Comuniştii vor să schimbe „tricolorul fascist”

Comuniştii propun un nou drapel de stat al R. Moldova care ar înlocui „tricolorul fascist”, cum l-a numit Vladimir Voronin, până a ajunge la guvernare. În actuala campanie electorală, PCRM promovează masiv „steagul lui Ştefan ce Mare”, o nouă invenţie propagandistică.

La lansarea oficială în campanie, Voronin a promovat steagul roşu-albastru cu un cap de bour (galben) cu o stea între coarne imprimată pe mijloc. „În Moldova trebuie să guverneze poporul şi, după secole, trebuie să se ridice deasupra ţării steagul eroic al lui Ştefan cel Mare”, a declarat atunci ex-preşedintele Voronin. Iniţiativa liderului comunist a fost salutată de doi dintre „analiştii politici” înregimentaţi în tabăra foştilor guvernanţi - Bogdan Ţârdea şi Vitalie Andrievschi. Ultimul chiar a cerut iniţierea unui referendum pentru a se reveni la „vechiul steag al lui Ştefan cel Mare”. 

Zilele trecute, iniţiativa organizării unui referendum pentru a înlocui tricolorul a fost sprijinită şi de proprietarul reţelei de cinematografe „Patria”, preşedintele PSD Victor Şelin, acelaşi Şelin care a promovat până nu demult ideea introducerii limbii ruse ca cea de-a doua limbă de stat.

Savanţii de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a R. Moldova afirmă că „steagul PCRM-ist al lui Ştefan ce Mare” este o pură invenţie. „Unde se opreşte Ştefan cel Mare al lor, adică al moldoveniştilor, şi unde începe Ştefan cel Mare al românilor, cel desemnat şi Cel mai mare român?”, se întreabă retoric Valentin Constantinov, specialist în Evul Mediu românesc.

Vlad Mischevca, specialist în heraldică, spune că din timpul lui Ştefan cel Mare s-au păstrat doar două steaguri, unul se află la Mănăstirea Zografu de pe Muntele Athos, iar cel de-al doilea - la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Ambele îl reprezintă pe Sf. Gheorghe călare pe cal, considerat patron ocrotitor al Tării Moldovei. „Să revenim la acele steaguri e ca şi cum ne-am întoarce la săbii ca arme de luptă. În acea epocă nu era clar ce culoare are steagul Ţării Moldovei. Au existat steaguri de diferite culori, iconografia era mult mai importantă”, spune istoricul. Potrivit lui Mischevca, drapelul în formatul actual se dezvoltă în Europa în secolul a XIX-lea, când se cristalizează naţiunile şi conştiinţa naţională. „La ce să ne reîntoarcem? La falsul cromatic cu care încearcă ei acum să manipuleze opinia publică? Drapelul nostru de stat trebuie să ne unească, indiferent de etnie, dar nu să ne învrăjbească încă o dată. Oare noi nu avem altceva de făcut decât să revenim la discuţiile sterile despre limbă, neam şi steag? îşi exprimă nedumerirea Vlad Mischevca

Amintim că acum patru ani se discuta înlocuirea Imnului de Stat „Limba noastră”, cu unul mai patriotic, mai moldovenesc. Ideea nu s-a materializat pentru că nu au existat intelectuali care să se apuce de asta. 

Un articol de: Valentina Baciu pentru ziarul Timpul