Valeriu Gafencu comemorat la Bălţi

Împlinirea a 60 de ani de la adormirea întru Domnul a basarabeanului Valeriu Gafencu a fost marcată la Bălţi prin organizarea unui simpozion şi decernarea premiilor câştigătorilor concursului de eseuri „In memoriam Valeriu Gafencu”. Ambele evenimente s-au desfăşurat în clasa în care Valeriu şi-a petrecut anii de liceu.

Simpozionul, care a avut loc joi, 16 februarie, a început cu o slujbă de pomenire a martirului, săvârşită de părintele Valeriu Cernei, parohul bisericii din satul Răzălăi. „Vă îndemn să cercetaţi şi să aflaţi că Valeriu Gafencu este un exemplu viu pentru noi toţi, în special pentru dumneavoastră, tinerii.” a fost îndemnul preotului Valeriu pentru cei prezenţi.

După oficierea slujbei au fost rulate câteva secvenţe din filmul documentar „Noaptea patimilor” în care se relatează amănunţit viaţa tânărului basarabean, de obârşie din oraşul Sângerei. Cu un cuvânt de precizare a circumstanţelor istorice, dar şi de explicare a cauzei pentru care Valeriu Gafencu este numit „Sfântul Închisorilor” a venit profesorul universitar Vasile Dobrogeanu: „Acest tânăr care a învăţat în liceul „Ion Creangă”, în această clasă, a înţeles că principala menire a tinerei generaţii din perioada interbelică era să întărească credinţa în Dumnezeu şi să şlefuiască diamantul numit neamul românesc.”

În încheierea simpozionului au fost decernate premiile câştigătorilor concursului de eseuri „In memoriam Valeriu Gafencu” cu tema „Rolul creştinismului în promovarea valorilor naţionale”. Câştigătoarea concursului a fost desemnată Cristina Zelinschi, elevă în clasa a 10-a la liceul „Ion Creangă” din satul Rădoaia, raionul Sângerei. Astfel, pe lângă titlurile de carte câştigate, printre care şi cartea „Sfântul Închisorilor” realizată de monahul Moise de la mănăstirea Oaşa, eseul Cristinei are şansa să fie publicat în revista „ROST”.

Amintim că simpozionul şi concursul de eseuri au fost organizate din iniţiativa platformei civice „Acţiunea 2012” în colaborare cu Universitatea de Stat din Bălţi „Alecu Russo”, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova şi Muzeul de Istorie şi Etnografie din Bălţi.