În ultimii ani (2004-2006) starea economică şi sfera socială a municipiului Bălţi se caracterizează prin creşterea stabilă şi treptată a potenţialului dezvoltării social-economice, care în anul 2007 a fost efectiv realizată în favoarea scopului strategic principal - creşterea economică şi ridicarea nivelului de trai a populaţiei municipiului. Problema principală a politicii economice a municipiului în continuare este efectuarea procesului de stabilizare şi creştere a economiei. Creşterea economică care va fi asigurată în fond de cererea internă, care se bazează pe creşterea consumului privat şi a investiţiilor
Pe parcursul ultimilor ani dinamica pozitivă a industriei prelucrătoare a fost asigurată din contul implementării tehnologiilor noi, lărgirea asortimentului producţiei fabricate. In anii 2004 – 2006 sporul volumului de fabricare a producţiei industriale în preţuri comparabile în mediu a constituit 10,1% anual. Prognoza oficială ritmului de creştere a volumului de producţie a produselor industriale pentru anii 2008 – 2010 este de 7.5 % - 8.5 % . Minicipiul dispune de un aeroport local şi de un aeroport internaţional. Municipiul dispune de două gări de trenuri Gara Bălţi-Oraş şi Gara Bălţi-Slobozia. La Bălţi există mai mult de 5 companii de taxi.Oraşul Bălţi apare în documente în secolul XV ca târg de cai: de altfel prima sa stemă era un cap de cal. Devine un oraş meşteşugăresc important (fierari, rotari, pielari, şelari, căruţari), voevozii moldoveni ridicând o bazilică în 1785. În acelaşi an ţinutul dimprejur este despărţit din Ţinutul Sorocăi, devenind Ţinutul Bălţi.
În 1812 partea de răsărit a Moldovei, de atunci numită Basarabia, trece sub stăpînirea imperiului Rus, care acordă tîrgului statutul de oraş şi de capitală de ocol (краи) în 1818. Devenind un centru de colectare a cerealelor, este racordat la reţeaua căilor ferate menite să transporte grînele la Odesa (Oдеса). În cadrul acestei dezvoltări economice, pe lângă populaţia băştinaşă de Moldoveni s-au stabilit aici şi numeroşi Ruşi, Ucraineni şi Evrei. Populaţia rusească, ucraineană şi evreiască a continuat să crească şi după unirea primei Republici moldoveneşti (1917-1918) cu România, din pricina afluxului de refugiaţi care fugeau de dincolo de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de marele Holodomor sau de urmărirea NKVD-ului. După unirea cu România, Bălţi a fost reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.
În timpul celui de-al doilea război mondial, oraşul a suferit distrugeri şi deportări de populaţie, sovieticii deportând întâi (1940-1941) pe moldovenii băştinaşi care lucraseră pentru statul român (funcţionari, jurişti, profesori...), pe popi şi pe refugiaţi, iar românii şi germanii deportând apoi (1941-1944) pe evrei şi pe toţi cetăţenii bănuiţi că ar susţine sistemul sovietic. Deportările spre Kazahstan şi Siberia au fost reluate între 1945 şi 1954. Începînd cu 6 iulie 1949, din gara feroviară Bălţi-Slobozia au fost deportaţi în Siberia, mii de basarabeni în cadrul operaţiunii "юг", adică "Sud". Operaţiunea a fost desfăşurată de către autorităţile sovietice, în cadrul căreia au fost ridicate circa 12 mii de familii basarabene.
Ulterior, în timpul regimului comunist oraşul a devenit un centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu o populaţie în mare parte nouă, fie moldoveană venită de la sate, fie rusească sau ucraineană.
Tradiţia meşteşugărească legată de transport nu a fost însă pierdută, Bălţii avînd o seamă de uzine şi ateliere de întreţinere şi reparaţii pentru motoare şi maşini. Stema cu capul de cal, însă, a fost înlocuită cu una nouă... în care apar de data aceasta doi cai. Oraşul Bălţi are o convenţie de partenariat în dezvoltare cu comunitatea urbană din Lyon (Franţa). Oraşul Bălţi apare în documente în secolul XV ca târg de cai: de altfel prima sa stemă era un cap de cal. Devine un oraş meşteşugăresc important (fierari, rotari, pielari, şelari, căruţari), voevozii moldoveni ridicând o bazilică în 1785. În acelaşi an ţinutul dimprejur este despărţit din Ţinutul Sorocăi, devenind Ţinutul Bălţi.
În 1812 partea de răsărit a Moldovei, de atunci numită Basarabia, trece sub stăpînirea imperiului Rus, care acordă tîrgului statutul de oraş şi de capitală de ocol (краи) în 1818. Devenind un centru de colectare a cerealelor, este racordat la reţeaua căilor ferate menite să transporte grînele la Odesa (Oдеса). În cadrul acestei dezvoltări economice, pe lângă populaţia băştinaşă de Moldoveni s-au stabilit aici şi numeroşi Ruşi, Ucraineni şi Evrei. Populaţia rusească, ucraineană şi evreiască a continuat să crească şi după unirea primei Republici moldoveneşti (1917-1918) cu România, din pricina afluxului de refugiaţi care fugeau de dincolo de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de marele Holodomor sau de urmărirea NKVD-ului. După unirea cu România, Bălţi a fost reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.

Instituţii culturale
Teatre
* Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri"
Muzee
* Muzeul de Istorie şi Etnografie (adresa: strada Alexandru Lăpuşneanu, 2)
* Pinacoteca Municipală
Biblioteci
* Biblioteca Municipală Eugen Coşeriu
* Biblioteca Ion Creangă
Monumente istorice şi de Arhitectură
Statuie a lui Taras Şevcenko
* Biserica Sfântul Nicolae (1795)
* Biserica Sfântul Grigore, (biserica Armenească) (1916)
* Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva (1933)
* Catedrala Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (1933)
* Episcopia (1934)
* Statuia lui Ştefan cel Mare (2003)
* Bisericia Tuturor Sfinţilor (2008)
* Monument de Taras Shevchenko (2001)
Alte instituţii culturale
* Palatul Municipal de Cultură.
* Centrul de Cultură şi tineret (fosta Casa de cultura "Răut")
* Centrul de Cultură "Flacăra"
* Centrul de Cultură "Molodovo"
* Cinematograful Patria
Educaţie
Universitatea de Stat "Alecu Russo"
La Bălţi, funcţionează şase şcoli cu predare în limba romană şi nouă în limba rusă.
Începînd cu 1 septembrie 2008 obiectul limba română urma sa fie înlocuit cu "limba moldovenească" în toate şcolile din Bălţi. , în pofida protestelor profesorilor.
La Bălţi a fost fondată în 1940 Universitatea de Stat "Alecu Russo", avînd ca sediu clădirea fostului Liceu de fete Domniţa Ileana.
La Bălţi a fost fondată în 1995 Institutul Nistrean de Economie şi Drept.
Televiziune
34 de canale sunt disponibile prin cablu, dintre care
* 4 în limba română
* 12 în limba rusă şi în română (sau parţial cu subtitrare în română)
* 16 în limba rusă
* 2 în ucraineană
* 1 în engleză şi 1 în franceză
Uite cam asta-i Bălţiul de azi, prosper, crescând şi rusofon.
Pe parcursul ultimilor ani dinamica pozitivă a industriei prelucrătoare a fost asigurată din contul implementării tehnologiilor noi, lărgirea asortimentului producţiei fabricate. In anii 2004 – 2006 sporul volumului de fabricare a producţiei industriale în preţuri comparabile în mediu a constituit 10,1% anual. Prognoza oficială ritmului de creştere a volumului de producţie a produselor industriale pentru anii 2008 – 2010 este de 7.5 % - 8.5 % . Minicipiul dispune de un aeroport local şi de un aeroport internaţional. Municipiul dispune de două gări de trenuri Gara Bălţi-Oraş şi Gara Bălţi-Slobozia. La Bălţi există mai mult de 5 companii de taxi.Oraşul Bălţi apare în documente în secolul XV ca târg de cai: de altfel prima sa stemă era un cap de cal. Devine un oraş meşteşugăresc important (fierari, rotari, pielari, şelari, căruţari), voevozii moldoveni ridicând o bazilică în 1785. În acelaşi an ţinutul dimprejur este despărţit din Ţinutul Sorocăi, devenind Ţinutul Bălţi.
În 1812 partea de răsărit a Moldovei, de atunci numită Basarabia, trece sub stăpînirea imperiului Rus, care acordă tîrgului statutul de oraş şi de capitală de ocol (краи) în 1818. Devenind un centru de colectare a cerealelor, este racordat la reţeaua căilor ferate menite să transporte grînele la Odesa (Oдеса). În cadrul acestei dezvoltări economice, pe lângă populaţia băştinaşă de Moldoveni s-au stabilit aici şi numeroşi Ruşi, Ucraineni şi Evrei. Populaţia rusească, ucraineană şi evreiască a continuat să crească şi după unirea primei Republici moldoveneşti (1917-1918) cu România, din pricina afluxului de refugiaţi care fugeau de dincolo de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de marele Holodomor sau de urmărirea NKVD-ului. După unirea cu România, Bălţi a fost reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.
În timpul celui de-al doilea război mondial, oraşul a suferit distrugeri şi deportări de populaţie, sovieticii deportând întâi (1940-1941) pe moldovenii băştinaşi care lucraseră pentru statul român (funcţionari, jurişti, profesori...), pe popi şi pe refugiaţi, iar românii şi germanii deportând apoi (1941-1944) pe evrei şi pe toţi cetăţenii bănuiţi că ar susţine sistemul sovietic. Deportările spre Kazahstan şi Siberia au fost reluate între 1945 şi 1954. Începînd cu 6 iulie 1949, din gara feroviară Bălţi-Slobozia au fost deportaţi în Siberia, mii de basarabeni în cadrul operaţiunii "юг", adică "Sud". Operaţiunea a fost desfăşurată de către autorităţile sovietice, în cadrul căreia au fost ridicate circa 12 mii de familii basarabene.
Ulterior, în timpul regimului comunist oraşul a devenit un centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu o populaţie în mare parte nouă, fie moldoveană venită de la sate, fie rusească sau ucraineană.
Tradiţia meşteşugărească legată de transport nu a fost însă pierdută, Bălţii avînd o seamă de uzine şi ateliere de întreţinere şi reparaţii pentru motoare şi maşini. Stema cu capul de cal, însă, a fost înlocuită cu una nouă... în care apar de data aceasta doi cai. Oraşul Bălţi are o convenţie de partenariat în dezvoltare cu comunitatea urbană din Lyon (Franţa). Oraşul Bălţi apare în documente în secolul XV ca târg de cai: de altfel prima sa stemă era un cap de cal. Devine un oraş meşteşugăresc important (fierari, rotari, pielari, şelari, căruţari), voevozii moldoveni ridicând o bazilică în 1785. În acelaşi an ţinutul dimprejur este despărţit din Ţinutul Sorocăi, devenind Ţinutul Bălţi.
În 1812 partea de răsărit a Moldovei, de atunci numită Basarabia, trece sub stăpînirea imperiului Rus, care acordă tîrgului statutul de oraş şi de capitală de ocol (краи) în 1818. Devenind un centru de colectare a cerealelor, este racordat la reţeaua căilor ferate menite să transporte grînele la Odesa (Oдеса). În cadrul acestei dezvoltări economice, pe lângă populaţia băştinaşă de Moldoveni s-au stabilit aici şi numeroşi Ruşi, Ucraineni şi Evrei. Populaţia rusească, ucraineană şi evreiască a continuat să crească şi după unirea primei Republici moldoveneşti (1917-1918) cu România, din pricina afluxului de refugiaţi care fugeau de dincolo de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de marele Holodomor sau de urmărirea NKVD-ului. După unirea cu România, Bălţi a fost reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.
Instituţii culturale
Teatre
* Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri"
Muzee
* Muzeul de Istorie şi Etnografie (adresa: strada Alexandru Lăpuşneanu, 2)
* Pinacoteca Municipală
Biblioteci
* Biblioteca Municipală Eugen Coşeriu
* Biblioteca Ion Creangă
Monumente istorice şi de Arhitectură
Statuie a lui Taras Şevcenko
* Biserica Sfântul Nicolae (1795)
* Biserica Sfântul Grigore, (biserica Armenească) (1916)
* Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva (1933)
* Catedrala Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (1933)
* Episcopia (1934)
* Statuia lui Ştefan cel Mare (2003)
* Bisericia Tuturor Sfinţilor (2008)
* Monument de Taras Shevchenko (2001)
Alte instituţii culturale
* Palatul Municipal de Cultură.
* Centrul de Cultură şi tineret (fosta Casa de cultura "Răut")
* Centrul de Cultură "Flacăra"
* Centrul de Cultură "Molodovo"
* Cinematograful Patria
Educaţie
Universitatea de Stat "Alecu Russo"
La Bălţi, funcţionează şase şcoli cu predare în limba romană şi nouă în limba rusă.
Începînd cu 1 septembrie 2008 obiectul limba română urma sa fie înlocuit cu "limba moldovenească" în toate şcolile din Bălţi. , în pofida protestelor profesorilor.
La Bălţi a fost fondată în 1940 Universitatea de Stat "Alecu Russo", avînd ca sediu clădirea fostului Liceu de fete Domniţa Ileana.
La Bălţi a fost fondată în 1995 Institutul Nistrean de Economie şi Drept.
Televiziune
34 de canale sunt disponibile prin cablu, dintre care
* 4 în limba română
* 12 în limba rusă şi în română (sau parţial cu subtitrare în română)
* 16 în limba rusă
* 2 în ucraineană
* 1 în engleză şi 1 în franceză
Personalităţi ale oraşului
- Ataman Traian (născut Răileanu, profesor doctor universitar, medic O.R.L., actualmente stabilit în București)
- Geta Burlacu (interpretă, reprezentantă a Moldovei la Concursul muzical Eurovision, ediţia 2008)
- Natalia Barbu (interpretă, reprezentantă a Moldovei la Concursul muzical Eurovision, ediţia 2007)
- Ianina Baicalov (medic emerit al Republicii Moldova, fondatoarea serviciului Asistenţa Medicală Urgentă din Bălţi)
- Gheorghe Briceag (al şaptelea premiu Homo Homini din lume)
- Eugen Coşeriu (Doctor Honoris Causa al aproape 50 de universităţi din întreaga lume. Doctor în Filologie şi Filosofie, membru de onoare al Academiei Române)
- Vadim Creţu (pictor, membru U.A.P. (Uniunea Artiştilor Plastici din România) )
- Marian Lupu (presedintele Partidului Democrat; ex-presedintele parlamentului)
- Lia van Leer (fondatoarea şi directoarea Cinematecii şi a Festivalului Internaţional de film din Ierusalim)
- Vadim Pirogan (scriitor şi deţinutul politic, fondator al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Veteranilor Armatei Române)
- Ion Pelivan (Creatorul primei grupări naţionale din Bălţi (în 1917), a dus o activitate febrilă împotriva rusificării Basarabiei de către imperiul ţarist, deţinut politic.)
- Stela Popescu (actriţă de teatru şi film)
- Colea Răutu (actor)
- Nicolae Testemiţanu (reputat medic-chirurg şi om politic din Republica Moldova)
- Mihai Volontir (actor)
- Vadim Vacarciuc (halterofil, campion mondial în 1997;deputat al partidului Liberal)
- Nicolae Filip, academician
Uite cam asta-i Bălţiul de azi, prosper, crescând şi rusofon.
6 comentarii:
Haideti fratilor pe 27 martie sa mergem cu totii la Balti !!!
Eu tot am propus chestia asta !
singura nustiu de ce-dar mereu am vrut sa traiesc in Balti....
singur nustiu de ce dar mereu mi-a displacut acest oras...cu tot respectul pentru pentru o parte din locuitorii lui...
este un oras frumos-pacat ca majoritatea populatiei sunt rusi
La mine tata a invatat la Balti...El a semanat in mine ura fata de acest oras...Nu zic ca-i urat sau nustiu cum...Dar nu ma simt comfort in el...
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: