El a creat stema Republicii Moldova

Puţini ştiu că actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Prea Fericitul Daniel, a fost cel care a avut un cuvânt decisiv de spus în ceea ce priveşte cum ar trebui să arate stema R. Moldova. Imediat ce s-a stabilit modelul, a fost invitată, de la Bucureşti, teoreticiana Maria Dogaru, care a sugerat câteva modificări. Înjurată şi acuzată de conflicte interetnice, aceasta a plecat de urgenţă acasă, lăsând autorul să prezinte, de unul singur, modelul viitoarei steme în faţa deputaţilor. Fostul preşedinte, Vladimir Voronin, afirma că România ne-a impus cu forţa tricolorul, limba şi sistemul monetar. Revoltat, autorul stemei R.Moldova, dl. Gheorghe Vrabie, îl contrazice.

„Nu ştiu de unde îi vin în cap ideile acestea, din ignoranţă sau are consilieri în jurul lui care i-au băgat în cap idei greşite. Nici stema, nici leul moldovenesc nu ni le-a impus nimeni”.

Anul 1990

Totul a început când, la demonstraţiile populare, participanţii arborau drapele tricolore, iar pe fâşia din mijloc era desenat capul de bour (sau zimbru) - stema istorică. Atunci Comisia pentru Ideologie a Comitetului Central şi Cultură a ţinut o conferinţă la care au fost invitaţi 20 de savanţi şi istorici şi 7 artişti plastici, printre care şi Gheorghe Vrabie. În ciuda părerii savanţilor, artistul insista să se ţină cont de tot ce a existat până atunci. Savanţii propuneau să revină la stema istorică a ţării Moldovei din perioada lui Ştefan cel Mare. „Întoarcerea la o stemă din perioada medievală era insuficientă tocmai pentru că atunci ea nu era implementată în astfel de proporţii”. A ţinut cont şi de stema României Mari din perioada interbelică, unde elementele a cinci provincii, erau amplasate pe pieptul unei acvile cruciate. Însă atunci nu l-a susţinut niciun savant.

Actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, PF Daniel, a decis stema R.Moldova

Stema Republicii Moldova a fost creată aproape un an de zile. Au început să lucreze în echipă. Cinci din cei şapte artişti plastici s-au implicat, însă când au văzut că savanţii nu susţin această idee, s-au conformat părerii lor. Atunci maestrul Gheorghe Vrabie a propus câteva variante, una pe placul savanţilor, doar cu simbolul istoric - capul de bou, şi una pe care să fie neapărat şi acvila.

Pentru susţinerea lucrării a scris o scrisoare semnată de personalităţi ca Ion Ungureanu, Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Iurie Canaşin, Sergiu Cuciuc. Variantele stemelor erau tipărite în presă, apoi discutate în familii, şcoli şi la întreprinderi. Totuşi într-un final s-a votat ca să fie şi acvila pe stemă. Din partea dreaptă a Prutului, a venit Preafericitul Daniel al Moldovei, iar preşedintele Mircea Snegur, fiind şi preşedintele juriului, i-a prezentat toate lucrările. Când a văzut-o pe cea a dlui Vrabie părintele Daniel a fost de părere că aceasta trebuie să fie stema Moldovei, însă acvila trebuie să poarte crucea în gură. Părere care a contat mult pentru pictor pentru că venea de la cineva care cunoaşte religia şi istoria.

Dificultăţile

După ce lucrarea pictorului Vrabie a ieşit în finală, a fost cooptată dna Maria Dogaru, teoreticiană din România, care a sugerat câteva modificări. Concurenţii, care nu ştiau că artistul plastic Gheorghe Vrabie a evoluat până la ultima etapă, au mers la hotelul Codru, unde era cazată dna Dogaru şi au început să o intimideze cu înjurături, spunându-i să nu se implice în astfel de proiecte pentru că provoacă conflicte interetnice. A doua zi, dimineaţă, când s-au dus la hotel să o invite la sesiunea plenară, speriată, dna Dogaru îşi făcea bagajele. Atunci maestrul a prezentat singur stema la tribună ore în şir. Câteva voci au susţinut lucrarea, însă au început atacurile unor deputaţi din primul parlament. „Erau nişte indivizi agresivi, dezrădăcinaţi de mediul lor cultural”, îşi aminteşte dl Vrabie. După ore lungi de discuţii în contradictoriu, deputata Nadejda Brânzan, l-a îndemnat pe Petru Lucinschii, pe atunci prim secretarul Comitetului Central, să facă ceva. Dl Lucinschi a ieşit la tribună şi a susţinut lucrarea, argumentând că este frumoasă vizual şi că e treaba savanţilor să decidă stema, îndemnându-i pe toţi şi în rusă, şi în română, să voteze. Din cei 243 de deputaţi majoritatea au fost pentru, doi împotrivă şi opt s-au abţinut. În cele din urmă, cu mari dificultăţi, pe 2 noiembrie 1990, la şedinţa din casa Guvernului, după ce a fost explicată concepţia teoretică şi expresia artistică, stema a fost acceptată, obţinând locul întâi. Premiul de 3000 de ruble, l-a împărţit frăţeşte cu dna Maria Dogaru.

sursa: Apropo