În exclusivitate pentru Tribuna Basarabiei şi Secretele Istoriei
Alexandru Moraru „BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”, DOCUMENTE DE ARHIVĂ
Documentul 182
GUVERNĂMÂNTUL BASARABIEI
Cabinet
Confidenţial
Nr. 365 din 25 Iunie 1943
Cuprinde:
1. Constatările făcute şi dispoziţiunile
date de D-l Mareşal Ion Antonescu, cu
ocaziunea inspecţiunei făcute în ziua de
10 Iunie 1943 în com. Şoldăneşti,
judeţul Orhei.
2.Dispoziţiuni în urma inspecţiunei
D-lui Mareşal
3.Constatările făcute cu ocazia ispecţiu-
nilor făcute în Judeţul Orhei, în
zilele de 10 şi 11 Iunie 1943
Se trimit: Constatările făcute şi dispoziţiunile date de D-l Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, cu ocaziunea inspecţiunei făcute în com. Şoldăneşti, judeţul Orhei, în ziua de 10 Iunie crt; dispoziţiunile în urma inspecţiunei D-lui Mareşal şi constatările făcute de noi cu ocaizunea inspecţiunilor din zilele de 10 şi 11 Iunie 1943, în judeţul Orhei.
Constatările şi dispoziţiunile D-lui Mareşal vor servi ca îndreptar tuturor organelor similare de pe teritoriu.
Se vor lua grabnice măsuri de îndreptare.
Organele vizate direct vor lua imediat măsuri de executarea celor dispuse, raportând de executare.
Constatările în urma inspecţiunilor ce-am făcut în judeţul Orhei, scot în evidenţă multe lipsuri ce trebuiesc în cel mai scurt timp remediate şi pentru care atât Directoratele, cât şi organele exterioare, vor lua măsuri de remediere pe întreg teritoriul Provinciei.
Se va raporta imediat de primirea prezentului ordin.
I.Constatările făcute şi dispoziţiunile date de D-l Mareşal Ion Antonescu, în ziua de 10 Iunie crt.
Cu ocazia inspecţiunei comunei Şoldăneşti, judeţul Orhei.
D-l Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, inspectat în ziua de 10 Iunie crt., com.Şoldăneşti, jud. Orhei
Constatările făcute şi dispoziţiunile date de D-l Mareşal, cu ocazia acestei inspecţiuni, sunt următoarele:
1. Baia Comunală
a) Curtea murdară şi plină de crengi. Băncile din curte fără spătar, prost construite şi necorespunztoare.
Uşa de la closet stricată.
În grădina baiei, să se pună flori.
b) În interior:
dulapurile pentru haine trebuiesc curăţate şi vopsite.
Gratarele sunt rupte. Trebuiesc reparate.
Geamurile murdare şi neîngrijite.
Pereţii trebuiesc reparaţi şi vopsiţi.
Camera îngrijitorului murdară şi în dezordine, aer închis. Îngrijitorul murdar şi nespălat. Vorbeşte prea mult.
Pomii plantaţi pe liziera şcoalei sunt puşi, în faţa băiei, chiar în poartă, în perspectiva de a fi rupţi de prima căruţă ce ar intra la baie.
c) Notarul a raportat că populaţia are „puţin” păduchi ceia ce înseamnă lipsa de grijă din partea organelor sanitare şi administrative, respective.
Fiind întrebaţi câţiva locuitori şi copii, se constată că populaţia nu face baie în mod regulat.
Pentru fiecare baie să se perceapă cel mult 10 lei.
d) Din cele constate rezultă:
D-l Prefect al judeţului nu a făcut nici un fel de control.
Banii aruncaţi de pomană şi lipsă se conştiinţă; nu se depune nici o grijă pentru ceea ce s-a făcut cu cheltuiala Statului.
În timp de o săptămînă să se facă complectă ordine la această baie.
2. Căminul Cultural
a) Gardurile dârâmate, pietre împrăştiate prin toată curtea; dezordine şi murdărie. Multe geamuri lipsă.
b) Domnul Mareşal se interesează dacă s-au ţinut cursuri ţărăneşti în cursul iernii.
Deasemenea, dacă Căminul Cultural primeşte Cuvântul Mareşalului, Buletinul Agricol şi Buletinul Oficial.
Toate aceste publicaţiuni trebuiesc citite şi explicate ţăranilor.
c) Cele constate la Căminul Cultural, dovedesc neglijenţă şi lipsă de interese.
O clădire foarte frumoasă dar complect neângrijită. Sunt multe lucruri mici care ar putea fi uşor puse la punct. Dezinteresul pentru aceste lucruri de gospodărie, denotă lipsă de interes şi activitate şi pe planul de activitate al Căminului.
3. Şcoala primară de băieţi
Director: Gh. Ţurcanu
a) Frecvenţa bună. Mai scăzută în primăvară, din cauza că copii sunt luaţi la muncile agricole.
Acesl lucru nu este admisibil. Părinţii copiilor care absentează, vor fi amendaţi şi obligaţi la muncă în folos obştesc suplimentară.
b) Copiilor, în şcoală, trebuie să li se facă şi educaţie, nu numai instrucţiune didactică.
Să li se facă copiilor educaţie cetăţenească, naţională şi patriotică, educaţie agricolă şi meşteşugărească, dându-i-se toate cunoştinţele necesare pentru un bun gospodar.
Copii trebuie să fie vizitaţi de învăţători şi acasă, pentru a vedea mediul şi condiţiunile în care trăiesc şi a interveni cu sfaturi şi îndrumări faţă de părinţi.
c) Copii orfani de războiu şi copiii invalizilor, vor fi aşezaţi la şcoală în prima bancă.
4. Şcoala de copii mici
director D-na Ţurcanu
a) Copiii cursului primar şi chiar cei de la grădinile de copii, să fie întrebuinţaţi la strângerea plantelor medicinale.
D-l Mareşal se interesează dacă s-a primit la şcoli, broşura referitoare la strângerea plantelor medicinale.
b) Copiii de la şcoli, trebuie să fie duşi în mod regulat la baie.
Aceasta nu este numai o necesitate de higienă, ci şi un mijloc educativ. Copiii vor fi obişnuiţi a se îngriji şi spăla, înfluineţând în acelaşi timp şi pe cei de acasă.
c) În fiecare comună trebuie să ia cât mai curând fiinţă căminile de zi, care sunt şi mai necesare acuma, în timpul verii, când părinţii sunt ocupaţi la muncile câmpului.
d) În şcoli trebuie să se dea o deosebită atenţiune acţiunei educative gospodăreşti, prin atelierele comunale.
În acest cadru, să se dezvolte creşterea viermilor de mătase şi albinăritul.
e) Loturile şcolare vor fi cultivate numai în folosul cantinelor şcolare.
5. Atelierul comunal
a) Scările de la atelierul comunal dârâmate.
Aceasta nu este admisibil. Trebuiau să fie reparate cu munca de folos obştesc.
Pentru aceasta a fost instituită munca de folos obştesc.
b) Atelierul modest. Lucrează mai mult împletituri din nuiele.
Este instalat într-o magazie necorespunzătoare.
Obiectele produse sunt depozitate într-un colţ. Trebuiau să fie aranjate mai frumos.
c) Sistemul atelierelor comunale trebuie să fie acesta, de a se da în schimb locuitorilor, în cantitatea materialului brut primit de la fiecare, material prelucrat.
d) Curtea atelierului murdară. Porţile stricate.
6. Şcoala primară de fete
a) Uşile murdare şi nevopsite. În general, neglujenţă şi lipsă de regulă şi curăţenie.
În dulapurile zise de arhivă, cărţi, lăzi şi diferite obiecte, aruncate unele peste altele.
Învăţătoarele vor face ordine.
b) Cărţile elevilor neânvelite, murdare, rupte şi prăfuite erau aruncate pe un dulap.
Elevii trebuie să fie învăţaţi aşi ţine curate şi păstra cărţile. Profesorii sunt datori a le face educaţie în acest sens.
La cooperativa şcolii se vând caiete mari, de câteva pagini, cu 18 lei caietul, în timp ce un abecedar, tipărit de Minister, costă 22 lei. Şcoala nu a primit caiete de la Ministerul Culturii Naţionale.
c) Burlanele de la acoperiş stricate, deşi puteau fi uşor reparate. Curge apa pe pereţi.
Podeţul din faţa şcolii stricat. Şanţul şoselei neângrijit.
d) Şcoala are o crescătorie de viermi de mătase.
Elevele de la cât mai multe şcoli vor fi învăţate meşteşugul creşterii viermilor de mătase. În acelaşi timp vor fi învăţate şi ţărancele din sat.
7. Secţia de jandarmi
Nu este suficientă curăţenie şi îngrijire.
Uşa de la magazie stricată şi murdară.
Bucătăria necorespunzătoare.
Curtea murdară şi neângrijită.
8. Oficiul PTT
a) Clădirea nu corespunde.
b) Oficiul este necesar. Încasările depăşesc cheltuielile.
c) În comună nefiind o bancă, D-l Mareşal se interesează dacă ţăranii îşi depun economiile la CEC.
După relaţiile date de şeful oficiului, depunerea la CEC se face decât într-o foarte mică măsură.
9. Primăria
Primar: Pânzaru Gh.
Notar: Borcea
a) D-l Mareşal se interesează de grafice şi cercetează graficul de inspecţie.
Ultima inspecţie este făcută de Şeful Ocolului Agricol Reina.
Procesul Verbal, bine redactat şi succint.
b) Fiind întrebat de D-l Mareşal, notarul comunei raportează că a însămânţat islazul comunei 11 ha lucernă în anul acesta şi 12 ha în anul trecut.
D-l Mareşal ordonă ca pe toate islazurile comunale şi în suprafeţe cât mai mari să se însămânţeze plante furajere.
c) Notarul raportează că este foarte aglomerat cu procedurile judiciare.
d) În curtea primăriei se găseşte o semănătoare ţinută afară, trebuieşte adăpostită.
Grajdul comunal în construcţie, nepracti proiectat.
e) S-a prezentat D-lui Mareşal, serg. Major invalid Roman Mihail din Rgt. 2 care de luptă, raportând că nu a primit pensia pe 5 luni.
D-l Mareşal ordonă ca D-l Prefect al judeţului să se intereseze îndeaproape pentru a se face dreptate acestui invalid.
D-l Mareşal a constata că terenul arabil al invalidului Roman Mihail, nu a fost arat de comună, după cum sunt ordinile.
Toţi invalizii vor fi ajutaţi, cu muncă de folos obştesc, pentru cultivarea terenurilor lor.
f) Centrul de strângere al armatei şi-a făcut un depozit de paie, chiar în mijlocul satului.
Acest depozit va fi mutat, căci în cazul unui incendiu se poate aprinde tot satul.
10. Compania 4-a Grăniceri-pază
a) Foarte multă curăţenie şi îngrijire.
Directorul şcolii primare şi al căminului culturalm trebuie să ia exemplu de la gospodăria companiei de grăniceri.
b) Compania a primit, de la 1 Aprilie crt. Şi până la 10 Iunie crt., 1549 corespondenţe.
Este o dovadă de birocratism inadmisibilă.
D-l Mareşal a ridicat câteva din corespondenţele primite de companie, în utlima zi.
11. Dispensarul
a) Foarte sărac. Neângrijit şi nedotat.
Lipsit de medicamente.
b) Agentul sanitar respectiv fără halat şi murdar. Nu ştia ce medicamente are în dispensar.
c) Ministerul Sănătăţii a editat o broşură referitoare la modul de îngrijire a copiilor dezinterici.
Această broşură nu a ajuns la comuna şi dispensarul Şoldăneşti. De ce ?
12. Concluziuni
D-l Mareşal a tras următoarele concluziuni în urma inspecţiunei făcute în comuna Şoldăneşti:
„Sunt foarte nemulţumit de cele constate”.
„Faţă de inspecţia de anul trecut, constat că judeţul Orhei în loc să progreseze a dat înapoi”.
„După lucrurile mici şi de jos, judec dacă este bine sau rău”. „După o singură comună judec tot ansamblul”. „Dacă există control şi dirijare, se iau măsuri oride câte ori se constată că e rău”.
„Se va aplica destituirea pentru toţi cei ce nu-şi văd de treabă şi nu-şi execută serviciul în bune condiţiuni”.
„Se vor întrebuinţa şi promova elementele tinere”.
„Trebuie să se muncească cu interes şi cu tragere de inimă”.
„Orice clipă pierdută este pierdută nu numai pentru noi care suntem muritori, dar pentru neamul românesc care este etern”.
II. Dispoziţiuni în urma inspecţiunei
Domnului Mareşal, făcută în comuna Şoldăneşti, jud.Orhei
În ziua de 10 Iunie crt.
1) Funcţionarii serviciilor exterioare şi administraţiilor locale nu ştiu să se prezinte şi să vorbească.
a) Se vor publica în primul număr al Buletinului Oficial instrucţiunile date de Preşedinţia Consiliului de Miniştri – Cabinetul Militar – pentru primirea Domnului Mareşal.
b) Salutul pentru civili la prezentare – este prin descoperire, cu pălăria sub braţul stâng având colota în afară şi cu braţul drept complect întins, în jumătate la dreapta, cu palma deschisă – salutul roman.
c) Salutul – la trecerea D-lui Mareşal – este prin descoperire, cu braţul drept întins şi pălăria în mâna dreaptă.
d) Să nu se mai pronunţe cuvintele de salut „sănătate” sau altele, ci singura formulă „Să trăiţi Domnule Mareşal”.
2) Directorul şcolii primare şi căminului cultural din Şoldăneşti nu a depus nici un fel de activitate şi nici măcar nu vorbeşte destul de bine româneşte. Şcoala murdară şi cu lipsă totală de activitate. Căminul cultural murdar şi neântreţinut.
Directorul va fi mutat la altă şcoală.
3) Atelierul şcolii primare din Şoldăneşti a executat lucruri frumoase, dar îngrămădite şi prost depozitate în loc de a fi prezentate cât mai frumos.
4) Dispensarul Şoldăneşti complect dezorganizat. Oficiantul sanitar murdar şi fără halat. Dispensarul nu are medicamente.
D-l Director Lisievici va lua imediat măsuri.
5) Din nou D-l Mareşal a constatat că se face prea multă corespondenţă.
Se va întrebuinţa cât mai mult telefonul. Până la 30 Iunie crt., Directoratul Afacerilor Administrative va prezenta un studiu pentru întrebuinţarea telefonului – în legătură cu P.T.T. şi SART, arătând şi prevederile bugetare.
6) D-l Mareşal a găsit în mijlocul comunei Şoldăneşti un depozit de furaje al armatei, care în eventualitatea unui incendiu ar aprinde tot satul.
Organele administrative de pe întreg teritoriul, vor lua măsuri ca toate depzitele de furaje din mijlocul satelor să fie mutate în câmp deschis.
7) Potrivit dispoziţiunei D-lui Mareşal, am vizitat cu directorii însoţitori de la Guvernământ, prefectul judeţului Orhei şi prim pretorul plăşii Rezina, oraşul Râbniţa şi satul Molochiş din judeţul Râbniţa.
a) Am constatat că funcţionarii din Transnistria, spre deosebire de cele petrecute la Rezina, ştiu cum trebuie să se prezinte şi să raporteze la inspecţie.
b) Drumurile sunt mult mai îngrijite ca în jud. Orhei. Şanţurile făcute, buruienile de pe liziere plivite, indicatoare puse.
c) La dispensarul vizitat am văzut ordine şi curăţenie. Personalul îmbrăcat în halate. Dispensarul avea o cameră de spitalizare pentru cazurile urgente.
d) Spitalul din Râbniţa curat şi bine întreţinut.
e) Satul Molochiş foarte bine organizat şi cu instituţii model.
În special, am găsit foarte frumoasă şi bine venită ca idee, expoziţia comunală.
f) S-au mai vizitat:
- prefectura Râbniţa
- Fabrica de săpun şi fabrica de unt din oraşul Râbniţa.
Ca urmare a celor văzute în judeţul Râbniţa:
a) Directoratul Agriculturii va lua măsuri şi va da dispoziţiuni tuturor Camerelor de Agricultură, să se întocmească grafice comparative cu producţia agricolă în Provincie şi respectiv în fiecare judeţ, sub ocupaţia bolşevică, în anul 1941 şi în anul 1942, completându-se după strângerea recoltei cu graficul producţiei din anul 1943.
b) Directoratul sănătăţii va lua măsuri, ca la toate dispensarele să se organizeze cel puţin o cameră de primire pentru cazurile urgente.
c) Prin grija organelor administrative se va organiza în toamnă, în fiecare comună, o expoziţie a comunei, cu tot ceea ce comuna are caracteristic.
Aceste expoziţii vor rămâne permanente.
III. Constatările şi dispoziţiunile
Date cu ocazia inspecţiunilor făcute în judeţul Orhei, în
Zilele de 10 şi 11 Iunie a.c.
1) Podul CFR Rezina
Ing.insp.Gh.Zugrăvescu
Sunt întrebuinţaţi 60 lucrători civili şi 1 plot.militar
Lucrările în curs, sunt în faza iniţială.
Este necesară mai multă ordine pe şantier.
2) Pretura Rezina
Prim pretor: Sirlincan Anton
Deşi ocupă imobilul din Noimebrie 1942, nici până în prezent nu este complect şi bine instalată.
Imobilul încăpător; sunt instalate toate serviciile de la plasă.
Peste tot murdărie şi lipsă de îngrijire.
Prim pretorul va fi trimis să vadă cum sunt instalate primăriile din judeţul Ismail.
3) Fabrica de ulei Rezina
Administrator girant: Aflorei Nicolae
Administratorul fabricii: Caftanat
Date cu ocazia inspecţiunilor făcute în judeţul Orhei, în
Zilele de 10 şi 11 Iunie a.c.
1) Podul CFR Rezina
Ing.insp.Gh.Zugrăvescu
Sunt întrebuinţaţi 60 lucrători civili şi 1 plot.militar
Lucrările în curs, sunt în faza iniţială.
Este necesară mai multă ordine pe şantier.
2) Pretura Rezina
Prim pretor: Sirlincan Anton
Deşi ocupă imobilul din Noimebrie 1942, nici până în prezent nu este complect şi bine instalată.
Imobilul încăpător; sunt instalate toate serviciile de la plasă.
Peste tot murdărie şi lipsă de îngrijire.
Prim pretorul va fi trimis să vadă cum sunt instalate primăriile din judeţul Ismail.
3) Fabrica de ulei Rezina
Administrator girant: Aflorei Nicolae
Administratorul fabricii: Caftanat
Fabrica nu are materie primă în depozit, întrucât lucrează numai cu uleiniţa ţărănească, cu un uium în bani, de 2 lei la kg.
Lucrează cu 11 lucrători
Rafinăria fabricei nu funcţionează.
Administraţia nu are o evidenţă precisă a încasărilor şi cheltuielilor şi nu ţine registre în regulă.
Nici administratorul şi nici contabilul nu au putu să dea nici un fel de relaţii, asupra gestiunei fabricei pe care o administrează.
După referinţele date de administratorul general al judeţului, veniturile fabricii în luna Aprilie au fost de lei 272.000.
Din partea organelor Directoratului Românizării, nu s-a făcut în ultimile luni nici o inspecţiune la această fabrică.
Fabrica murdară şi neântreţinută.
În curtea uleiniţei şi în imediata apropiere a primăriei murdărie. Un zid dârâmat, pentru care nu s-a îngrijit nimeni să-l repare.
4) Primăria Rezina
Primar: Avocat Simion Constantinescu
Birourile neîngrijite şi murdare.
Gospodăria comunei inexistentă. Târgul murdar.
Primarul nu a creat nimic.
Funcţionarii comunali, sunt mult în restanţă cu salariile.
Directoratul Afacerilor Administrative va lua măsuri, pentru a se da comunei subvenţia de 1 ½ mil. Ce i s-a aprobat.
5) Şcoala de viticultură Saharna
Director: Ing.agr.Ianciu Ştefan
Via frumoasă şi bine îngrijită. Parcela de la vest casa inginerului trebuieşte neapărat complectată, căci aşa cum este această parcelă nu arată deloc a vie model.
Trebuie să fie pusă pe spalier, întreaga vie.
La atelierele de doage este necesară mai multă ordine. Toţi elevii şcoalei trebuie să lucreze la acest atelier, cu rândul, în serii zilnice, nu câte unul pe zi cum au lucrat până acuma.
Crama frumoasă şi curată. Laboratorul trebuie să fie desvoltat şi să servească pentru instruirea elevilor.
În faţa cramei trebuie făcut un drum frumos.
În prezent şcoala are în total numai un număr de 50 elevi. Nu este admisibil să avem şcoli, mai ales din cele foarte necesare cu un număr aşa de mic de elevi.
Chiar în toamna acestui an, numărul elevilor va fi mărit amenajându-se cu posibilităţile pe care le are şcoala dormitoarele necesare.
Trebuie să ajungem în cel mai scurt timp, ca această şcoală să dea cel puţin 40 de absolvenţi pe an.
Se va face propagandă pentru a spori numărul elevilor care trebuie să fie numai români etnici.
6) Mănăstirea Saharna
Mormântul donatorului moşiei Saharna nu este suficient de îngrijit.
Se va pune flori. Este o datorie, atât a mănăstirii, cât şi a şcolii de viticultură.
Biserica şi locuinţele mănăstirii, sunt curate şi îngrijite.
Atelierul corespunde numai nevoielor mănăstirii. Este prea mic, trebuieşte dezvoltat. Şcoala de Viticultură va da ajutor mănăstirii pentru confecţionarea uneltelor de care are nevoie. Mănăstirile nu sunt numai un loc de recreaţie; ele trebuie să fie în acelaşi timp productive.
La mănăstirea Saharna se vor înfiinţa: un atelier de ţesătorie, un atelier de croitorie şi unul de împletituri de lână. Director al Cultelor va lua măsuri.
În aceste ateliere se vor instriu şi fetele din sat.
7) Drumuri
a) La şoseaua Rezina-Floreşti nu se lucrează nimic. Se făceau numai transporturi de piatră.
La şoseaua Rezina-Orhei terasamentele sunt făcute şi piatra transportată, dar nu se lucrează nimic.
Pentru şoseaua Gura-Cameca-Cinişăuţi, nici terasamentele nu sunt făcute.
Aceste şosele trebuiesc terminate cât mai curând, mai ales dat fiind lipsa de comunicaţii a judeţului Orhei. Directoratul Lucrărilor Publice, măsuri.
b) Am constatat o totală lipsă de întreţinere a şoselelor.
Să se pună piatră, în locurile stricate, de pe şoselele existente. Să se facă rigolele şi să se curăţe buruienile.
Directoratul Lucrărilor Publice şi Directoratul Afacerilor Administrative, măsuri.
Tot în vederea întreţinerii şoselelor, Directoratul Lucrărilor Publice va studia şi va prezenta un proiect, pentru înfiinţarea corpului de cantonieri.
Directoratul Lucrărilor Publice, Directoratul Afacerilor Administrative şi Directoratul Românizării vor da dispoziţiuni organelor în subordine, pentru ca piatra rezultată din demolări şi care nu poate fi întrebuinţată la construcţie, să se folosească la pavarea străzilor.
Această piatră se va da gratuit, cu aprobarea Guvernului.
c) Am constata lipsa indicatoarelor pe şosele, precum şi lipsa indicatoarelor la intrarea în comune şi la limita judeţelor.
Directoratul Lucrărilor Publice va da de urgenţă un model de indicatoare pe toată Provincia, iar aparatul administrativ va trece deândată la punerea lor.
Indicatoarele cu denumirea „Kişinew” sau alte denumiri streine, vor fi înlocuite.
8) Comuna şi primăria Cineşeuţi
Primar: Matei Ivănescu
Notar: Lăzărescu Marin
a) Comuna cu aspect de neângrijire.
Se constată lipsa activităţii notarului şi primarului, în a scoate locuitorii la munca de folos obştesc pentru gospodăria comunei.
b) La primărie:
Gardul stricat şi spoit cu puţin var.
Tabla de afişaj murdară şi nevopsită.
Scările de la intrare, trebuiesc reparate.
Colţul eroilor foarte modest; o cruce mică şi un tabel al eroilor, necomplect.
În toate judeţele se va întocmi – după cum s-au mai dat dispoziţiuni – lista eroilor din judeţ.
Această listă se va pune în fiecare instituţie, la colţul eroilor.
Graficele sunt făcute la întâmplare, prea mici şi urte.
Pe graficul de inspecţie nu sunt trecute decât organele administrative de control.
Vor fi trecute şi cele agricole, sanitare, etc.
c) În comună sunt un număr de 91 case intrate în patrimoniul Statului, din care 14 nelocuite.
d) D-l Prefect al judeţului raportează că moara de la Cineşeuţi a fost arendată de plot.rez.Vilărău Nicolae, fost administrator girant, care în această calitate n-a avut o comportare prea bună.
Directoratul Românizării va prezenta dosarul cu referat, până la 26.VI.crt.
9) Biserica Cineşeuţi
Biserica este complect neângrijită la exterior. În interior plouă. Sunt necesare urgente reparaţiuni. Duşmelele murdare.
Curtea neângrijită, fără flori, plină de buruiene.
Peste şanţul din faţa bisericii, chiar vis-a-vis de primărie în loc de podeţ un pietroi.
Casa din curtea bisericii trebuie refăcută. Se va da materialul necesar, din cel provenit din demolări.
Pentru reparaţiunile de făcut bisericii, se acordă o subvenţie de 200.000 lei.
10) Centrul Cineşeuţi
Are 50 ha, teren arabil şi o secţiune de montă.
La centru era prezent numai un grajdar.
Peste tot murdărie, neângrijire şi mizerie.
Casa neterminată şi neângrijită; armăsarii neângrijiţi; uneltele agricole neadăpostite; cereale nepredate.
Vor fi pedepsiţi, pentru cele constatate, şeful centrului şi directorul Camerei Agricole.
11) Spitalul Orhei
Medic şef.: Dr. Bârcă.
Spitalul are 3 medici.
Pavilioanele şi sălile spitalului lasă de dorit în ce priveşte curăţenia.
Trebuiesc făcute tencuieli, văruit şi vopsit.
Spitalul Orhei nu-i comparabil cu alte spitale bune. Se cere mai mult suflet şi mai multă inimă din partea personalului de conducere.
Scara din faţă trebuie complect refăcută.
D-l Prefect va împrumuta cimentul necesar.
Pentru împrejmuirea pavilioanelor, va fi prelungit gardul de piatră, care se va tencui.
Lipseşte lumina şi apa.
D-l Director al Sănătăţii va referi, până la 28.VI.crt, ce sumă poate da din bugetul Directoratului, pentru reparaţiunile necesare la acest spital.
12) Moara în construcţie Orhei
Lucrurile pentru refacerea morii, sistate.
S-a raportat că este oneros pentru Guvernământ contractul făcut cu antrepriza.
Pentru repararea motoarelor, s-au făcut reclamaţiuni de către atelierul Steimnetz.
Nu s-au putut da relaţiuni, cum se lucrează, ce s-a făcut până în prezent şi ce sume s-au investit.
Lucrurile trebuiesc puse la punct, iar moara trebuie să-şi înceapă activitatea în cel mai scurt timp.
D-l Director al Lucrărilor Publice va verifica pe teren întreaga situaţie.
Până la 28.VI.crt., Directoratul Lucrărilor Publice, Directoratul Românizării şi Directoratul Afacerilor Administrative, vor prezenta un referat comun, complect, asupra morii de la Orhei şi lucrărilor de refacerea ei.
13) Prefectura Orhei
a) Birorurile frumoase şi curate.
Funcţionarii români. Ştiu să se prezinte.
Graficile necesare bine întocmite şi frumos executate.
Biroul economic este condus de plot.TR ad-ţie Lugoşeanu Gh., în etate de 31 de ani.
Este prea tânăr pentru a rămîne într-o funcţiune de birou.
b) D-l administrator general al bunurilor, maior rez. Maxim, raportează că a găsit într-un depozit 27 pluguri noi şi 2 semănători, sub paza Cercului Teritorial Orhei.
Aceste bunuri sunt ale Românizării şi necesare pentru agricultură. D-l administrator girant va lua contact cu D-l Comandant al Cercului Teritorial, pentru a lămuri chestiunea şi a primi aceste unelte agricole. La nevoie va raporta Guvernământului.
c) D-l administrator general se va pune în cel mai scurt timp la punct, asupra tuturor chestiunilor privind administrarea bunurilor intrate în patrimoniul Statului, mai ales că în jud. Orhei situaţia pare a nu fi prea clară.
d) D-l director al Camerei Agricole, – Ing. Ceaglâc Ion, – raportează că funcţionează în oraş, cu inventar aparţinând bunurilor intrate în patrimoniul Statului, un atelier mecanic condus şi exploatat de Cooperativa „Meseriaşul Român”. Imobilul în care funcţionează atelierul, este tot al Statului.
Atelierul va trece asupra Camerei Agricole, care îl va organiza şi dezvolta, încadrându-l cu maeştri şi ucenici români.
e) În jud. Orhei şi în oraşul Orhei, deşi într-o regiune pur românească, nu există un cămin de ucenici.
Directoratul Muncii va înfiinţa un cămin de ucenici în oraşul Orhei, folosind imobil din cele intrate în patrimoniul Statului.
Studiu şi propuneri până la 30.VI.crt.
14) Primăria Orhei
Primar: avocat Roşca
Ajutor primar: avocat Petre Guciujna
a) Imobilul primăriei curat şi îngrijit. Birourile frumoase şi curate.
Este de dorit ca primăria să fie instalată într-un imobil mai încăpător şi mai la centrul oraşului.
În faţa primăriei s-au pus flori. Să se pună şi în curte, mai multe flori.
b) Oraşul este curat. Ar putea fi făcut mai frumos, prin demolarea imobilelor deteriorate. Se vor începe imediat aceste demolări, cu îndeplinirea formelor ordonanţei Nr. 88/1943.
Se vor întrebuinţa pentur demolări, premilitarii.
D-l prefect va da ajutor şi cu munca de folos obştesc a locuitorilor din comunele rurale – în special în ce priveşte transporturile.
Materialul bun rezultat din demolări, se va depozita. Resturile, se vor întrebuinţa la pavajul străzilor.
Pentru imobilele ce pot fi reparate, dacă se găsesc amatori, se vor închiria cu condiţia că reparaţiunile să se facă în contul chiriei. În aceste cazuri se vor face contracte pe 4-5 ani.
Pe locul imobilelor demolate, se vor face parcuri de flori şi pomi.
c) În legătură cu imobilul fost al închisorii, d-l primar va face raport scris – amănunţit – direct Guvernământului (Cabinet).
d) Fabrica de săpun din Orhei, se va arenda primăriei, cu normele legale.
15) Şcoala tehnică industrială Orhei
Director: Constanatin Dimitriu
a) Atelierul şcolii este bine organizat şi dotat. Funcţionează cu patru secţiuni: lăcătuşerie, strungărie, fierărie şi tîmplărie.
Şcoala are o uzină proprie.
b) Dormitoarele internatului nu sunt prea frumoase.
Mobilierul din dormitoare trebuie să fie uniform şi vopsit.
Cazarmamentul este adus de elevi. Lasă mult de dorit.
c) D-l director al şcolii raprtează că imobilul în care este instalat îi este absolut insuficient şi că din această cauză nu poate nici să primească un număr mai mare de elevi.
Cere a se afecta şcolii tehnice industriale, clădirea din afara oraşului începută pentru şcoala normală şi a i se acorda fondurile necesare pentru terminarea acestei clădiri.
În principiu sunt de acord. Directoratul Învăţămîntului va studia chestiunea şi va referi.
Terminarea acestei clădiri necesită însă fonduri prea mari de care Guvernământul nu dispune în prezent.
De aceia se va repara deocamndată clădirea ce a servit ca internat al liceului teoretic. În această clădire se va destina o aripă şi pentru internatul şcolii tehnice industriale.
Directorul liceului teoretic şi directorul şcolii tehnice industriale, vor studia împreună această chestiune şi vor înainta, până la 30.VI.crt., direct Guvernământului (Cabinet), un raport cu propuneri.
16) Economatul funcţionarilor Orhei
Ad-tor: Şef de secţie Chirilă Iosif
a) Capital iniţial 5 mil lei. A cumpărat de la înfiinţare şi până în prezent, mărfuri în valoare de 12 mil.lei.
Funcţionează cu 3 secţiuni coloniale, manufactură şi cantină.
b) Trebuie să dea o mare dezvoltare acestui economat, va organiza după modelul economatului de la Chişinău.
17) Biserica catedrală Orhei
Paroh: preot Platon Ioan
a) În interior, se reconstituie o parte din pictură.
Biserica este încăpătoare şi frumoasă.
Se aprobă, pentru terminarea picturii şi reparaţiunile necesare, o subvenţie de 300.000 lei.
b) Grădina bisericei, neângrijită. S-a semănat porumb în loc de flori. Să se semene flori şi să se planteze pomi.
Să se tencuiască gardul de zid.
Prin grija primăriei, să se facă drumul de acces din stradă, la biserică.
18) Mănăstirea Curchi
a) Mănăstirea are în proprietate 50 ha, 10 vaci şi o moară.
b) Am constata curăţenie şi îngrijire. Să se pună mai multe flori în curtea mănăstirii.
c) Atelierul de tâmplărie, este bine dotat cu unelte. Mănăstirea are şi o uzină proprie.
d) Pentru reparaţiunile ce sunt în curs, se acordă o subvenţie de 100.000 lei.
19) Dispoziţiuni diverse
a) Am constatat, în special pe drumuri, o mare lipsă de fântâni.
Se vor face fântâni simple cu cumpănă, model moldovenesc.
Directoratul Lucrărilor Publice, va întocmi o schiţă model, pe care după aprobarea Guvernatorului, o va difuza în toată Provincia.
b) Am constatat că nu se întrebuinţează în toate părţile şi în bune condiţiuni, munca de folos obştesc.
c) D-l Prefect al judeţului Orhei va lua contact cu d-l Prefect al judeţului Râbniţa, pentru a procura din Transnistria – Râbniţa, varul necesar judeţului.
În acest sens, Directoratul Economiei Naţionale va face o intervenire la Guvernământul Transnistriei.
d) Uneltele şi maşinile agricole, după ce se vor strânge potrivit dispoziţiunilor date cu ordinul Nr. 340 confidenţial din 2 iunie 1943, pagina 43, punctul 6, vor fi predate de către organele Directoratului Românizării, cu inventar, Camerelor Agricole.
Camerile Agricole vor folosi, administra şi gestiona inventarul agricol predat, potrivit dispoziţiunilor date cu ordinul Nr. 640/1943.
e) Directoratul Lucrărilor Publice va urgenta aprobarea planurilor de construcţii, ce i s-au trimis spre verificare de către administraţiile locale.
20) Concluziuni
a) Sunt nemulţumit, cu excepţiunile arătate în cuprinsul prezentului ordin, de cele constatate în judeţul Orhei.
Organele administrative inspectate, lasă mult de dorit în ce priveşte activitatea lor gospodărească. Comune murdare. Activitatea pretorului inexistentă. Drumurile comunale neângrijite. Primăriile, în imobile ce lasă de dorit.
În ce priveşte organele sanitare, am găsit instituţii spitaliceşti murdare, personalul fără halate, dispensare fără medicamente şi neorganizate.
Şoselele neântreţinute. Indicatoarele complect lipsă.
Bisericile neângrijite. Şcolile murdare. Atelierele comunale neorganizate. Cărţile şcolare distruse. Grădinile din jurul şcolilor neângrijite.
Căminile de zi nu au luat fiinţă.
Din punct de vedere agricol, câmpul bine lucrat. Nu s-au organizat ateliere pentru reparatul maşinilor agricole.
Centrul agricol Cineşeuţi, în complectă părăsire.
b) Pentru complecta lipsă de gospodărie constatată la Rezina, s-au dispus sancţiuni.
L.Ş.
GUVERNATOR
General de divizie
O.Stavrat (semnătura)
Comunicat:
Secretariatului General – 2
Cabinetului Militar – 2
Oficiului de Studii -2
Serv. presei şi propagandei – 1
Directoratelor – 1-9
Subdirecţiunilor – 1-3
Inspectoratelor:
- Ad-ţiei,- 1
- Jandarmi – 1
Prefecturilor – 1-9
Preturilor – 1-37
Trebuie să fie pusă pe spalier, întreaga vie.
La atelierele de doage este necesară mai multă ordine. Toţi elevii şcoalei trebuie să lucreze la acest atelier, cu rândul, în serii zilnice, nu câte unul pe zi cum au lucrat până acuma.
Crama frumoasă şi curată. Laboratorul trebuie să fie desvoltat şi să servească pentru instruirea elevilor.
În faţa cramei trebuie făcut un drum frumos.
În prezent şcoala are în total numai un număr de 50 elevi. Nu este admisibil să avem şcoli, mai ales din cele foarte necesare cu un număr aşa de mic de elevi.
Chiar în toamna acestui an, numărul elevilor va fi mărit amenajându-se cu posibilităţile pe care le are şcoala dormitoarele necesare.
Trebuie să ajungem în cel mai scurt timp, ca această şcoală să dea cel puţin 40 de absolvenţi pe an.
Se va face propagandă pentru a spori numărul elevilor care trebuie să fie numai români etnici.
6) Mănăstirea Saharna
Mormântul donatorului moşiei Saharna nu este suficient de îngrijit.
Se va pune flori. Este o datorie, atât a mănăstirii, cât şi a şcolii de viticultură.
Biserica şi locuinţele mănăstirii, sunt curate şi îngrijite.
Atelierul corespunde numai nevoielor mănăstirii. Este prea mic, trebuieşte dezvoltat. Şcoala de Viticultură va da ajutor mănăstirii pentru confecţionarea uneltelor de care are nevoie. Mănăstirile nu sunt numai un loc de recreaţie; ele trebuie să fie în acelaşi timp productive.
La mănăstirea Saharna se vor înfiinţa: un atelier de ţesătorie, un atelier de croitorie şi unul de împletituri de lână. Director al Cultelor va lua măsuri.
În aceste ateliere se vor instriu şi fetele din sat.
7) Drumuri
a) La şoseaua Rezina-Floreşti nu se lucrează nimic. Se făceau numai transporturi de piatră.
La şoseaua Rezina-Orhei terasamentele sunt făcute şi piatra transportată, dar nu se lucrează nimic.
Pentru şoseaua Gura-Cameca-Cinişăuţi, nici terasamentele nu sunt făcute.
Aceste şosele trebuiesc terminate cât mai curând, mai ales dat fiind lipsa de comunicaţii a judeţului Orhei. Directoratul Lucrărilor Publice, măsuri.
b) Am constatat o totală lipsă de întreţinere a şoselelor.
Să se pună piatră, în locurile stricate, de pe şoselele existente. Să se facă rigolele şi să se curăţe buruienile.
Directoratul Lucrărilor Publice şi Directoratul Afacerilor Administrative, măsuri.
Tot în vederea întreţinerii şoselelor, Directoratul Lucrărilor Publice va studia şi va prezenta un proiect, pentru înfiinţarea corpului de cantonieri.
Directoratul Lucrărilor Publice, Directoratul Afacerilor Administrative şi Directoratul Românizării vor da dispoziţiuni organelor în subordine, pentru ca piatra rezultată din demolări şi care nu poate fi întrebuinţată la construcţie, să se folosească la pavarea străzilor.
Această piatră se va da gratuit, cu aprobarea Guvernului.
c) Am constata lipsa indicatoarelor pe şosele, precum şi lipsa indicatoarelor la intrarea în comune şi la limita judeţelor.
Directoratul Lucrărilor Publice va da de urgenţă un model de indicatoare pe toată Provincia, iar aparatul administrativ va trece deândată la punerea lor.
Indicatoarele cu denumirea „Kişinew” sau alte denumiri streine, vor fi înlocuite.
8) Comuna şi primăria Cineşeuţi
Primar: Matei Ivănescu
Notar: Lăzărescu Marin
a) Comuna cu aspect de neângrijire.
Se constată lipsa activităţii notarului şi primarului, în a scoate locuitorii la munca de folos obştesc pentru gospodăria comunei.
b) La primărie:
Gardul stricat şi spoit cu puţin var.
Tabla de afişaj murdară şi nevopsită.
Scările de la intrare, trebuiesc reparate.
Colţul eroilor foarte modest; o cruce mică şi un tabel al eroilor, necomplect.
În toate judeţele se va întocmi – după cum s-au mai dat dispoziţiuni – lista eroilor din judeţ.
Această listă se va pune în fiecare instituţie, la colţul eroilor.
Graficele sunt făcute la întâmplare, prea mici şi urte.
Pe graficul de inspecţie nu sunt trecute decât organele administrative de control.
Vor fi trecute şi cele agricole, sanitare, etc.
c) În comună sunt un număr de 91 case intrate în patrimoniul Statului, din care 14 nelocuite.
d) D-l Prefect al judeţului raportează că moara de la Cineşeuţi a fost arendată de plot.rez.Vilărău Nicolae, fost administrator girant, care în această calitate n-a avut o comportare prea bună.
Directoratul Românizării va prezenta dosarul cu referat, până la 26.VI.crt.
9) Biserica Cineşeuţi
Biserica este complect neângrijită la exterior. În interior plouă. Sunt necesare urgente reparaţiuni. Duşmelele murdare.
Curtea neângrijită, fără flori, plină de buruiene.
Peste şanţul din faţa bisericii, chiar vis-a-vis de primărie în loc de podeţ un pietroi.
Casa din curtea bisericii trebuie refăcută. Se va da materialul necesar, din cel provenit din demolări.
Pentru reparaţiunile de făcut bisericii, se acordă o subvenţie de 200.000 lei.
10) Centrul Cineşeuţi
Are 50 ha, teren arabil şi o secţiune de montă.
La centru era prezent numai un grajdar.
Peste tot murdărie, neângrijire şi mizerie.
Casa neterminată şi neângrijită; armăsarii neângrijiţi; uneltele agricole neadăpostite; cereale nepredate.
Vor fi pedepsiţi, pentru cele constatate, şeful centrului şi directorul Camerei Agricole.
11) Spitalul Orhei
Medic şef.: Dr. Bârcă.
Spitalul are 3 medici.
Pavilioanele şi sălile spitalului lasă de dorit în ce priveşte curăţenia.
Trebuiesc făcute tencuieli, văruit şi vopsit.
Spitalul Orhei nu-i comparabil cu alte spitale bune. Se cere mai mult suflet şi mai multă inimă din partea personalului de conducere.
Scara din faţă trebuie complect refăcută.
D-l Prefect va împrumuta cimentul necesar.
Pentru împrejmuirea pavilioanelor, va fi prelungit gardul de piatră, care se va tencui.
Lipseşte lumina şi apa.
D-l Director al Sănătăţii va referi, până la 28.VI.crt, ce sumă poate da din bugetul Directoratului, pentru reparaţiunile necesare la acest spital.
12) Moara în construcţie Orhei
Lucrurile pentru refacerea morii, sistate.
S-a raportat că este oneros pentru Guvernământ contractul făcut cu antrepriza.
Pentru repararea motoarelor, s-au făcut reclamaţiuni de către atelierul Steimnetz.
Nu s-au putut da relaţiuni, cum se lucrează, ce s-a făcut până în prezent şi ce sume s-au investit.
Lucrurile trebuiesc puse la punct, iar moara trebuie să-şi înceapă activitatea în cel mai scurt timp.
D-l Director al Lucrărilor Publice va verifica pe teren întreaga situaţie.
Până la 28.VI.crt., Directoratul Lucrărilor Publice, Directoratul Românizării şi Directoratul Afacerilor Administrative, vor prezenta un referat comun, complect, asupra morii de la Orhei şi lucrărilor de refacerea ei.
13) Prefectura Orhei
a) Birorurile frumoase şi curate.
Funcţionarii români. Ştiu să se prezinte.
Graficile necesare bine întocmite şi frumos executate.
Biroul economic este condus de plot.TR ad-ţie Lugoşeanu Gh., în etate de 31 de ani.
Este prea tânăr pentru a rămîne într-o funcţiune de birou.
b) D-l administrator general al bunurilor, maior rez. Maxim, raportează că a găsit într-un depozit 27 pluguri noi şi 2 semănători, sub paza Cercului Teritorial Orhei.
Aceste bunuri sunt ale Românizării şi necesare pentru agricultură. D-l administrator girant va lua contact cu D-l Comandant al Cercului Teritorial, pentru a lămuri chestiunea şi a primi aceste unelte agricole. La nevoie va raporta Guvernământului.
c) D-l administrator general se va pune în cel mai scurt timp la punct, asupra tuturor chestiunilor privind administrarea bunurilor intrate în patrimoniul Statului, mai ales că în jud. Orhei situaţia pare a nu fi prea clară.
d) D-l director al Camerei Agricole, – Ing. Ceaglâc Ion, – raportează că funcţionează în oraş, cu inventar aparţinând bunurilor intrate în patrimoniul Statului, un atelier mecanic condus şi exploatat de Cooperativa „Meseriaşul Român”. Imobilul în care funcţionează atelierul, este tot al Statului.
Atelierul va trece asupra Camerei Agricole, care îl va organiza şi dezvolta, încadrându-l cu maeştri şi ucenici români.
e) În jud. Orhei şi în oraşul Orhei, deşi într-o regiune pur românească, nu există un cămin de ucenici.
Directoratul Muncii va înfiinţa un cămin de ucenici în oraşul Orhei, folosind imobil din cele intrate în patrimoniul Statului.
Studiu şi propuneri până la 30.VI.crt.
14) Primăria Orhei
Primar: avocat Roşca
Ajutor primar: avocat Petre Guciujna
a) Imobilul primăriei curat şi îngrijit. Birourile frumoase şi curate.
Este de dorit ca primăria să fie instalată într-un imobil mai încăpător şi mai la centrul oraşului.
În faţa primăriei s-au pus flori. Să se pună şi în curte, mai multe flori.
b) Oraşul este curat. Ar putea fi făcut mai frumos, prin demolarea imobilelor deteriorate. Se vor începe imediat aceste demolări, cu îndeplinirea formelor ordonanţei Nr. 88/1943.
Se vor întrebuinţa pentur demolări, premilitarii.
D-l prefect va da ajutor şi cu munca de folos obştesc a locuitorilor din comunele rurale – în special în ce priveşte transporturile.
Materialul bun rezultat din demolări, se va depozita. Resturile, se vor întrebuinţa la pavajul străzilor.
Pentru imobilele ce pot fi reparate, dacă se găsesc amatori, se vor închiria cu condiţia că reparaţiunile să se facă în contul chiriei. În aceste cazuri se vor face contracte pe 4-5 ani.
Pe locul imobilelor demolate, se vor face parcuri de flori şi pomi.
c) În legătură cu imobilul fost al închisorii, d-l primar va face raport scris – amănunţit – direct Guvernământului (Cabinet).
d) Fabrica de săpun din Orhei, se va arenda primăriei, cu normele legale.
15) Şcoala tehnică industrială Orhei
Director: Constanatin Dimitriu
a) Atelierul şcolii este bine organizat şi dotat. Funcţionează cu patru secţiuni: lăcătuşerie, strungărie, fierărie şi tîmplărie.
Şcoala are o uzină proprie.
b) Dormitoarele internatului nu sunt prea frumoase.
Mobilierul din dormitoare trebuie să fie uniform şi vopsit.
Cazarmamentul este adus de elevi. Lasă mult de dorit.
c) D-l director al şcolii raprtează că imobilul în care este instalat îi este absolut insuficient şi că din această cauză nu poate nici să primească un număr mai mare de elevi.
Cere a se afecta şcolii tehnice industriale, clădirea din afara oraşului începută pentru şcoala normală şi a i se acorda fondurile necesare pentru terminarea acestei clădiri.
În principiu sunt de acord. Directoratul Învăţămîntului va studia chestiunea şi va referi.
Terminarea acestei clădiri necesită însă fonduri prea mari de care Guvernământul nu dispune în prezent.
De aceia se va repara deocamndată clădirea ce a servit ca internat al liceului teoretic. În această clădire se va destina o aripă şi pentru internatul şcolii tehnice industriale.
Directorul liceului teoretic şi directorul şcolii tehnice industriale, vor studia împreună această chestiune şi vor înainta, până la 30.VI.crt., direct Guvernământului (Cabinet), un raport cu propuneri.
16) Economatul funcţionarilor Orhei
Ad-tor: Şef de secţie Chirilă Iosif
a) Capital iniţial 5 mil lei. A cumpărat de la înfiinţare şi până în prezent, mărfuri în valoare de 12 mil.lei.
Funcţionează cu 3 secţiuni coloniale, manufactură şi cantină.
b) Trebuie să dea o mare dezvoltare acestui economat, va organiza după modelul economatului de la Chişinău.
17) Biserica catedrală Orhei
Paroh: preot Platon Ioan
a) În interior, se reconstituie o parte din pictură.
Biserica este încăpătoare şi frumoasă.
Se aprobă, pentru terminarea picturii şi reparaţiunile necesare, o subvenţie de 300.000 lei.
b) Grădina bisericei, neângrijită. S-a semănat porumb în loc de flori. Să se semene flori şi să se planteze pomi.
Să se tencuiască gardul de zid.
Prin grija primăriei, să se facă drumul de acces din stradă, la biserică.
18) Mănăstirea Curchi
a) Mănăstirea are în proprietate 50 ha, 10 vaci şi o moară.
b) Am constata curăţenie şi îngrijire. Să se pună mai multe flori în curtea mănăstirii.
c) Atelierul de tâmplărie, este bine dotat cu unelte. Mănăstirea are şi o uzină proprie.
d) Pentru reparaţiunile ce sunt în curs, se acordă o subvenţie de 100.000 lei.
19) Dispoziţiuni diverse
a) Am constatat, în special pe drumuri, o mare lipsă de fântâni.
Se vor face fântâni simple cu cumpănă, model moldovenesc.
Directoratul Lucrărilor Publice, va întocmi o schiţă model, pe care după aprobarea Guvernatorului, o va difuza în toată Provincia.
b) Am constatat că nu se întrebuinţează în toate părţile şi în bune condiţiuni, munca de folos obştesc.
c) D-l Prefect al judeţului Orhei va lua contact cu d-l Prefect al judeţului Râbniţa, pentru a procura din Transnistria – Râbniţa, varul necesar judeţului.
În acest sens, Directoratul Economiei Naţionale va face o intervenire la Guvernământul Transnistriei.
d) Uneltele şi maşinile agricole, după ce se vor strânge potrivit dispoziţiunilor date cu ordinul Nr. 340 confidenţial din 2 iunie 1943, pagina 43, punctul 6, vor fi predate de către organele Directoratului Românizării, cu inventar, Camerelor Agricole.
Camerile Agricole vor folosi, administra şi gestiona inventarul agricol predat, potrivit dispoziţiunilor date cu ordinul Nr. 640/1943.
e) Directoratul Lucrărilor Publice va urgenta aprobarea planurilor de construcţii, ce i s-au trimis spre verificare de către administraţiile locale.
20) Concluziuni
a) Sunt nemulţumit, cu excepţiunile arătate în cuprinsul prezentului ordin, de cele constatate în judeţul Orhei.
Organele administrative inspectate, lasă mult de dorit în ce priveşte activitatea lor gospodărească. Comune murdare. Activitatea pretorului inexistentă. Drumurile comunale neângrijite. Primăriile, în imobile ce lasă de dorit.
În ce priveşte organele sanitare, am găsit instituţii spitaliceşti murdare, personalul fără halate, dispensare fără medicamente şi neorganizate.
Şoselele neântreţinute. Indicatoarele complect lipsă.
Bisericile neângrijite. Şcolile murdare. Atelierele comunale neorganizate. Cărţile şcolare distruse. Grădinile din jurul şcolilor neângrijite.
Căminile de zi nu au luat fiinţă.
Din punct de vedere agricol, câmpul bine lucrat. Nu s-au organizat ateliere pentru reparatul maşinilor agricole.
Centrul agricol Cineşeuţi, în complectă părăsire.
b) Pentru complecta lipsă de gospodărie constatată la Rezina, s-au dispus sancţiuni.
L.Ş.
GUVERNATOR
General de divizie
O.Stavrat (semnătura)
Comunicat:
Secretariatului General – 2
Cabinetului Militar – 2
Oficiului de Studii -2
Serv. presei şi propagandei – 1
Directoratelor – 1-9
Subdirecţiunilor – 1-3
Inspectoratelor:
- Ad-ţiei,- 1
- Jandarmi – 1
Prefecturilor – 1-9
Preturilor – 1-37
Sursa: mazarini.wordpress.com
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: