Deputatul român Tudor Panţâru a anunţat marţi, în cadrul şedinţei Parlamentului de la Bucureşti că a pregătit un proiect de lege prin care ziua de 1 aprilie să fie declarată Ziua comemorării victimelor regimului totalitar sovietic.
Potrivit deputatului, în această zi vor fi comemoraţi toţi românii masacraţi, deportaţi, torturaţi şi condamnaţi la moarte prin înfometare de regimul totalitar sovietic de ocupaţie.
Deputatul a amintit în context eforturile autorităţilor poloneze, în special, ale regretatului preşedinte Kaczynski, de a comemora victimele de la Katyn. Pe de altă parte, deputatul a spus că pentru crimele comise de regimul sovietic faţă de românii bucovineni şi basarabeni încă nimeni nu şi-a cerut iertare.
„Masacrul românilor bucovineni de la Fântâna-Albă, foametea din ‘47 şi martiriul basarabenilor deportaţi în gulaguri, acestora adăugându-li-se torturile din beciurile NKVD-iştilor şi gropile cu var din preajmă, gropi în care erau aruncaţi de vii românii noştri basarabeni. Este greu să ştergi din memorie asemenea crime. Pentru aceste crime încă nu şi-a cerut nimeni iertare!”, a spus Panţâru.
Tudor Pantâru a amintit că în 1941 3 mii de români bucovineni au fost seceraţi de mitralierele bolşevicilor în localitatea Fântâna-Albă din nordul Bucovinei, în încercarea de a trece în ţara lor peste o graniţă instaurată pe nedrept în urma ocupaţiei sovietice. Totodată, din iunie 1940 până în martie 1953, au fost deportaţi în Siberia sute de mii de români basarabeni, iar destinele altor câteva milioane, rămase sub ocupaţie, au fost distruse prin alte metode inumane. Documentele istorice de arhivă dezvăluie că în urma Foametei organizate în Basarabie au decedat 300 de mii de oameni.
„Prin Rezoluţia nr. 1723 din 28 aprilie 2010, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei califică Foametea organizată de regimul stalinist şi soldată cu moartea a milioane de oameni nevinovaţi, inclusiv în R. Moldova, ca fiind o crimă împotriva umanităţii. Spre ruşinea clasei politice româneşti, calvarul bucovinenilor şi basarabenilor rămâne necunoscut pentru societatea românească”, a spus Panţâru.
În această ordine de idei, deputatul a chemat parlamentarii români să susţină proiectul său de lege privind instituirea în România a Zilei de comemorare a victimelor regimului sovietic de ocupaţie.
14 comentarii:
Apariţii editoriale
VICTIMELE TERORII COMUNISTE
DIN BASARABIA
Este demunirea noii culegeri de documente inedite a cărui editor este déjà cunoscutul istoric-arhivist şi publicist Alexandru Moraru. Cartea a apărut câteva saptămâni în urmă la Editura “Iulian” şi conţine 307 documente inedite de arhivă plasate pe 444 de pagini.Documentele înserate au fost depistate de către domnia sa pe parcursul a mai multor ani de cercetare a temei “Crimele comunismului si rezistenta antisovietică din Basarabia 1944-1954 în Arhiva Naţională a Republicii Moldova şi în Arhiva organizaţiilor social-politice a RM (fosta Arhivă a CC al PCM).
Lucrarea este dedicată tuturor celor, care au pătimit de pe urma ocupanţilor sovietici, inclusiv bunicului editorului Ion Alexandru Moraru, arestat în 1941 şi impuşcat de organele NKVD-ului în ianuarie 1942 şi tatălui editorului Valeriu Ion Moraru, care împreună cu cei trei fraţi ai săi au fost deportat în Siberia.Cel mai mare din ei avea 18 ani(Alexandru), iar cel mai mic(Nicolae) avea 9 ani.Aceşti copii “duşmani ai poporului”pentru a supraveţui au fost puşi la o muncă grea pe tot parcursul celor 9 ani aflaţi în Siberia.
Cartea este împărţită în câteva părţi:1.Devotament faţă de breaslă(scriitorul şi publicistul Victor Ladaniuc despre Alexandru Moraru); 2.Despre editor(din prefaţă
ilustrului istoric dr.Gheorghe Buzatu la lucrarea Alexandru Moraru”Basarabia antisovietică”, Ed.”Demiurg” apărută în 2009 la Iaşi.);3.Cuvânt înainte; 4.Rezumatul celor 307 documente inedited; 5.Conţinutul documentelor; 6.P.S Victimele terorii comuniste rămase acasă…în Moldova; 7. 1947:Consecinţele foametei organizate de sovietici(documente şocante după copiile originalelor din
Arhiva Naţională a Republicii Moldova); 8.Cuprinsul.
Coperta noului volum a fost realizat de fiica editorului Laura Moraru,elevă la Liceul roman-englez Mircea Eliade din Chişinău.La pregătirea cărţii a participat
cu succes şi tânărul fotograf Oxana Tertiuc.
Cu siguranţă,că dacă nu se împlica financiar în acest proiect prietenul nostru şi omul de afaceri, Iurie Nicula,un mare patriot, cartea avea încă multă vreme să aştepte lumina tiparului.
Aşi zice că respectivul volum în consecinţă este o muncă enormă de câţiva ani buni şi nu este altceva decât o enciclopedie incompletă ale crimelor săvârşite de sovietici împotriva populaţiei din Basarabia,indiferent de naţionalitate sau religie.
Este o carte- şoc, o carte plină de tragedia ocupaţiei,deoarece documentele prezente sunt sovietice şi au fost depistate de editor în fondul arhivistic al Procuraturii RSSM,o instituţe, ale căror documente au credibilitate la stimatul nostrum cititor.
Îl felicităm pe Alexandru Moraru cu acest succes profesional şi aşteptăm cât de curând volumul doi al acestei culegeri.
Andrei Covrig, colonel (r) mun. Chişinău
пора понять что Россия не будет нести ответственность за то что творилось во времена ссср так как нынешняя Россия не несёт ответственость за большевиков которые творили всякую херню! большевики за всё время уничтожили милионы людей а толика погибших румын или молдаван там просто мизерная по сравнению с погибшими же русскими беларусами украинцами и другими народами ссср пора понять что большевисткий режим грёб всех не разбираясь в национальности людей при чём русский народ к тому что творил сталин или другие пидары большевики которые губили народы в лагерях?
Of, mai bine sa ne vedem de treaba si sa facem ceva pentru tara asta, dar no.... trebuie sa scormolim trecurul... e ca la comunisti defapt asteptam sa ni se dea. dar nu cautam sa facem ceva, gata s-a trecut am invatat lectia si trebuie sa mergem mai departe si cu asta si copii sa-i educam.
Nu vad dece russia trebuie sa paorta raspundere pentru ce a fost in sssr( :D )
e o alta tara e o foaie curata la fel ca si tara noastra.
SUNT NAŢIONALIST
de Grigore Vieru
“Da,
îmi iubesc mama.
(E un păcat?)
Şi pruncii.
Şi fraţii.
Şi cerul de ametist.
Ca rezumat,
Sunt na-ţi-o-na-list !
Da,
graiul mi-i sfânt -
În viaţa mea
El nu este un simplu turist,
E chiar Patria.
Într-un cuvînt,
Sunt na-ţi-o-na-list !
Da,
URĂSC PE MANCURT.
Mi-i dragă doina
prin care exist.
Nu mă târâi slugarnic.
Pe scurt,
Sunt na-ţi-o-na-list !
Da,
hora nu vreau
să o schimb
Pe cazacioc ori pe twist.
Port suferinţa de neam
ca pe un nimb.
Sunt na-ţi-o-na-list !
Da,
afirm că-i prea mult
verde-n drapel,
Avem un drapel
prea materialist.
Mai aşterneţi nişte
cer visător peste el.
Sunt na-ţi-o-na-list !
Da, nesocotesc tidvele seci
Care vor să mă cârmuie
ca artist.
Mai trag cu ochiul
la istoria noastră. Deci
Sunt na-ţi-o-na-list !
Da,
n-am vrut să mă însoţesc
cu Satan
N-am prăjit creieri umani
pe unt poliţist.
Omeneşte întreb:
de ce am murit în Afganistan?!
Sunt na-ţi-o-na-list !
Da,
vremea în care trăim
E tot mai isterică,
Îmi vine să urlu
în muzeul satului
cu profil ateist:
“Scoateţi
mitraliera
din biserică!”
Sunt na-ţi-o-na-list !
Da,
te întreb pe tine,
binevoitorule,
care-ai adus tutunul şi pesticidele:
Ce ai cu surorile noastre
din câmpul cel trist -
Ai primit vreun ordin cumva,
ţi-a ordonat cineva: ucide-le?!
Sunt na-ţi-o-na-list !
Da,
sunt contra
plevei migratoare
Care se crede
un dar minunat.
Sunt contra să prăsiţi la noi
uzina de calculatoare -
N-am ce să număr, tovarăşi,
Aproape totul
mi s-a luat
Da,
aproape totul
mi s-a răpit.
La curgerea Prutului meu
nu pot nici măcar să asist.
Totuşi
viaţa mi-i dragă,
merg spre dânsa grăbit.
Sunt na-ţi-o-na-list !”
TRAGEDIA ROMÂNILOR BASARABENI
A. PIERDERI UMANE ALE ROMÂNIEI de EST(BASARABIA) SUB OCUPAŢIA RUSEASCĂ
I. PRIMA OCUPAŢIE RUSEASCĂ 28 Iunie 1940 – 22 Iunie 1941
În mai puţin de un an, peste 300.000 de ROMÂNI au fost arestaţi, deportaţi, ucişi, aceasta reprezentând 12.23% din populaţia Basarabiei interbelice.
1. Arestări: – 48.000 de ROMÂNI:
• Oameni politici care militaseră pentru Unire, învinuiţi de trădare, dintre care:
• 5 foşti deputaţi din Sfatul Ţării (Ion Codreanu, Leancă, Secară, Catelli)
• 1 fost senator
• Funcţionari civili şi militari – transferaţi la Tiraspol pentru siguranţă
• 40 elevi ai Institutului Pedagogic Orhei –
2. Deportări – aproape 300.000 de ROMÂNI (în Nordul îngheţat)
• 135.000 de ROMÂNI până în Septembrie 1940
• 19.200 de ROMÂNI între Octombrie-Noiembrie 1940
• 27.000 de ROMÂNI în Decembrie 1940
• 100.000 de ROMÂNI începând cu 13-14 Iunie 1941
3. Ucişi – 30.000 de ROMÂNI prin împuşcare sau tortură
• Orchestra Simfonică a Basarabiei este ridicată pe 3 Iulie 1940 din gara Chişinău la întoarcerea din turneu, dusă lângă Orhei şi împuşcată în Valea Morii.
• 1.000 de ROMÂNI (copii, femei, adulţi) – lângă Odesa împuscaţi prin pereţii de lemn ai unui tren de marfă cu 22 vagoane care-i transporta în lagărele din Siberia.
• 450 de ROMÂNI – găsiţi (mulţi mutilaţi) în gropile de la Consulatul Italian, Palatul Metropolitan, Facultatea de Teologie din Chişinău. Printre ei studenţi, elevi, preoţi, ceferişti.
• 87 de ROMÂNI –Sediul NKVD, Chişinău (15 cu mâinile legate în groapa comună)
• 19 ROMÂNI – găsiţi la Sediul NKVD-Cetatea Albă
• 6 ROMÂNI – Sediul NKVD, Ismail (5 barbaţi şi o femeie cu mâinile legate)
4. TOTAL pierderi umane în prima OCUPAŢIE RUSEASCĂ
• Deportări: 300.000 de ROMÂNI
• Ucişi: 30.000 de ROMÂNI
• TOTAL: 330.000 de ROMÂNI
II. A DOUA OCUPAŢIE RUSEASCĂ– 23 August 1944
1. Deportări
• 250.000 de ROMÂNI între 1944-1948
• 11.324 familii 6 Iulie 1949
• 300.000 de ROMÂNI între 1954 – 1964 (în Rusia şi Kazahstan)
2. Morţi prin înfometare provocată de Stalin
• 300.000 de ROMÂNI
3. TOTAL pierderi umane în a doua OCUPAŢIE RUSEASCĂ
• Deportaţi: 875.000 de ROMÂNI
• Morţi: 300.000 de ROMÂNI
• TOTAL: 1.175.000 de ROMÂNI
III. TOTAL PIERDERI UMANE ÎN CELE DOUA OCUPAŢII RUSEŞTI
• 330.00 – Prima OCUPAŢIE RUSEASCĂ
• 1.175.000 – A doua OCUPAŢIE RUSEASCĂ
• 1.505.000 – TOTAL PIERDERI ROMÂNEŞTI
B. PIERDERILE TERITORIALE ALE PROVINCIEI ROMÂNEŞTI BASARABIA
Judeţele Hotin (Nord), Ismail şi Cetatea Albă (Sud) sunt încorporate Ucrainei la 2 August 1940.
C. PIERDERILE ARMATEI REGALE ROMÂNE ÎN BASARABIA DUPĂ CAPITULARE
1. Deportări
• 180.000 soldaţi şi ofiţeri ROMÂNI (doar câteva mii s-au întors)
2. Executaţi prin împuşcare în lagăr (Katin românesc)
• 50.000 soldaţi şi ofiţeri ROMÂNI (schelete descoperite în mlaştinile de la Bălţi).
TRAGEDIA ROMÂNILOR BUCOVINENI
În 1940, România a fost forţată să cedeze către Uniunea Sovietică un teritoriu locuit de peste 3 milioane de ROMÂNI, în urma ultimatumului primit în luna iunie a aceluiaşi an.
Imediat ce administraţia şi armata română au fost evacuate, trupele din Armata Roşie şi NKVD au ocupat teritoriul.
Listele Deportărilor
NKVD-ul a întocmit primele liste ale „trădătorilor de ţară”, cei cu rude în România sau bănuiţi că vor să fuga în România, care au fost deportaţi la muncă forţată:
• 7 Decembrie 1940 – 1.294 ROMÂNI
• 1 Ianuarie 1941 – 1.085 ROMÂNI
Reprimarea Încercarilor de Refugiere
19 Noiembrie 1940
105 ROMÂNI (40 familii) din Suceveni au încercat să treacă peste GRANIŢA CRIMINALĂ impusă de OCUPANŢII RUŞI în Romania
• Ucisi: 3
• Răniţi: 2 răniţi (capturaţi)
• Refugiati in Romania: 100 (5 raniţi)
• Deportari: toate rudele celor 105 ROMÂNI
6 Februarie 1941
500 de ROMÂNI au încercat să treacă în România NEOCUPATĂ– din Mahala, Cotul-Ostriţei, Buda, Sirăuţi, Horecea-Urbana, Ostriţa
• Ucişi: cca. 400 de ROMÂNI( N. Merticar, N. Nica, N. Isac – organizatori)
• Arestaţi: 44
• Condamnaţi la moarte: 12
• Condamnaţi la 10 ani muncă silnică: 32
• Refugiaţi în România: 57
• Deportări în Siberia: toate rudele celor 500 de ROMÂNI
Masacrul de la FÂNTÂNA ALBĂ – 1 Aprilie 1941
• 2.000- 3.000 de ROMÂNI din Pătrăuţii de Sus, Pătrăuţii de Jos, Cupca, Corceşti, Suceveni în coloană paşnică purtând în faţă un steag alb şi însemne religioase s-au îndreptat spre graniţa cu România.
• În poiana Varniţa, la 3 km de graniţă, au fost mitraliaţi de Călăii OCUPANŢI RUŞI care îi aşteptau ascunşi în pădure.
• Supravieţuitorii au fost urmăriţi de cavalerie şi spintecaţi cu săbiile.
• Răniţii au fost legaţi de cozile cailor şi târâţi în 5 gropi comune săpate dinainte unde au fost îngropaţi de vii: bătrâni, femei, copii, sugari.
• Alţii au fost arestaţi de NKVD-ul din Hliboca (Adâncata), torturaţi şi aruncaţi de vii într-o groapă comună din cimitirul evreesc peste care s-a turnat var nestins.
12-13 Iunie 1941
Peste 13.000 de ROMÂNI au fost deportaţi în Siberia şi Kazahstan
72 de ani de la MASACRUL de la FÂNTÂNA ALBĂ-1 Aprilie 1941
Călăii OCUPANŢI RUŞI în acţiune :
Domnul Gheorghe Mihailiuc, profesor pensionar, cu o vechime de muncă de peste 50 de ani, este unul dintre supravieţuitorii, astăzi în viaţă, ai măcelului de la 1 aprilie 1941 din pădurea Varniţa de lângă satul Fântâna Albă. Născut la 13 martie 1925 la Trestiana, judeţul Storojineţ (astăzi Dimca, raionul Hliboca), în acea zi neagră pentru românii nord-bucovineni, abia trecuse de 16 ani. Dar dorul de libertate nu l-a oprit să pornească, împreună cu fratele Nicolae (Culuţă), numai cu trei ani mai în vârstă, spre Patria-mamă. Însă nu le-a fost dat să ajungă.
Am fost martor ocular şi am văzut cum s-au desfăşurat lucrurile. A fost un adevărat masacru, un genocid. Varniţa mi-a rămas în amintire ca un simbol al barbariei. În memorie s-au întipărit episoade de o rară cruzime, crâmpeie ce mă urmăresc cu înfiorare toată viaţa.
Ucigaşii au aşteptat cu degetul pe trăgaci până când mulţimea a ieşit la luminiş. Era o acalmie prevestitoare de rele. Paşii greoi îi purtau pe oameni spre un sfârşit fatal. Tricolorul din faţa coloanei flutura mândru, demonstrând dragostea de neam şi ţară a românilor bucovineni. Deodată liniştea a fost spartă de groaznicul glas al arme-lor. Zgomotul morţii s-a răspândit hăt departe peste codri. Cineva din mulţime a strigat: „La pământ!” Şuvoiul neîntrerupt de foc ne ţinea culcaţi, cu respiraţia curmată. În acea stare de încremenire un bărbat din primele rânduri a strigat peste puterile sale:
„Înainte, fraţilor, ei nu vor cuteza să ne omoare!”.
Dar chiar atunci a început măcelul.
Tragedia de acum jumătate de secol mă nelinişteşte până astăzi, deoarece nu sunt convins că-i imposibilă repetarea unor asemenea nenorociri. E greu de redat în cuvinte tot ce am văzut la Varniţa. Era un adevărat iad de la pământ până la cer.
În ochii mei, un flăcău voinic, cu tricolorul în mână, s-a prăbuşit într-o baltă de sânge.
Aud şi acum strigătele lui cu groaza morţii pe buze:
„Fugiţi, oameni buni, eu rămân aici să mor pentru libertate!”.
72 de ani de la MASACRUL de la FÂNTÂNA ALBĂ-1 Aprilie 1941
Călăii OCUPANŢI RUŞI în acţiune :
Gheorghe Mihailiuc:
”În învălmăşeală m-am pierdut de fratele meu. Întregul câmp era o spaimă, oamenii cădeau ca frunzele de brumă. Până la pădure îmi rămăseseră vreo douăzeci de paşi, o întreagă veşnici. La dreapta mea un bărbat uscăţiv, care ne-a îmbărbătat tot drumul, se dădea de-a rostogolul până a ajuns la marginea pădurii. I-am urmat exemplu. L-am văzut o clipă cum s-a ridicat în picioare, căutând cu privirea pe cineva.
Când am ajuns lângă el, bietul om se trudea să moară, căutându-şi adăpost la rădăcina unui stejar.
Se trăgea grămadă ca un arici atacat de duşmani, repetând un nume drag:
„Floriţă, Floriţă!”
Soldaţii trăgeau fără întrerupere, cu precădere în grupurile compacte de oameni. Aproape inconştient am început să fug prin desiş. Moartea mă păştea la fiecare pas… Deodată mi s-a făcut întuneric înaintea ochilor, şi am căzut. Au urmat câteva momente de tihnă. Dar degrabă mi-am venit în fire. Frica de moarte m-a pus în picioare şi am început să fug la întâmplare. Vântul mi-a adus un bocet şoptit. Am pornit după el.
Într-un desiş de brazi câteva femei se tânguiau deasupra unei neveste care-şi dă-dea sufletul.
Muribunda strângea la pieptul sângerând un băieţel de vreo doi anişori.
Parcă o văd şi acum cu nişte ochi mari şi tulburi, în care străluceau lacrimile pierzaniei.
Părul bogat îi acoperea umerii.
O şuviţă de sânge curgea domol peste bundiţa împodobită cu blăniţă de dihor.
O femeie a smuls copilul din braţele mamei, care şi-a dat sufletul. “
La FÂNTÂNA ALBĂ Călăii OCUPANŢI RUŞI au tras în ROMÂNI în plin cu mitralierele, încontinuu, secerându-i.Supravieţuitorii au fost urmăriţi de cavalerişti .
ROMÂNII AU FOST SPINTECAŢI cu săbiile şi călcaţi sub copitele cailor OCUPANŢILOR RUŞI.
După masacru ROMÂNII răniţi au fost legaţi de cozile cailor și târâţi până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde ROMÂNII AU FOST ÎNGROPAŢI ,UNII DE VII: bătrâni, femei, copii, sugari .
DOUĂ ZILE ŞI DOUĂ NOPŢI S-A MIŞCAT PĂMÂNTUL ÎN ACELE GROPI, timp de DOUĂ ZILE ŞI DOUĂ NOPŢI gemetele de durere şi ţipete de ajutor înăbuşite ale ROMÂNILOR au răzbătut de sub ţărâna îmbibată de SÂNGE,până ce într-un sfârşit,toţi şi-au dat duhul.
După masacru supravieţuitorii din Hliboca (Adâncata) au fost arestaţi de NKVD(precursorul KGB) şi, după TORTURI ÎNFIORĂTOARE, au fost duşi în cimitirul evreiesc din acel orăşel .
ROMÂNII AU FOST ARUNCAŢI DE VII ce către Călăii OCUPANŢI RUŞI într-o GROAPĂ COMUNĂ, peste care s-a turnat şi s-a stins var.
72 de ani de la MASACRUL de la FÂNTÂNA ALBĂ-1 Aprilie 1941
Călăii OCUPANŢI RUŞI în acţiune :
Ecaterina Suceveanu, o tărancă din partea locului, în vârstă de 67 de ani, îşi aminteşte de vărul ei, Constantin, şi de sute de alţi români care au fost împuşcaţi fără milă în locul acela:
“Vărul meu a fost printre primii care au fost seceraţi.
A fost împuşcat în cap, când încerca să acopere cu trupul lui un băiat din sat”.
Băiatul a fost unul dintre puţinii supravieţuitori care s-au întors în sat, în noaptea aceea.
“Ne-a adus căciula lui Constantin.
Am găsit înăuntru o bucată de os din craniul lui, plină de sânge, şi am pus-o într-un borcan.
O ţinem şi acum, sunt moaştele familiei noastre”.
72 de ani de la MASACRUL de la FÂNTÂNA ALBĂ-1 Aprilie 1941
Călăii OCUPANŢI RUŞI în acţiune :
La Hliboca s-a strigat către ofiţerii NKVD:
„Noi nu v-am chemat aici şi nici nu v-am votat la alegerile voastre, acestea sunt pământurile noastre lăsate moştenire de Marele Ştefan, aşa că ori plecaţi, ori lăsaţi-ne să plecăm noi peste graniţă şi să vă lăsăm gospodăriile noastre cu vite cu tot!
Noi vrem PATRIA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ şi biserica noastră strămoşească de care voi vă bateţi joc!
Noi nu putem schimba libertatea noastră de jugul vostru de oţel!”
72 de ani de la MASACRUL de la FÂNTÂNA ALBĂ-1 Aprilie 1941
Călăii OCUPANŢI RUŞI în acţiune :
Ţăranul Vasile Timeş din Cupca a rostit următoarea rugăciune, la Suceveni:
„Doamne Dumnezeul nostru, fiinţă prea înaltă, nefăcută, neînchipuită, fără de început şi fără de sfârşit, Tu ce ai zis şi ai făcut toată făptura şi dai viaţă zidirilor Tale, iar prin a cărnii puteri se mişcă libere toate vietăţile de pe pământ şi le hrăneşti până în crăpăturile pietrelor; nu întoarce faţa Ta de la noi păcătoşii, ci ridică sabia mâniei Tale de peste noi şi ne mântuieşte, că Tu ne-ai zidit şi numai Tu ne poţi mântui. Ascultă, Atotputernice, lacrimile noastre şi ne ajută să scăpăm de stăpânirea păgână care ne chinuieşte şi ne distruge Biserica Ta. Nădejdea noastră este Tatăl, scăparea noastră este Fiul, acoperământul nostru este Duhul Sfânt, Treime Sfântă, mărire Ţie. Amin!”
72 de ani de la MASACRUL de la FÂNTÂNA ALBĂ-1 Aprilie 1941
Călăii OCUPANŢI RUŞI în acţiune :
Primul a murit Ilie Scorabeţ, cel care ţinea prima cruce.
Apoi cei de lângă el:
Ioan Frătăuceanu, cel care a strigat: „Oameni buni, nu scoateţi sabia, că cine scoate sabia de sabie va pieri”
, Mihai Ţugui,
Ilie Mihailovici, cel care a purtat a treia cruce, Constantin Sucevean şi Gheorghe Sidoreac, care purtau cruce în faţă.
Nu s-a făcut o listă a celor morţi la Fântâna Albă sau a celor care au suferit în urma evenimentelor de aici. Mai jos sunt doar câteva nume de persoane care au murit în timpul masacrului.
Din comuna Carapciu: Vasile, Gheorghe şi Cosma Opaiţ, Gheorghe, Vasile şi Cosma Tovarniţchi, Nicolae Corduban.
Din Cupca: Ioan Belmega, Ioan Gaza, Mihai Ţugui, Arcadie Plevan.
Din Dimca (Trestiana): Petre Jianu a lui Ion, Vasile şi Petre Cimbru, Nicolae Drevariuc.
Din Suceveni: Dragoş Bostan, Constantin Sucevean, Titiana Lipăştean, Gheorghe Sidoreac.
Din Iordăneşti: Nicolae Halac a lui Simion, Ion Halac a lui Dumitru, Dumitru Halac a lui Grigore, Dumitru Opaiţ a lui Mihai, Constantin Molnar.
Din Pătrăuţii de Jos: Zaharia Boiciu, Ana Feodoran a lui Simion, Gheorghe Feodoran a lui Gheorghe, Teodor Feodoran a lui Gheorghe, Maftei Gavriliuc, Ion Pătrăuceanu a lui Ilie, Ştefan Pavel a lui Petru, Rafila Pojoga.
Din Pătrăuţii de Sus: Constantin Ciucureanu, Arcadie Ursuleanu, Gheorghe Moţoc.
Numele celor condamnaţi oficial pentru 1 aprilie, alţii decât cei care au fost omorâţi în zilele următoare sau au murit în anchetă:
Vasile Grijincu, condamnat la moarte, + 4 iulie 1942. Soţia, Veronica, cu 8 copii deportaţi în Kazastan.
Ilie Vasca – întors din lagăr în 1961
Vasile Grijincu, 10 ani muncă silnică, a murit în lagăr.
Nicolae Pogoja, 10 ani, mort în lagăr.
Vasile Onifriciuc, 10 ani, mort în lagăr.
Ilie Dâca, 10 ani, mort în lagăr.
Nicolae Motrescu, 10 ani, mort în lagăr.
Teodor Dâca, 10 ani, întors în 1961.
Simion Pojaga, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
Ioan Boiciuc, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
Teodor Comariţă, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
Gheorghe Pojaga, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
Ilie Ciucureanu, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
Gheorghe Popescu, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
Constantin Coroamă, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
Ioan Popescu, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
Orest Dugan, condamnat la 8 ani, întors în 1961.
Petru Schipor, 8 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
Petru Pojaga, 10 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
Vasile Zmoşu, 8 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
Teodor Clingher, 8 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
Cosma Crăsneanu, 8 ani, mort în lagăr înainte de pronunţarea sentinţei.
Ca represalii, pe 13 iunie 1941 au fost deportate 13.000 de familii, doar circa 10 % întorcându-se înapoi. Pe 22 iunie 1941 a intrat România în război împotriva URSS.
Ilie Vasca din Pătrăuţi a spus odată, în româneşte, în lagăr:
„Românul n-a stat în genunchi niciodată decât în faţa lui Dumnezeu”.
72 de ani de la MASACRUL de la FÂNTÂNA ALBĂ-1 Aprilie 1941
Călăii OCUPANŢI RUŞI în acţiune
Blestemul ROMÂNILOR bucovineni pentru CĂLĂII OCUPANŢI RUSO-haholi:
“Cel care ne-o depărtat
Cel care ne-o departat
Moară vara de tunat
Moară vara de tunat
Să naibă nici lemn la cruce
Să naibă nici lemn la cruce
Nici la groapă cine-l duce
Nici la groapă cine-l duce
Să naibă loc pe pământ
Să naibă loc pe pământ
Şi nici ţarnă pe mormânt
Şi nici ţarnă pe mormânt »
Căutaţi pe YOUTUBE ,acest cântec al bucovinencei Maria Iliuţ ,se numeşte “Din Suceava-n Rădăuţi şi mai sus la Cernăuţi”.
Cernăuţiul,Hotinul,Herţa şi CODRII COSMINULUI SUNT PĂMÂNT ROMÂNESC STRĂMOŞESC!
Bucovina de Nord E ROMÂNIA!
ACUM şi ÎN VEAC!
Praful şi pulberea să se aleagă de OCUPANŢII rusnaci şi haholi!
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: