi timpuri, populaţia dintre Prut şi Nistru a cunoscut aceleaşi procese etnice şi culturale pe care le-a parcurs întreg neamul românesc din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Poporul care s-a format şi dezvoltat, timp de secole, într-o ambianţă etnoculturală comună, de o parte şi alta a Munţilor Carpaţi, de-a lungul Dunării, în dreapta şi în stânga Prutului și pe ambele maluri ale Nistrului, are aceeaşi origine etnică, vorbeşte aceeaşi limbă, este de aceeaşi credinţă, are aceleaşi tradiţii şi obiceiuri şi s-a condus de aceleaşi norme juridice, nescrise sau scrise. Aceste adevăruri servesc drept temei pentru ca fenomenele sociale şi procesele istorice respective să constituie domenii prioritare de cercetare. Comunitatea etnoculturală, de secole, justifică întru totul ca limba noastră maternă să recapete denumirea firească de Limbă Română și istoria noastră națională să se numească precum e firesc - Istoria Românilor. O asemenea abordare este în deplin consens cu tradițiile vechi cărturărești și cu concepțiile fondatorilor și continuatorilor istoriografiei române: Mihail Kogălniceanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, A. D. Xenopol, Nicolae Iorga şi mulţi alţii.

Discuţiile purtate în ultimul timp în societate referitoare la denumirea limbii de stat, denumirea şi conţinuturile cursului de istorie naţională predat în învăţământul preuniversitar, speculațiile extraștiințifice în jurul chestiunii identitare impun comunitatea științifică să se pronunțe explicit asupra tuturor acestor chestiuni de maxim interes public.

În acest context, noi, participanţii la Conferinţa ştiinţifică 20 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova:

1. Ne pronunţăm pentru revenirea în învăţământul preuniversitar, la treapta gimnazială, a cursurilor distincte de istorie a românilor şi de istorie universală şi predarea problematizată a acestor cursuri în clasele liceale;

2. Exprimăm convingerea că educația istorică din învăţământul preuniversitar şi-ar putea atinge obiectivul doar în cazul în care va finaliza cu susţinerea obligatorie a examenului de capacitate la istorie, la treapta gimnazială, și a examenului de bacalaureat, la treapta liceală, începând cu anul curent de învățământ, situaţie care, de altfel, am avut-o în sistemul educaţional până în anul 2005;

3. Ne pronunțăm pentru aducerea în concordanță a normelor constituționale și a legislației în vigoare privind denumirea limbii de stat, în conformitate cu adevărul științific consacrat și cu prevederile Declarației de Independență a Republicii Moldova;

4. În scopul excluderii imixtiunii factorului politic, propunem ca problemele legate de istoria, limba, literatura și cultura noastră să fie delegate AȘM, unicul for în drept și cu competența de a se pronunța în aceste domenii;

5. În speranța depășirii impasului politic și social, ne pronunțăm pentru o amplă reforma constituțională. Propunem ca Declarația de Independență a Republicii Moldova să devină parte componentă a textului Constituției, așa precum a fost în proiectul elaborat de grupul de lucru în anii 1992-1993.

Luând în considerare problemele cu care se confruntă astăzi societatea, pe plan social, politic, economic, cultural, științific etc., și dezideratele strategice de edificare a statului de drept și integrare europeană, fiind conștienți de responsabilitatea ce revine comunității științifice la valorificarea patrimoniului istorico-cultural național, noi, participanții la Conferință, ne exprimăm deplina disponibilitate de a contribui, prin întregul nostru potențial științific, la realizarea obiectivelor formulate, fapt care reclamă univoc păstrarea și fortificarea Academiei de Științe ca for științific și cultural suprem al Republicii Moldova.

Considerăm că potenţialul ştiinţific și uman din domeniul științelor socio-umane trebuie să devină forță edificatoare a unei societăți democratice și prospere, iar valorile noastre naționale să faciliteze calea Republicii Moldova spre integrarea europeană.