Se schimba moneda nationala...

30 aprilie 2009


Cu ocazia zilei de 1 mai partidul de guvernamant a hotarat sa modifice moneda nationala! Astfel, sintagma "leu moldovenesc" se inlocuieste cu cea de "VORONEL".
Totodata va disparea si Banca Nationala a Moldovei care va fi redenumita la randul ei in "National bank of Oleshka" sau FinComBank. Figura lui Stefan cel Mare si Sfant se inlocuieste cu cea a Conducatorului Suprem. Deasemenea pe hartie vor fi executate filigrane care ne vor aminti de trecutul nostru maret in componenta URSS si despre hobby-ul Conducatorului.
Trebuie de mentionat ca noua moneda se va tipari doar in valoare de 1000 pentru ca moldovenii sa-si ridice salariile de milioane mai usor. Pe piata internationala 1 voronel va fi echivalentul a 12 euro sau a 14 dolari.
Tarile vecine au intrat in panica si si-au exprimat dorinta in schimbarea rezervelor de stat in voronei. In viitor se preconizeaza disparitia urmatoarelor monede - euro, dolarul, rubla ruseasca - care vor fi inlocuite cu moneda nationala a Republicii Voroshka.
Potrivit unui raport al departamentului de cercetare al Federal Reserve Note cetatenii SUA emigreaza masiv in Republica Voroshka pentru asi schimba dolarii in voronei.

Ura tovarasi! Traim in rai!
myspace layouts
Revista presei cu Dragoș Galbur

myspace layoutsmyspace layouts
Nicolae Sulac - Intr-o iarna lunga, grea
myspace layoutsmyspace layouts

Nicolae Sulac - La o margine de drum

myspace layoutsmyspace layouts
Nicolae Sulac - Mormintul necunoscut
myspace layoutsmyspace layouts
Taticul meu e la razboi

myspace layoutsmyspace layouts
Nazdravanii
- Basarabia
myspace layoutsmyspace layouts
Deşteaptă-te Române !


myspace layoutsmyspace layouts
Bătrâne, vino şi povesteşte


myspace layoutsmyspace layouts
Nicolae Sulac - Pe pământul nostru drag

myspace layoutsmyspace layouts
Ion și Doina Aldea Teodorovici - Pentru ea

Găseşte 4 deosebiri ?

29 aprilie 2009

Doar fondalul !!!

Legăturile dintre Snegur si mafia rusă

Mircea Ivanovici Snegur este casatorit cu fiica unuia dintre generalii KGB care raspundeau de RSSM. Nascut in 1940, in satul Trifanesti, raionul Floresti, din nordul Basarabiei, a absolvit Institutul Agricol “Mihai Frunze” din Chisinau (un fel de scoala superioara de partid) in anul 1961. A lucrat apoi la Colhoz, intai ca inginer agronom, iar apoi ca presedinte (sef de CAP). In 1968 este numit director al Statiunii Experimentale din cadrul Institutului Mihai Frunze. In 1973 - director general in Ministerul Agriculturii din RSSM. In 1981 intra in organele superioare de partid: este ales prim secretar al comitetului raional Edinet al PCM. Dupa patru ani - secretar al CC al PCM. In iulie 1989 ajunge in functia de presedinte al prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, functie similara celei detinute la nivelul URSS de catre Gorbaciov.
Ascensiunea sa politica este in stransa conexiune cu implicarea in afaceri pe picior mare cu un important magnat al imperiului sovietic, totodata agent al unei puternice mafii evreiesti, Boris Birstein. Practic pivotul grupului Snegur este Boris Birstein, afacerist cunoscut in intreaga Rusie, apropiat, pe vremuri, de Leonid Brejnev si care a avut misiunea de a contribui la transferarea fondurilor PCUS in strainatate, cu o buna bucata de timp inainte de caderea regimului sovietic. Activitatile sale in Basarabia se desfasurau in principal prin firmele “Seabeco-Moldova”, “T.K.L.”, “Rosinte LTD”.
Societatea “Seabeco-Moldova” a fost infiintata prin asocierea dintre Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, care detinea o parte de 35 % si concernul “Seabeco International”. In actul de infiintare al “Seabeaco-Moldova”, Decretul guvernamental nr. 565 din 15 octombrie 1991, se precizeaza ca societatea s-a constituit in scopul exploatarii rationale a fostului hotel al PC al RSSM de pe str. Maria Ciubotaru nr. 37. Acest scop era insa doar un pretext de acoperire deoarece, in realitate, hotararea de guvern prevede ca Societatea poate desfasura orice tip de activitati economice fara a fi supusa vreunei impozitari, iar guvernul se angaja, in plus, sa asigure prin garantii financiare, juridice si administrative, toate interesele societatii, mijloacele financiare si bunurile.
Este un act guvernamental fara precedent in alte parti ale lumii prin care se consfinteste printr-un document oficial, pe fata, o evaziune fiscala si o privatizare frauduloasa. Statul a pierdut si cetatenii Moldovei au platit milioane de dolari, care au intrat in conturile firmei Seabeco. Boris Birstein a fost numit presedintele Consiliului Economic Superior al RM. Ginerele lui Mircea Snegur, Artur Gherman, a fost adus la conducerea Seabeco din ianuarie 1993. La vremea aceea Artur detinea functia de viceministru insarcinat cu relatiile economice externe.

Activitatea lui Boris Birstein a intrat si in atentia americanilor, fiind introdusa in raportul Comisiei pentru Securitate si Schimb a Statelor Unite in care este analizata activitatea financiara a concernului “Trimol Group Incorporated” si relatiile conducatorului acestuia, Boris Birstein, cu institutiile situate pe teritoriul Republicii Moldova.
Din 1994, Boris Birstein este director al Consiliului Director al al BCA “Export-Import” (”Exim”) cu sediul la Chisinau si cumpara 65% din capitalul actionar al Bancii pentru punerea in functiune si acumularea capitalului initial. Din acelasi an, el este principalul actionar in cateva companii din Republica Moldova, printre care un post de televiziune si o agentie de presa. Companiile detinute de el in Republica Moldova devin clientii sau debitorii Bancii “Exim”. In septembrie 1996, Birstein a cumparat pachetul de 35 % din actiunile Guvernului Republicii Moldova detinute in “Exim”.
Din 1997 devine director al Consiliului de directori si principalul actionar al “Global Telecom Group LTD”, companie particulara specializata in telecomunicatii internationale, iar din 1998, devine si directorul Consiliului Director al Companiei “Trimol Inc”. El mai detine inca doua companii foarte active la Chisinau - “Jolly Alon Limited” si “Exim Asint” S.A..
In aprilie 1996, Banca Comerciala “Exim” a incheiat un acord trilateral cu Dresdner Bank, Germania (DB) si “Tirex-Petrol” S.A. (Guvernul Republicii Moldova detinea 80 % din pachetul de actiuni al acesteia) privind finantarea importului de produse petroliere in Moldova. Un agent petrolier, numit de Dresdner Bank, a finantat tranzactii cu acreditive emise de “Exim”. Produsele petroliere erau apoi vandute pe piata moldoveneasca de catre Guvern, platile fiind acumulate in lei. Aceste mijloace erau apoi convertite de catre “Exim” in valuta pentru achitari cu Dresdener Bank. Guvernul a emis si o garantie, semnata de Ministerul Finantelor, prin care s-a obligat sa plateasca datoriile pentru Dresdner Bank, in cazul in care celelalte parti nu vor putea achita datoriile.
Banca “Exim” a mai investit in compania de asigurari “Exim Asint” si a creditat mai multe intreprinderi, acordandu-se preferinte benzinariilor, intreprinderilor vinicole de stat, supermagazinelor.
Gruparea “Snegur” era conectata financiar cu gruparea “Andronic” prin legatura “T.K.L.”-”Bancosind”. Nicolae Andronic, fost vicepresedinte al Parlamentului si actual Prim-viceprim-ministru, membru al PRCM, (Snegur) detine controlul Bancii “Bancosind” prin presedintele acesteia, Primak. “Bancosind” a acordat “T.K.L.” certificate false privind repatrierea valutei pentru productia exportata iar la randul sau “Bancosind” a primit credite preferentiale in valoare de mai multe milioane de lei moldovenesti din partea statului. Intre Snegur si Andronic au aparut, in timp, contradictii puternice si rivalitati de afaceri, pe care Lucinschi le-a speculat sustinandu-l pe Mircea Snegur, in scopul marginalizarii lui Andronic, care intersecteaza zona de operatii din sectorul energetic care se afla in interesul gruparii Lucinschi. Gruparea Lucinschi doreste sa obtina exclusivitatea comertului barter pe sectorul energetic.
O firma sora a firmei “T.K.L.” care apartine tot lui Boris Birstein si prin care se opereaza operatiuni financiare ilegale era “Rosinte” LTD cu sediul in Elvetia. Aceasta din urma achizitiona alcool de la Combinatul de sampanie Cricova, intocmea documente de expediere a marfii in Elvetia, dar de fapt alcoolul se imbutelia la Complexul Agroindustrial Chisinau si se exporta in Rusia. Sumele de bani erau varsate la City Bank, USA, Capital Bank - Letonia, Banko Espirito Santo - Portugalia sau erau introduse in cash inapoi in tara. Natalia Gherman, fiica lui Mircea Snegur, a carat dinspre Rusia spre Moldova sute de mii de dolari cu valiza. O data a fost chiar depistata pe aeroportul din Moscova de autoritatile rusesti, dar a fost eliberata imediat.
Unul dintre fondatorii “T.K.L.”, E. Leliakov, om de casa al lui Boris, a inregistrat la Moscova firma “Rostok” care a primit prin intermediul lui S. Cunev (gruparea Sangheli), fost vicepremier, privilegiul preluarii si exportului catre Rusia a unei mari cantitati de zahar produse de cele 8 fabrici de pe teritoriul Moldovei. Rostok nu a platit nimic furnizorilor. Tot prin intemediul unui membru al gruparii Voronin, Vladimir Iovv, fost ministru al Transporturilor, Rostok a obtinut dreptul de a stinge datoriile Directiei Cailor Ferate din RM catre caile ferate din Rusia, afacere in urma careia se estimeaza ca Rostok a administrat peste 10 milioane de franci elvetieni. T.K.L. este in legaturi de afaceri profilate mai ales pe alcool cu Societatea mixta moldo-germana “Germol”. Nicolae Andronic a primit in luna mai a anului 1996 un jeep Nissan Pajero de 52 000 de dolari de la firma Germol.
La 25 august 1999, in orasul canadian Toronto, a avut loc nunta fiului lui Boris Birstein bun prilej pentru o adunare a fartatilor. In calitate de oaspeti la aceasta nunta au fost Mircea Snegur, ex-presedintele R.Moldova, presedinte al PRCM, Nicolae Andronic, pe atunci prim-viceprim-ministru in guvernul Sturza, vicepresedinte al PRCM, Vadim Misin, membru al Partidului Comunistilor din R.Moldova, in prezent vicepresedinte al Parlamentului, alte cateva persoane din filiera gruparii moscovite mafiote “Solntevskaia”, una dintre cele mai puternice retele din Rusia coordonate de ofiteri de informatii. In realitate, adunarea a fost o reuniune criminala, iar nunta a fost doar un pretext de aranjat noi afaceri. Obiectul discutiilor a fost, nici mai mult, nici mai putin, situatia social-politica din R.Moldova, unde cei din “Solntevskaia” au interese mari.
Imediat dupa aceasta “nunta”, la sfarsitul lunii septembrie 1999, Victor Catan (PRCM), ministru al Afacerilor Interne, sub un fals pretext, il demite pe generalul Nicolae Alexei, seful Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate si Coruptiei, a carui activitate si mai ales iesiri publice i-au creat o popularitate care ameninta interesele de afaceri ale clanurilor politico-mafiote. In luna februarie 2000, gruparile lui Snegur, Diacov, Voronin si Matei s-au coalizat si au votat pentru demiterea lui Iurie Rosca din functia de vicepresedinte al Parlamentului, iar in locul lui este ales Vadim Misin. Al doilea vicepresedinte al Parlamentului, ales in aceeasi zi cu Misin, Vladimir Ciobanu, este unul dintre fruntasii PRCM...

Naţionalismul Românesc în Basarabia

28 aprilie 2009
Se iscă întrebarea: exista naţionalism românesc în Basarabia? Desigur. şi încă foarte mult. De ce? Fiindcă există şi mai mult rasism rusesc amestecat şi cu internaţionalism comunist. şi încă şi mai mult mesianism ortodox rusesc. Vladimir Voronin spunea zilele acestea că nu va admite rusofobie in RM. şi foarte bine va face… Dar românofobie (Voronin însuşi a denumit, şi de multe ori, tricolorul „steag fascist”, poporul român „popor de ţigani”, iar România „stat imperialist”)? Dar rasism? Dar apartheid? Dar mesianism? Cum se manifestă naţionalismul românesc din Basarabia? Prin cultură. Cum se manifestă rasismul rusesc (mai ales cel comunist) în Basarabia? Prin ură. Cum se manifestă apartheidul în Basarabia? Prin umilirea economică, sanitară, educaţională a băştinaşilor de etnie română, care locuiesc majoritar în zona rurală. El se mai manifestă, după 27 august 1991, şi prin faptul că nenumărate fundaţii ruseşti deschid locuri de muncă bine plătite numai pentru rusofoni („rabota dlea ruskoiazâcinih”), dar mai ales prin intoxicarea informaţională. La Chişinău se editează zilnic principalele ziare ruseşti de la Moscova cu pagini locale, apar şi o mulţime de ziare şi reviste locale ruseşti, iar posturile de radio „Russkoie radio”, „Radio şanson”, Avto radio”, „Hit FM”, „Retro FM”, „Serebreannii dojdi”, „Radio na semi holmah” şi multe altele nu au nici un fel de concurenţă în Basarabia din cauza frecvenţelor bune, a dotării tehnice excepţionale şi a salariilor mari pe care le primesc jurnaliştii. Chiar să vrei să scapi de televiziunile ruse, multe cu studiouri chişinăune (în care îşi monteză reportajele şi jurnaliştii de la Bucureşti), nu poţi. Sunt bine dotate, au reporteri, analişti, realizatori şi formatori de opinie profesionali, transmit fluxuri foarte bune de ştiri, inclusiv reportaje on-line din cele mai instabile puncte ale Pământului. şi, desigur, multe filme, dar nu titrate, ci dublate. Omul, animal media, ce să facă? Consumă ce e mai bun şi mai pe degeaba. Consumă, aşadar, şi multă românofobie rusească, injectată direct în subconştient. ar cum se manifestă mesianismul ortodox rusesc? Răspunsul îl găsim într-un citat dintr-un articol apărut zilele astea la Chişinău în media promoscovită: „…sub o formă de confederaţie liberă a ţărilor ortodoxe (din care ar face parte şi o Românie reîntregită!) în frunte cu ţarul Rusiei…”. Paranteza cu „România întregită”, la care trebuie să adăugăm sintagmele „teritoriul Moldovei” şi „mitropolitul României”, folosite recent de Alexei al II-lea într-un interviu, antifiletismul (adică lupta contra bisericilor ortodoxe etnice), cât şi insistenţa cu care este mediatizat termenul „Moldova” de către polit-tehnologii ruşi, arată că scenariul „confederaţiei libere de ţări ortodoxe în frunte cu ţarul Rusiei”, deşi e vechi, e pus anume acum pe rol. Nu trebuie să ne mire, aşadar, insistenţa cu care ideologii lui Vladimir Voronin (Mark Tcaciuc, Victor Stepaniuc, Oleg Reidman) propagă idea Moldovei Mari, a Moldovei Istorice care nu aparţine României, a „dependenţei totale a economiei moldoveneşti de piaţa rusă” (nu doar de cea energetică) şi a dominaţiei înfumurate, gnorante, violente a moldovenismului prorusesc asupra românismului proocidental. acă ţinem cont de faptul că actualmente în Basarabia, cu 3,5 milioane de vorbitori de limbă română, nu se vinde nici un ziar românesc, nici o revistă (măcar culturală) românească, că nu există nici un magazin de carte românesc (iar cea ruseasca ajunge pentru 10 milioane de oameni) sau de CD românesc, cum se apără săracul român din Basarabia contra acestei invazii năucitoare de gazetă, carte, revistă, radio, televiziune, CD ruseasc? Se apără şi el cum poate. Se apără singur. Se apără cu firea lui românească. Se apără cu tradiţia lui românească, cu hora, cu doina, cu arhitectura „căsniciei lui sedentare” (A. Russo), u Ştefan cel Mare, cu Eminescu şi cu „Tatăl nostru”. Se apără cu limba lui cea română. Ce îi mai rămâne să facă? Ţăranii români vorbesc la Piaţa Centrală din Chişinău cu „domnule”, „doamnă”, în timp ce ruşii (şi ucrainenii, evreii, găgăuzii, bulgarii, adică rusofonii) folosesc în adresare termenii ridicoli, umilitori ai epocii sovietice „mujcina”, „jenşcina”, „devuşca”. Românul spune: „Nu Vă supăraţi, doamnă, cât costă ceapa?”. Rusul „Po ciom luk?” Dar cel mai important criteriu al „naţionalismului românesc” din Basarabia este faptul că absolut toţi românii vorbesc perfect limba rusă, iar ruşii, practic toţi, deşi trăiesc în Basarabia de zeci de ani, nu vor să înveţe nici măcar „buna ziua”. Şi ei, ruşii, marea majoritate veniţi în Basarabia după 1945 pe roluri de comisari, ofiţeri NKVD şi funcţionari de toate nivelele, reprezintă doar 6 la sută în structura demografică a Basarabiei, primesc cele mai mari pensii şi au dreptul la cea mai solidă protecţie socială. Şi mai interesant este faptul că şi ruşii de la Moscova (în special politrucii din massmedia, chiar şi cei, democraţi) din 1989 încoace nu au mai vorbit de bine românii din Basarabia. Numai de rău. Dacă e să ne luăm după massmedia rusă, apoi românii sunt cel mai înapoiat popor de pe Pământ. Tonul discursului ficial şi neoficial rusesc este atât de urât, încât presa de la Chişinău s-a întrebat de nenumărate ori: „De ce urăsc ruşii atât de tare poporul român?” Recent, până şi un site prorusesc din Basarabia a pus (cu bătaie lungă) întrebarea cu privire la „românofobia rusească”. Ar fi bine să-şi pună această întrebare şi generalii din politica românească. e 21 martie 2006 massmedia rusa (www.kreml.org) a lansat un nou proiect pentru Basarabia – „Novaia Moldova”. Acest proiect scoate completamente Basarabia din contextul ei european şi românesc, aşa de arcă ar fi vorba de o enclavă rusă din sud-estul Europei, orientează devenirea Republicii Moldova spre îndepărtarea de UE şi NATO (România nici nu este pomenită) şi spre dependenţa totală a Basarabiei de piaţa energetică rusă şi ofertele de pe piaţa muncii din Rusia. Este un necruţător proiect rasist, îndreptat contra etniei majoritare din RM (de 80%), împotriva păcii şi stabilităţii europene. Fiindcă, cum am rătat şi în altă parte, zona de contact a Europei cu „pusta rusă” şi Orientul încă multă vreme va destabiliza situaţia social-politică în Europa dacă nu se va stabiliza hotarul ei de sud-est, care acum trece tocmai prin Basarabia cea românească. Acest hotar (practic o jumătate din distanţa dintre Marea Baltica si cea Neagra) are doar o singura şansa pentru a fi bine întărit: reunificarea necondiţionată a Basarabiei cu România în baza votului Sfatului ţării din 27 martie 1918, a Tratatului de la Paris din 28 octombrie, 1920 şi a votului Senatului SUA din 28 iunie 1991. O fi, aşadar, naţionalist poporul român din Basarabia, dar atâta timp cât anume acest popor stă pe linia întâi a hotarului civilizaţiei europene, naţionalismul lui este, de facto, manifestare culturală europeană, bun simţ european, redută întărită europeană. Iar dacă Europa nu vede acest lucru, în ce se transformă Basarabia? În lacrima de sânge a României.


Andrei Vartic

3 ani 11 luni - Быдлa, 1 lună - electorat


Şi mereu aşa a fost, şi pînă şi după independenţă, toţi cei de la putere şi nu numai, au ştiut să-şi şteargă politicos picioarele de acest popor nevoios şi al naibii de naiv, iar la nevoie - "Draji conşetăţăni". Pînă la independenţă nu prea aş vrea să scriu ce-a fost doar am să menţionez: a fost URSS-ul, deci, e clar. Însă odată cu venirea primului preşedinte Mircea Snegur, în 1990, parcă s-a crezut într-o oarecare schimbare, dar de fapt era şi normal, în acea perioadă Moldova se învăţa a ţine pe picioare precum pruncul unei mame decedate, adică a URSS-ului. Dar să recunoaştem că oricum poporul era parcă mai treaz, mai conştient, era mai proaspăt căci era după independenţa multaşteptată. Au fost folosiţi şi atunci mulţi oameni în interesele proprii a celor ce goleau caznaua în acea vreme. Ei, s-o dus şi batrânul Mircea şi venise Petrică Lucinschi, învestit ca preşedinte pe 7 ianuarie, 1997. La fel cam aceeaşi istorie doar că mai cu iz comunist, menţionez că şi Snegur şi Lucinschi aveau un trecut obişnuit pentru un preşedinte din Moldova - un trecut comunist. La fel s-a folosit Lucinschi de popor şi i-a cumpărat pe moldoveni cu balade din alea cu zmei şi zâne fermecate, mai ales cînd s-a ajuns la al doilea tur al alegerilor din '96, cîştigate de Piotr Chirilovici. Oooof ce gustoasă era minciuna !!! Ei da nu-i pe asta, să presupunem că "se înghit" acele gogoaşe lucinschiene.
Linişte fraţilor, în studiou intră anul 2001, şi desigur odată cu el la conducere vine PCRM-ul în frunte cu ''Măria Sa'' Vladimir Voronin. Şi ce frumos şi romantic, brusc a devenit Poporul Basarabean Быдлa. Nu vorbesc de teroare şi nedreptăţi, căci nu am ce scri despre ele, hmmm sau poate aş avea dar prea multe... Pur şi simplu imi pare atît de rău că după aşa o istorie bogată, frumoasă şi chiar excepţională, unde acest popor brav şi-a vărsat sîngele şi şi-a plîns eroii, vine cineva de nu ştiu unde şi ne face Быдло. Oare chiar merităm aşa ceva? Posibil că merităm dacă avem parte de o asemenea atîrnare.
Poporul basarabean, de la independenţă încoace, a trăit şi trăieşte din alegeri în alegeri, ca şi boschetaru' din Paşte în Paşte. Pentru că doar în perioada alegerilor cineva îşi aduce aminte de noi, de cei care de fapt reprezentăm ţara, şi nu doar o reprezentăm, noi chiar suntem ţara, eu, tu, el, ea, ei, toţi noi suntem Moldova, şi ar trebui mai mult să ne pese de asta. Ei bine, şi cum vin alegerile - gaaata, toţi îs atît de buni şi de grijulii, şi aşa brusc lumea parcă e mai vie, parcă mai cresc salariile şi bursele. Şi totodată parcă mai întineresc şi moşnegeii, şi băbuţele, şi parcă chiar învie un pic şi morţii. E fenomenală această perioadă a alegerilor, poate că mai înainte nu am simţit acest lucru însă despre alegerile din 2009 nu voi uita niciodată şi am să le povestesc şi nepoţilor despre ziua "mare" de 5 aprilie, ziua cînd s-au sculat morţii din morminte şi au ''stabilizat'' ţara. Vă mulţumim mult ! Deci, sper că şi voi aţi simţit pe pielea voastră atmosfera din perioadă 3 martie - 5 aprilie, una cînd personal m-am simţit atît de viu, şi totodată atît de actor dintr-un film hollywoodian, şi principalul mă mîndream că sunt şi eu o bucăţică din Electorat, măcar o dată în 4 ani să mă simt şi eu om cu "drepturi", căci din 2001 pînă în 2009 n-am fost nimeni altul decît domnul Быдло, de fapt la fel ca şi voi domnilor şi doamnelor. Să sperăm ca după 2013, viaţa noastră să devină în permanenţă o campanie electorală, pentru că în ţara noastră noi decidem absolut totul, de asta şi ne-a încredinţat-o Ştefan cel Mare, ca să avem grijă de ea şi s-o păstrăm. Şi vreau să vă aduc aminte dacă aţi uitat, noi nu avem nevoie de stabilitate, noi avem nevoie de prosperitate şi democraţie. Iar pînă cînd dragi prieteni rămânem a fi acei Быдлa despre care vorbea cine vorbea, atunci cîndva şi undeva.
Concluzia este momentul cand te-ai plictisit să mai gîndeşti.

Dragoş Galbur

Cui aparţine oraşul Bălţi?

27 aprilie 2009
Bine, si deci la ce bun l-au mai pus în Bălţi pe Ştefan cel Mare şi Sfînt daca tot nu era de-al lor asa cum zic ei. Cine ei ?! Păi încercaţi sa vă dati seama cine sunt, dacă imediat după evenimentele din aprilie de la Chişinău tot oraşul Bălţi era împînzit cu banere si afişe genu': "Это наш город и мы его не отдадим румынам". Al cui oare e totuşi oraşul dacă işi permit asemenea lucruri. Cine a afirmat ca românii vreau oraşul Bălţi, ce aberaţii sunt astea? Toti ştim orasul Bălţi ca un bîrlog plin cu ruşi, ceea ce nu-i adevărat, totuşi prevalează vorbitorii de limbă română după statistică acolo dar mă rog stiţi voi cum îi moldoveanu, a vorbi rusa pentru unii ii la modă, si chiar poate pentru majoritatea. Asemenea afişe au fost postate in majoritatea instituţiilor publice, chioşcuri şi marketuri. E clar ca bună ziua că s-a dezmoţit un pic şi conducerea comunistă a oraşului şi a încercat să apere oraşul scump. Şi cel mai amuzant e faptul că s-a început aşa o zisă panică, mai ales pentru "patrioţii" moldoveni şi desigur pentru ruşii din localitate, de parcă cineva, adică românii au de gînd să le "fure" oraşul. De fapt ca exemplu poate servi şi banerul afişat de fanii
echipei de fotbal Olimpia, în toiul evenimentelor de la Chişinău, pe care scria: "Бельцы наш город, не отдадим его румынам". În restul oraşului poţi observa pe garduri şi pereţi inscripţii în stil graffiti:"Бей румын спасай Молдову" şi "Молдавани быки и мули".Ale cui sunt aceste buchii şi în general aceste idei? Oare nu scrie clar în constituţie că limba de stat e "moldoveneasca"(dialect al limbii române)? Iar din cîte cunosc eu aşa zisa moldovenească are la fel alfabetul latin. Să presupunem că cineva îşi doreşte clar rusificarea oraşului Bălţi, dar oare aceasta nu-i tot o încălcare la integritatea statului? De ce nu ia nimeni măsuri? Dintr-o parte zic că România încearcă să ne bage pe gît românismul şi limba română iar pe din altă parte se acceptă rusificarea localităţilor din ţară şi ce-i mai grav, a populaţei. Şi cel mai trist e că nimeni nici nu încearcă să oprească acest fenomen al rusificării, nici chiar basarabenii din Bălţi, pentru că e clar ca bună ziua că nu mai există acea demnitate şi acel curaj pe care l-au avut strămoşii noştri. Păcat de acest oraş, frumos în viziunea mea, dar care a apucat-o pe o cale greşită a dezvoltării culturale şi spirituale.

Galbur Dragoş

Bujeniţă+Sârbu=Voronin?


Eu imi pun întrebarea cum a reacţionat pînă la urmă Voronin văzând acest material video, sau deasemenea îi doar o tentativă de defaimare a numelui acestuia? Cum am mai spus şi pînă acuma, poţi minţi o persoană, poţi minţi prietenii, părinţii sau chiar însăşi pe tine, dar ce mai vorbă, nu poţi minţi o ţară întreagă.