Pe data de 4 iulie 2011 s-au împlinit 180 de ani de la naşterea lui Alexandru Bernardazzi, nume de care se leagă „renaşterea” Chisinaului. Clădirile-monument, proiectate de celebrul arhitect în secolul XIX, înfrumuseţează şi astăzi centrul istoric al oraşului.
Alexandru Bernardazzi s-a născut în 1831 în Pyatigorsk, Rusia. fiind fiul arhitectului elvețian Giuseppe Bernardazzi, cel care a construit orașul Pyatigorsk. Dinastia Bernardazzi, originară din Pambio (cantonul elvețian Ticino), s-a stabilit la sudul Rusiei pe timpul împăratului Alexandru I.
Îşi face studiile la Universitatea de Stat de Arhitectură şi Construcţii din Sankt Petersburg. În 1850 este trimis să lucreze în cadrul unei comisii pentru construcţii şi drumuri din Basarabia. În scurt timp este numit arhitect-şef al Chişinăului, funcţie pe care o deţine timp de 30 de ani.
În 1883 se mută la Odesa, dar continuă sa proiecteze și pentru Basarabia. Ulterior lucrează la Universitatea din Novorossysik. Moare în timpul unei deplasări la Fastov (lângă Kiev). Potrivit testamentului, a fost înmormântat la Chișinău, alături de mama sa.
Alexandru Bernardazzi este autorul a peste 30 de edificii cu valoare arhitecturală din Chişinău şi din alte localităţi din Moldova. Una dintre cele mai impunătoare clădiri proiectate de acesta este Primăria de astăzi, pe atunci Duma orăşenească.
„Primarul Carol Schmidt era foarte mulţumit de rezultatatele muncii lui Bernardazzi. În 1875 edilul propune ca să i se atribuie acestuia titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Chişinău. A lucrat ca un artist, intenţiile sale fiind minunate şi dezinteresate”, îl citează pe primarul Schmidt Nicon Zaporojan, arhitectul-şef adjunct al Chişinăului.
În timpul celui de al Doilea Război Mondial, clădirea Primăriei a fost parţial distrusă şi a fost reconstruită în 1951, după nişte fotografii, conform proiectului arhitectului Robert Eugen Curtz.
Totul a fost reconstruit aşa cum a fost iniţial, în afară de cele două turnuleţe cu arcuri pe faţada principală. Turnurile nu au fost construite până astăzi. În 2000, primarul Serafim Urechean a emis o dispoziţie cu privire la edificarea lor, insa proiectul a rămas doar pe hârtie.
O altă operă proiectată de Bernardazzi este Muzeul Naţional de Arte Plastice, fostul gimnaziu pentru fete ce proveneau din familiile nobililor. Acesta a fost fondat de principesa Natalia Dadiani şi construit în stilul Renaşterii italiene.
Un monument de arhitectură inedit este şi Biserica Grecească „Sfântul Pantelimon”, unde a fost folosită, în premieră, piatra şlefuită, în două culori. In toate aceste obiective, au fost folosite elemente tradiţionale ale covorului basarabean, precum şi manopera meşterilor populari.
Cele mai cunoscute clădiri construite după proiectele lui Alexandru Bernardazzi sunt: Sediul Tribunalului Regional Chişinău (astăzi Administraţia Căilor Ferate din Moldova), Şcoala pentru Popor (astăzi Liceul „Prometeu”), Liceul de fete „Principesa Dadiani” (acum Muzeul Naţional de Arte Plastice), Turnul de Apă de lângă Universiteatea de Stat, Biserica greacă „Sfântul Pantelimon”, clădirea Gării. Printre edificiile proiectate în afara Capitalei se numără Biserica de piatră „Alexandr Nevski” din Ungheni şi conacul Manuc-Bey de la Hânceşti.
„Din păcate, unele monumente arhitecturale proiectate de Bernardazzi sunt într-o stare deplorabilă. Este nevoie de circa 40 de milioane de lei pentru readucerea la starea normală a conacul Manuc-Bey de la Hânceşti, iar Casa Râşcanu-Derojinski din Chişinău e gata să se prăvălească. Chiar şi sediul Primăriei necesită reparaţie”, a spus Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor. Clădirile lui Bernardazzi au fost restaurate în anii postbelici.
(Sursa: Adevarul Moldova, wikipedia)
Alexandru Bernardazzi s-a născut în 1831 în Pyatigorsk, Rusia. fiind fiul arhitectului elvețian Giuseppe Bernardazzi, cel care a construit orașul Pyatigorsk. Dinastia Bernardazzi, originară din Pambio (cantonul elvețian Ticino), s-a stabilit la sudul Rusiei pe timpul împăratului Alexandru I.
Îşi face studiile la Universitatea de Stat de Arhitectură şi Construcţii din Sankt Petersburg. În 1850 este trimis să lucreze în cadrul unei comisii pentru construcţii şi drumuri din Basarabia. În scurt timp este numit arhitect-şef al Chişinăului, funcţie pe care o deţine timp de 30 de ani.
În 1883 se mută la Odesa, dar continuă sa proiecteze și pentru Basarabia. Ulterior lucrează la Universitatea din Novorossysik. Moare în timpul unei deplasări la Fastov (lângă Kiev). Potrivit testamentului, a fost înmormântat la Chișinău, alături de mama sa.
Alexandru Bernardazzi este autorul a peste 30 de edificii cu valoare arhitecturală din Chişinău şi din alte localităţi din Moldova. Una dintre cele mai impunătoare clădiri proiectate de acesta este Primăria de astăzi, pe atunci Duma orăşenească.
„Primarul Carol Schmidt era foarte mulţumit de rezultatatele muncii lui Bernardazzi. În 1875 edilul propune ca să i se atribuie acestuia titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Chişinău. A lucrat ca un artist, intenţiile sale fiind minunate şi dezinteresate”, îl citează pe primarul Schmidt Nicon Zaporojan, arhitectul-şef adjunct al Chişinăului.
În timpul celui de al Doilea Război Mondial, clădirea Primăriei a fost parţial distrusă şi a fost reconstruită în 1951, după nişte fotografii, conform proiectului arhitectului Robert Eugen Curtz.
Totul a fost reconstruit aşa cum a fost iniţial, în afară de cele două turnuleţe cu arcuri pe faţada principală. Turnurile nu au fost construite până astăzi. În 2000, primarul Serafim Urechean a emis o dispoziţie cu privire la edificarea lor, insa proiectul a rămas doar pe hârtie.
O altă operă proiectată de Bernardazzi este Muzeul Naţional de Arte Plastice, fostul gimnaziu pentru fete ce proveneau din familiile nobililor. Acesta a fost fondat de principesa Natalia Dadiani şi construit în stilul Renaşterii italiene.
Un monument de arhitectură inedit este şi Biserica Grecească „Sfântul Pantelimon”, unde a fost folosită, în premieră, piatra şlefuită, în două culori. In toate aceste obiective, au fost folosite elemente tradiţionale ale covorului basarabean, precum şi manopera meşterilor populari.
Cele mai cunoscute clădiri construite după proiectele lui Alexandru Bernardazzi sunt: Sediul Tribunalului Regional Chişinău (astăzi Administraţia Căilor Ferate din Moldova), Şcoala pentru Popor (astăzi Liceul „Prometeu”), Liceul de fete „Principesa Dadiani” (acum Muzeul Naţional de Arte Plastice), Turnul de Apă de lângă Universiteatea de Stat, Biserica greacă „Sfântul Pantelimon”, clădirea Gării. Printre edificiile proiectate în afara Capitalei se numără Biserica de piatră „Alexandr Nevski” din Ungheni şi conacul Manuc-Bey de la Hânceşti.
„Din păcate, unele monumente arhitecturale proiectate de Bernardazzi sunt într-o stare deplorabilă. Este nevoie de circa 40 de milioane de lei pentru readucerea la starea normală a conacul Manuc-Bey de la Hânceşti, iar Casa Râşcanu-Derojinski din Chişinău e gata să se prăvălească. Chiar şi sediul Primăriei necesită reparaţie”, a spus Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor. Clădirile lui Bernardazzi au fost restaurate în anii postbelici.
(Sursa: Adevarul Moldova, wikipedia)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: