Moldova în noul context de securitate regională

Igor Munteanu: Decizia României de amplasare a unor interceptori tereştri americani anti-rachetă va da Moldovei o garanţie suplimentară că neutralitatea va fi protejată. România ar putea să fie parte a noului program american de apărare anti-rachetă. Consiliul suprem de apărare de la Bucureşti a răspuns pozitiv invitaţiei făcute în acest sens de Statele Unite, urmând ca decizia finală să o ia Parlamentul. Preşedintele Traian Băsescu a subliniat că proiectul american nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci altor ameninţări. Însă opoziţia Federaţiei Rusie în chestiunea scutului american este binecunoscută. Despre eventualul impact ce ar putea să-l aibă asupra echilibrului de forţe în regiune, discutăm în această dimineaţă cu invitatul nostru, expertul în probleme de securitate Igor Munteanu, director executiv al Institutului Viitorul.

Radu Benea: Dle Munteanu, întâi de toate, ar putea sau nu decizia României să ducă la schimbarea echilibrului de forţe în regiune? Ce impact ar putea să aibă, ştiind cât de puternică este opoziţia Rusiei în chestiunea scutului american de apărare anti-rachetă?

Igor Munteanu: În primul rând ar trebui să pornim de la câteva precizări, Rusia s-a împotrivit puternic amplasării în Polonia a unui sistem similar, dar diferit, rachetele care urmau să fie amplasate în Polonia erau cu rază lungă de acţiune, era vorba de rachetele Patriot.

Rachetele care urmează să fie amplasate în România sunt defensive, cu rază mică şi medie de acţiune, de tipul standart, la care Rusia nu prea are argumente. În primul rând Polonia este mai aproape de hotarele fizice ale Federaţiei Ruse, România însă se află la o mie de km de hotarele Rusiei. În cazul României argumentele Rusiei ar fi mult mai slabe. Acest sistem oferă României relevanţă pe plan regional, pentru că va putea să acopere, protejând teritorial Grecia, Balcanii şi Turcia, iar găzduirea acestui component reprezintă de fapt, un gest destul de predictibil.

La summit-ul din 2008, de la Bucureşti, s-a vorbit foarte clar asupra posibilităţii extinderii acestui sistem de securitate pentru aliaţii Nord Atlantici. Atunci Rusia nu a contestat exact amplasarea sistemului în sud. Putem să ne aşteptăm la reacţii din partea Federaţiei Ruse, dar care nu va fi extrem de agitată şi nervoasă, vor fi reacţii mai degrabă tactice, ca să nu înţeleagă Occidentul sau ţările din apropierea Federaţiei Ruse că acest gest rămâne neobservat.

Diana Răileanu: De ce Rusia ar fi împotriva unui nou program american de apărare anti-rachetă, dacă acest program asigură securitatea întregii regiuni de sud-est a Europei pe care ea nu o poate asigura?

Igor Munteanu: Rusia este apărătorul principiului de păstrare a status quo-ului. Status quo-ul reprezintă exact îngheţarea oricărei dezvoltări de sisteme anti-rachetă de după încheierea Războiului Rece. Orice dezvoltare a unor componente suplimentare, reprezintă, în opinia Federaţiei Ruse, o schimbare a acestui echilibru. Pe de altă parte, România nu poate rămâne la sistemul de securitate care exista la încheierea Războiului Rece, ea este un aliat responsabil, care îşi asumă responsabilităţi şi în acelaşi timp este obligată prin prevederile Constituţiei şi strategiei de apărarea şi securitate să-şi dezvolte propriul sistem de protejare a interesului naţional şi a teritoriului naţional.

Reprezintă aceasta o continuare logică a aspiraţiilor sale exprimate în calitate de membru al Alianţei Nord-Atlantice? Evident că da. Ceea ce aş vrea să reiterez este că în acest moment România câştigă capacitate strategică şi relevanţă pe plan regional. Printr-o simplă decizie îşi schimbă greutatea. România nu va mai putea fi privită doar ca un element nesemnificativ periferic al frontierelor spaţiului euroatlantic, ci ca un centru de greutate al unui nou spaţiu de oferire a acestei securităţi.

Radu Benea: Ce contra-măsuri ar putea să ia Rusia? Ar putea să folosească Transnistria împotriva planurilor americane? Să-şi sporească, să zicem, prezenţa militară, după cum îi ceruse foarte recent Tiraspolul?

Igor Munteanu: Ceea ce îi cere Tiraspolul ţine mai degrabă de jocurile locale, pentru ca să-i ofere greutate în negocierile cu Chişinăul. Nu este un răspuns pe care Moscova deja la focalizat pentru a contracara instalarea acestui sistem. Despre instalarea acestui sistem în sudul regiunii Rusia a fost suficient de bine informată şi anumite lucruri deja s-au discutat în cadrul consiliului de consultare Rusia – NATO.

Instalarea propriu-zisă exact pe teritoriul României, pentru că se presupunea că aceste componente ar putea fi instalate în altă regiune, mai aproape de Iran, în Turcia, nu schimbă deosebit strategia deja acceptată a Alianţei Nord Atlantice, ci doar crează o etapare a acţiunilor care se vor efectua din partea Alianţei în următorii ani de zile. Nu este o strategie pentru un singur an. Este o strategie pentru anii 2015-2020.

Ce este de asemenea important, este că acest sistem de rachete este defensiv, are elemente de detectare, localizare şi intercepţie împotriva unor pericole foarte clare. Se ştie foarte clar că regimul de la Teheran dispune de rachete care ar putea să ajungă în această regiune a Europei şi dezvoltarea rachetelor iraniene deja este un fapt acceptat de toată lumea.

Radu Benea: Într-un nou context regional de securitate, cât de folositor îi mai este Moldovei statutul său de neutralitate? E capabilă să-şi asigure singură securitatea?

Igor Munteanu: Dacă opţiunile clasei politice şi o reacţie a populaţie este în continuare favorabilă unei opţiuni de neutralitate acest lucru nu vine în contradicţie acestui sistem de securitate regională oferit de România, din contra, va avea o garanţie suplimentară că neutralitatea va fi protejată. Evident că Republica Moldova atunci când va considera că poate deveni parte a unui sistem de alianţă regională atunci se va schimba acest statut.