Lansarea documentarului care înfăţişează efectele extinderii Uniunii Europene asupra locuitorilor din Republica Moldova şi Ucraina a beneficiat de participarea comisarului european pentru multilingvism, Leonard Orban. Înaintea proiecţiei filmului, oficialul european a încercat să identifice punctul în care Europa se termină: „Nu se pune nicidecum problema trasării unei linii pe o hartă. Noţiunea de europenitate combină elemente geografice, istorice şi culturale care împreună contribuie la definirea identităţii europene. Acest lucru înseamnă că Uniunea Europeană se va sfârşi acolo unde noi, astăzi cele 27 de state membre, decidem să se sfârşească. Este imposibil, după părerea mea, de dat în momentul de faţă un răspuns la întrebarea „unde se termină Europa?". Circumstanţele în care se va decide primirea de noi membri se vor schimba continuu".
Deşi europenii nu trasează linii pe hartă, pe teren există încă firele gardurilor de sârmă ghimpată care separă în anumite zone Uniunea Europeană de acei europeni locuitori ai fostele republici sovietice. Leonard Orban vorbeşte despre viitorul acestor oameni: „Uniunea Europeană rămâne deschisă perspectivelor viitoare de extindere. Perspective ce includ ţările din Balcanii de Vest, Turcia şi Islanda. Întrebarea care se pune este: va continua lărgirea UE şi dincolo de perspectivele actuale? Este general acceptată ideea conform căreia momentul actual nu este oportun pentru a discuta acest lucru dincolo de procesele de aderare deja menţionate. Nu doresc însă să interpretez în niciun fel perspectivele pe termen lung ale celorlalţi parteneri europeni, în special a celor din imediata noastră vecinătate". Desigur parteneriatul estic stimulează apropierea de UE a unor ţări precum Republica Moldova. Dar deocamdată graniţa rămâne ridicată, iar pentru a-i face existenţa mai suportabilă realizatorii documentarului „Acolo unde se termină Europa" fac şi câteva recomandări printre care: umanizarea regimului vizelor, întărirea misiunilor Uniunii Europene care activează în regiunile de graniţă şi construirea unui acord lărgit pe tema graniţelor între Rusia şi Uniunea Europeană.
Există sate pe malul Nistrului în care graniţa îi separă pe ţărani de pământul lor. Pentru a merge la secerat ei trebuie să treacă prin două posturi de grăniceri, printre tancurile ruseşti ale Armatei a 14-a şi printre miliţienii transnistreni. Acolo graniţa e vie şi doare. Iar toate acestea se întâmplă la doar 150 de kilometri de satele româneşti aflate pe teritoriul Uniunii Europene.
2 comentarii:
gata,e pe duca granita dintre frati, Unirea vine incet dar sigur, iar dusmanii nu au decit sa plece acum, acum cit nu e tirziu pentu ei
un riu ne desparte, doar un riu !
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: