Cel mai bun primar pe care l-a avut Chișinăul vreodată este din Bălți

Carol Schmidt (Karl-Ferdinand Schmidt), (n. 25 iunie 1846, Bălţi - d. 9 martie 1928, Chişinău) a fost primarul Chişinăului în 1877-1903, cu o contribuţie deosebită la modernizarea oraşului. Este considerat drept cel mai bun primar pe care l-a avut Chişinăul vreodată. S-a născut la Bălţi, în familia lui Alexander Schmidt, de origine germană, chirurg la Direcţia Medicală a Basarabiei. Mama lui Carol Schmidt era poloneză.

În perioada 1857-1863 învaţă la Gimnaziul Regional din Chişinău, între 1863-1864 studiază la Facultatea de Fizică şi Matematici a Universităţii Sf. Vladimir din Kiev, iar peste un an dă admiterea la Facultatea de Drept a Universităţii din Odesa, pe care o absolvă cu gradul de doctor în ştiinţe juridice.

Devine candidat, apoi judecător al anchetatorului din ţinutul Bender (Tighina), apoi şef al sectorului de ancheta din ţinutul Chişinău. Anchetator penal al Judecătoriei de district din Chişinău (1870). Judecător de pace onorific al Districtului Chişinău (1872-1908). Primar al Chişinăului (ales din 1877 şi reales succesiv până în 1901). În 1903, după pogromul evreilor, îşi dă demisia din funcţia de primar.

A contribuit la construirea capelei din cartierul Râşcani şi a câtorva case pentru invalizi (1877-81). Cu concursul său au fost pavate străzi, a fost deschis un azil pentru pribegi (1899), s-a construit Amfiteatrul popular cu o sală de spectacole (1900), a fost dezvelit bustul lui Puskin, au fost trase primele linii de tramvai (1881-95), a fost construită reţeaua de canalizare a oraşului, s-a introdus iluminatul stradal, s-au construit numeroase edificii (Şcoala Reală (1886), Gimnaziul de Fete al Principesei Natalia Dadiani (1900), Muzeul de istorie a ţinutului (1889), sediul actual al Primariei (1901) etc.).

A fost membru al Comitetului Basarabean de Tutelare a Orfelinatelor, preşedinte al Direcţiei Chişinău a Societăţii de Ajutorare a Tinerilor Studioşi, epitrop al Liceului de Comerţ şi al Şcolii Reale.

A fost iniţiatorul deschiderii unui muzeu al şcolilor, a Socetăţii Muzicale Armonia şi a şcolii orăşeneşti de Arte Plastice (1894, azi - Colegiul de arte plastice Alexandru Plămădeală).

A fost căsătorit cu Maria Cristi, fiica moşierului Ioan V. Cristi, conducator al nobilimii basarabene şi presedinte al Zemstvei guberniale, si a Alexandrei Nelidov (tatăl aceseia din urma era Alexandru Nelidov, un basarabean ajuns ambasadorul Imperiului Rus la Constantinopol). Din căsătoria lui Carol Schmidt cu Maria Cristi au rezultat cinci copii, între care şi Alexandru (1879-1937), primar al Chişinăului în 1917-1918.

Carol Schmidt a fost singurul primar al Chişinăului care a avut încă din timpul vieţii o stradă denumită în cinstea lui. Se întâmpla în 1902, când se împlineau 25 de ani cu Schmidt în fruntea oraşului. Vechea stradă Gostinnaia (rus. Гостинная), pe care locuia Schmidt, a devenit strada Carol Schmidt (rus. Шмидтовская), păstrându-şi acest nume până în 1944. În prezent, o parte a străzii se numeşte strada Mitropolit Varlaam, iar cealaltă parte poarta numele mitropolitului Dosoftei. Casa în care a locuit Carol Schmidt a rezistat până astăzi şi se găseşte pe strada Mitropolit Varlaam nr. 78 (colţ cu str. Mihai Eminescu). O plăcuţa comemorativă instalată pe imobilul respectiv aminteşte, în limbile română şi germană, de fostul locatar.

Cât despre mormântul primarului, acesta nu se mai cunoaşte. Deja în 1937, la un deceniu de la moartea lui Schmidt, Gheorghe Bezviconi scria în revista Din trecutul nostru că mormântul ilustrului primar rămâne neîngrijit şi doar o cruce modestă de lemn străjuieşte la căpătâiul lui. Dupa ani, lemnul putrezind, mormântul nu mai poate fi descoperit.