Secțiile de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană

Alegătorii din regiunea transnistreană vor putea participa mâine la alagerile parlamentare în 21 de secţii de pe malul drept al Nistrului, dintre care 3 secţii de vot, la Chişinău.

Pentru locuitorii din raioanele de est a ţării vor fi deschise secţii de vot, în satele Gura Bâcului şi Varniţa din raionul Anenii Noi, satele Copanca, Fârlădeni, Hagimus, raionul Căuşeni, Coşniţa, Cocieri, Doroţcaia, Molovata Nouă, Pohrebea, Pârâta şi Ustia din raionul Dubăsari, satul Sănătăuca, raionul Floreşti, oraşul Rezina şi satul Răscăieţi din raionul Ştefan Vodă.

În capitală alegătorii domiciliaţi în partea stângă a Nistrului vor putea vota la secţia de votare nr. 5 amplasată în Gimnaziul nr. 17 de pe bulevardul Dacia, la secţia amplasată în incinta Direcţiei Căilor Ferate din Moldova şi la secţia de votare numărul 187 de pe strada Transnistria, 4.

Pentru a evita provocările tradiţionale în ziua scrutinului, Comisia Electorală Centrală a hotărât ca alegătorii din satul Corjova să voteze în localitatea din vecinătate, în incinta primăriei din satul Cocieri. Pe parcursul ultimilor ani autorităţile neconstituţionale de la Tiraspol au împiedicat prin diferite metode participarea la alegeri a locuitorilor din Corjova.

sursa: jurnal.md

Citește mai departe...

Dmitri Medvedev va lansa o campanie de destalinizare a Rusiei

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, va lansa o campanie de "destalinizare" a ţării, reamintindu-le ruşilor de crimele comise de fostul dictator sovietic Iosif Stalin, informează ziarul Vedemosti.

Rolul lui Stalin în istoria Rusiei va face obiectul unei întrevederi care va avea loc în ianuarie între Medvedev şi membrii Consiliului consultativ pentru drepturile omului.

Potrivit Vedomosti, Consiliul a elaborat un proiect pentru un program federal menit să omagieze milioanele de victime ale actelor de reprimare staliniste.

Proiectul include şi declasificarea arhivelor secrete sovietice, căutarea resturilor persoanelor care au murit în lagăre şi montarea de noi monumente pentru comemorarea victimelor.

Consiliul consultativ pentru Drepturile Omului îi va recomanda preşedintelui Medvedev să ofere "o evaluare politică şi juridică asupra crimelor totalitarismului", adaugă Vedomosti.

"Nu va fi un proces al lui Stalin. Va fi o evaluare a regimului. Pentru mine este clar că poporul sovietic a fost o victimă", declară consilierul prezidenţial Mihail Fedotov.

În acest context, Parlamentul rus a votat vineri un text care admite că masacrarea a mii de ofiţeri polonezi în 1940, în pădurea Katin, a fost ordonată de Stalin.

Timp de câteva decenii, Uniunea Sovietică a acuzat naziştii de comiterea acestor asasinate. Abia în 1990, liderul sovietic Mihail Gorbaciov a recunoscut responsabilitatea ţării sale în aceste masacre.

Regimul lui Stalin a fost marcat de acte de reprimare şi de execuţii, milioane de persoane fiind trimise în lagăre.

Dmitri Medvedev criticase în mai regimul "totalitarist" sovietic şi crimele "impardonabile" comise de Stalin.

Sursa: Mediafax.ro

Citește mai departe...

Dacă ai greșit în buletinul de vot ai dreptul să ceri altul nou

Din păcate mulţi dintre noi nu-şi cunosc drepturile. Aşa se întâmplă şi în cazul drepturilor ce ţin de exprimarea voinţei de vot. Nu mulţi sunt la curent că în cazul în care au greşit la completarea unui buletin de vot, au dreptul să ceară un nou buletin de vot.

Potrivit art. 54(6) din Codul Electoral, dacă alegătorul a completat greşit buletinul de vot, la cererea lui, biroul electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menţionat în procesul-verbal cu privire la votare şi în lista electorală.

Conform aceluiaşi Cod Electoral, buletinul de vot se completează de către alegător numai în cabina pentru vot secret. Alegătorul care nu este în stare să completeze de sine stătător buletinul are dreptul să invite în cabină o altă persoană, cu excepţia membrilor biroului secţiei de votare, membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale.

Alegătorul aplică ştampila cu inscripţia "Votat" în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce înseamnă că a votat pentru concurentul electoral corespunzător. Cercurile din celelalte patrulatere trebuie să rămână curate.

Un alegător poate vota numai pentru un singur concurent electoral. Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului eliberat pentru vot.

Sursa: UNIMEDIA

Citește mai departe...

Cărţile lui Alexandru Şoltoianu pentru toţi

Acum câteva zile, deţinutul politic Alexandru Şoltoianu a donat Bibliotecii Naţionale un impresionant lot de carte din colecţia sa. Acţiunea va continua şi în alte biblioteci şi muzee din R. Moldova, pentru care deţinutul politic va dona cărţi, culegeri de documente, articole şi fotografii.

Pentru a înţelege mai bine valoarea acestor donaţii, amintim aici date din biografia lui Alexandru Şoltoianu. Alexandru Şoltoianu are 77 de ani. S-a născut în satul Ineşti. А absolvit Institutul de relaţii internaţionale de la Moscova. A făcut parte din Frontul Patriotic Naţional din Moldova.

Potrivit dosarului penal intentat de KGB-ul sovietic, Şoltoianu a fost judecat pentru fondarea şi conducerea unui partid naţionalist, anticomunist, antisovietic. A fost arestat în luna decembrie 1972, la Lvov. A fost deţinut în lagărul nr. 19 din Mordovia, unde se afla în detenţie şi Gheorghe Ghimpu. A petrecut 14 ani în închisorile sovietice, fiind eliberat în 1986.

În cadrul evenimentului de la Biblioteca Naţională, Alexandru Şoltoianu a amintit despre cele mai impresionante evenimente din viaţa sa. Odată cu intentarea acelui dosar politic, a fost efectuată o percheziţie totală în apartamentul său, fiind ridicaţi doi saci plini cu „probe”. I-au fost arestate peste 5000 de pagini de scrieri politice. Şoltoianu pregătea o carte despre ocupaţia ruso-imperială, tirania bolşevico-comunistă şi, respectiv, despre Mişcarea de Eliberare Naţională din teritoriile româneşti ocupate de URSS.

Potrivit lui Şoltoianu, Partidul Naţional Patriotic nu a fost prima organizaţie antisovietică fondată în anii 1960. În anii 1961—1962, Şoltoianu s-a pregătit cu multă insistenţă, acumulând informaţia necesară. În 1962, a organizat, asociaţii ale moldo-românilor la Moscova, Leningrad, Kiev, Harkov, Odesa, Lvov. A fost iniţiatorul Mişcării de Eliberare Naţională din acel timp în Basarabia, nordul Bucovinei, Transnistria şi Maramureşul istoric – teritorii româneşti ocupate de sovietici. Cele 6 volume ale dosarului său penal, instrumentat de KGB, conţin importante probe în acest sens. Pe parcursul vieţii sale, cărţile au constituit un important reper, au fost adevărate îndrumare în activitatea sa politică.

În opinia lui Alexandru Şoltoianu, el a transmis Bibliotecii Naţionale nu doar nişte volume de carte, ci o parte din viaţa sa. Este vorba de 400 de cărţi rare, broşuri, albume despre istoria Basarabiei, numeroase articole decupate din ziare, adunate pe parcursul întregii sale vieţi. Colecţia personală a lui Alexandru Şoltoianu cuprinde cărţi în limbile română, rusă, germană şi chiar în arabă, el fiind orientalist, cunoscător al mai multor limbi străine (araba, persana, franceza). Printre materiale se află şi lucrări semnate de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, scrise la sfârşitul secolului al 19-lea, volumul «Transnistria în hărţi», un Jurnal politic, editat în anul 1975, la Amsterdam, care cuprinde opere ale savanţilor şi istoricilor basarabeni. Alte importante titluri de carte sunt «România: Ţările locuite de români», «Note din Războiul pentru Întregirea Neamului», «La graniţele bolşevismului», «Renaşterea Basarabiei”, «Călătoria în Basarabia Meridională», «Înţelepciune străbună», «Acţiunea politicii ruseşti în ţările române», «Istorie interzisă», «România: Documentele Unirii».

În semn de recunoştinţă pentru donaţie, Alexei Rău, directorul general al Bibliotecii Naţionale, i-a înmânat «Testimoniu de nobleţe şi gratitudine» şi a inaugurat fondul «Alexandru Şoltoianu» în cadrul colecţiilor speciale ale BNRM. «Alexandru Şoltoianu a intrat în istoria instituţiei pentru eternitate!»

sursa: www.zdg.md

Citește mai departe...

Semnificația zilei de 27 noiembrie în Istoria Românilor

1640: Lege emisă de domnitorul Matei Basarab, prin care era limitată posibilitatea de închiriere a mânăstirilor de la Muntele Athos sau a altor locuri sfinte.

1885: S-a născut Liviu Rebreanu, academician, prozator și dramaturg român (d. 1944)

1940: La Strejnic, localitate în județul Prahova comuniștii îl asasinează pe Nicolae Iorga, ulterior dând vina pe legionari ca să-i compromită.

1998: A avut loc la București premiera filmului „Terminus Paradis", în regia lui Lucian Pintilie, care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneția

Citește mai departe...

E clar, pe 1 decembrie vom avea incidente în centrul Chișinăului

Astăzi pe site-ul oficial al Primăriei de Chișinău au fost plasate autorizațiile pentru ziua de 1 decembrie. De ce ne-am temut, nu am scăpat. Incompetența și prostia primăriei ar putea crea victime omenești și vărsări de sânge.

Așa cum anunțase, Scutul Moldovenesc, Mișcarea Național Democrată și Voievod, vor organiza în scuarul Teatrului de Operă și Balet demostrații de luptă, inclusiv competiții în diverse arte marțiale. Evenimentul lor va dura între 11.30 și 17.00. Interesant este faptul că și Mișcarea Național Creștină împreună cu Noua Dreaptă din România anunțase un marș de la universitatea pedagogică Ion Creangă până în centrul capitalei. Interesant cum vor trece înfocații români naționaliști pe lângă înfocații antiromâni, mari ași în arte marțiale?! 

La ora 16 pornește un alt marș de la Academia de Științe spre scuarul Teatrului de Operă și Balet, acolo unde vor fi ”voievozii” și ”scutierii moldavi”. De la 17 până la 22 același scuar este bronat de către manifestanții ultimului marș. Din nou întrebarea: Cum în răstimp de 10-15 minute scuarul va fi evacuat de 500 sportivi pentru ca respectiv manifestanții proromâni să-l ocupe în vederea unui concert ce trebuie să aibă loc tot acolo.

Primăria condusă de liberalul Dorin Chirtoacă a semnat cu propria mână soarta zilei de 1 decembrie.

Citește mai departe...

În ajunul alegerilor în Moldova au intrat câteva zeci de cetățeni georgieni foarte dubioși

Agenția comunistă de știri Omega, prezintă o informație destul de interesantă, care vine să confirme spusele mele precum că la Chișinău se pregătesc lucruri necurate imediat după alegeri. Potrivit informaţiilor oferite agenţiei OMEGA, joi, 25 noiembrie, în ajunul alegerilor parlamentare din Moldova, la Chişinău au venit 32 de cetăţeni ai Georgiei. Scopul vizitei declarat oficial de cetăţenii georgieni a fost “observarea alegerilor“. Din lista celor sosiţi se observă că majoritatea lor sunt persoane tinere.

Anterior, ziarul “Moldavschie Vedomosti“ a comunicat despre pregătirea în Moldova a provocărilor şi dezordinilor în masă după alegerile din 28 noiembrie. Potrivit informaţiei publicate, în Moldova mai mult de o lună activează un grup de specialişti “care elaborează scenariul pentru organizarea dezordinilor în masă în cazul în care la alegeri vor câştiga partidele orientate spre colaborarea cu Rusia“.

Ziarul mai specifica că în luna octombrie în Moldova a venit preşedintele Comitetului pentru apărare şi securitate naţională a Parlamentului Georgiei, Gheorghii Targamadze, care “în mod secret, lucrează în staff-ul electoral al unuia dintre liderii Alianţei pentru Integrare Europeană“. “La indicaţia serviciilor speciale ale SUA şi cu susţinerea Preşedintelui Georgiei, Mihail Saacaşvili, Gheorghii Targamadze pregăteşte la Chişinău un scenariu de organizare a dezordinilor în masă în cazul în care la alegerile parlamentare vor câştiga forţe politice orientate spre colaborarea cu Rusia“, comunică “Moldavschie Vedomosti“.

Gheorghii Targamadze este cunoscut pentru calitatea sa de specialist-provocator la alegerile prezidenţiale din Ucraina, când a organizat venirea în ţară a circa 200 de militanţi georgieni cu scopul de a destabiliza situaţia în cazul victoriei lui Victor Ianucovici.

Anterior, publicaţia oficială a Guvernului Rusiei “Rossiiskaia gazeta“ anunţa că în Moldova ar putea fi implementat scenariul georgian din alegerile repetate ale lui Saakaşvili, “când cu acordul tacit al observatorilor europeni şi americani au fost reprimate cu brutalitate protestele opoziţiei şi au fost închise instituţiile media de opoziţie“. Ziarul se bazează pe aceste presupuneri, scriind cu siguranţă că “Premierul Vladimir Filat este consiliat în actuala campanie de polit-tehnologi americani şi georgieni“.

Organele responsabile din Moldova nu au reacţionat în nici un fel la informaţia difuzată în Moldova privind pregătirea unui scenariu de forţă pentru menţinerea la putere. Directorul Serviciului Informaţii şi Securitate al Moldovei, Gheorghe Mihai, nu a oferit nici un răspuns la interpelarea oficială a deputatului comunist Mark Tkaciuc, privind o posibilă ameninţare a securităţii naţionale a Moldovei.

PS: S-a cam tensionat situația în ultima vreme la Chișinău și nu vorbesc de campanie electorală.

Citește mai departe...

Parlamentul rus recunoaşte că Stalin a ordonat masacrul de la Katin

Duma de stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, a adoptat vineri, o declaraţie prin care Rusia recunoaşte masacrarea a mii de ofiţeri polonezi, în 1940, la Katin, o "crimă" ordonată de Iosif Stalin, informeazăadevarul.ro.

Responsabilitatea acestei fapte a fost imputată, în propaganda sovietică, criminalilor nazişti, lucru care a întreţinut furia, amărăciunea şi neîncrederea poporului polonez, se precizează în declaraţie.

Documentele publicate au fost păstrate mulţi ani în arhive secrete. Ele dezvăluie amploarea teribilei tragedii şi, totodată, arată, faptul că masacrul de la Katin a fost comis la ordinul personal al lui Stalin şi al altor lideri sovietici.

Parlamentul rus îşi exprimă compasiunea profundă faţă de toate victimele acestui act de represiune nejustificat, familiilor lor şi rudelor acestora, se arată în declaraţia adoptată.

Moscova şi Varşovia au întrerpins, anul acesta, o apropiere fără precedent, din perioada sovietică şi până în prezent, notează presa străină.

22.000 de ofiţeri polonezi, prizonieri ai Armatei Roşii, au fost împuşcaţi în pădurea de la Katin, la Mednoie (Rusia) şi la Harkov (Ucraina), după ce fosta Uniune Sovietică a invadat, în septembrie 1939, regiuni poloneze din estul ţării, în virtutea Pactului germano-sovietic. Citiţi mai multe despre masacrul de la Katin aici.

Uniunea Sovietică i-a acuzat pe nazişti că ar fi comis aceste asasinate, timp de zece ani.

În aprilie 1990, liderul sovietic Mihail Gorbaciov a recunoscut vina Rusiei pentru comiterea acestor masacre.

Citește mai departe...