Istoricul zilei de 28 mai

- 1823 -

Țarul Alexandru I emite pe numele Senatului un decret privind extinderea în Basarabia a prescripției asupra acțiunilor judiciare, termenul stabilit fiind de 10 ani

La 28 mai 1823 țarul Alexandru I emite pe numele Senatului un decret privind extinderea în Basarabia a prescripției asupra acțiunilor judiciare, termenul stabilit fiind de 10 ani.

- 1823 -

Țarul Alexandru I emite pe numele Senatului un decret privind instituirea în Basarabia a Direcției vamale de circumscripție

La 28 mai 1823 țarul Alexandru I emite pe numele Senatului un decret privind instituirea în Basarabia a Direcției vamale de circumscripție, în fruntea ei desemnîndu-l pe consilierul Ianovski, care exercita funcția de șef al Vămii Sculeni.

- 1892 -

Conducătorii Partidului Naţional Român, însoţiţi de 300 de intelectuali, meseriaşi şi muncitori din Transilvania, sosesc la Viena pentru a prezenta împăratului Memorandumul elaborat de Iuliu Coronianu

La 28 mai 1892 conducătorii Partidului Naţional Român, însoţiţi de 300 de intelectuali, meseriaşi şi muncitori din Transilvania, sosesc la Viena pentru a prezenta împăratuluiMemorandumul elaborat de Iuliu Coronianu şi semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), dr. Vasile Lucaciu (secretar general), Iuliu Coroianu (referent), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinte), Septimiu Albini (secretar), etc. Împăratul refuză să primească delegaţia şi trimite Memorandumul guvernatorului ungar la Budapesta.

- 1898 -

Este adoptată legea pentru organizarea Marinei Militare din România

La 28 mai 1898 este adoptată legea pentru organizarea Marinei Militare din România, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre cu sediul la Galaţi şi Divizia de Mare cu sediul la Constanţa.

- 1917 -

La Chișinău, gubernia Basarabia, și-a desfășurat lucrările Congresul Învățătorilor moldoveni din Basarabia

La 25-28 mai 1917 la Chișinău, gubernia Basarabia, și-a desfășurat lucrările Congresul Învățătorilor moldoveni din Basarabia.

- 1948 -

Prin decretul guvernului român Petru Groza, Regele Mihai al României şi membrii familiei regale sunt lipsiţi de cetăţenia română

Mihai a devenit pentru prima dată rege al României in 1927, ca mai apoi, după doar trei ani de domnie sub regenţă, să fie detronat de tatăl său.

După un deceniu este proclamat rege fără depunerea vreunui jurământ pe constituţie şi fără votul de aprobare al parlamentului. În schimb, Mihai a fost încoronat cuCoroana de Oţel şi uns rege de Patriarhul României Nicodim Munteanu, în catedrala patriarhală din Bucureşti, chiar în ziua celei de-a doua întronizări, la 6 septembrie, 1940. Astfel, Mihai a domnit a doua oară doar „prin graţia Lui Dumnezeu”, ca rege absolut, de drept divin, nu şi constituţional. Legal, însă, Mihai nu putea exercita prea multă autoritate, în afara prerogativelor de a fi şeful suprem al armatei şi de a desemna un prim-ministru cu puteri depline, numit „Conducător”.

Într-o perioada de domnie parţial scurtă, Regele Mihai a reuşit să se alieze sovieticilor şi să declare război Germaniei, acest lucru favorizîndu-i organizarea unei lovituri de stat contra lui Antonescu, pe care l-a arestat încredinţîndu-l comuniştilor.

Actul de abdicare a Regelui Mihai al României, 30 decembrie 1947

În urma presiunilor ocupantului sovietic, în România se instaurează un guvern prosovietic dominat de Partidul Comunist Român, prim-ministru fiind numit Petru Groza. Sub regimul comunist, Mihai a funcţionat ca simplu şef de stat fără autoritate.

Între august 1945 şi ianuarie 1946, Mihai a încercat fără succes - prin ceea ce s-a numit mai tîrziu „greva regală”  - să se opună guvernului comunist al lui Petru Groza, refuzînd să-i semneze decretele. La presiuni sovietice, britanice şi americane, regele Mihai a renunţat în cele din urmă la opoziţia sa faţă de guvernul comunist, încetînd să-i mai ceară demisia.

La 30 decembrie 1947  Palatul Regal este înconjurat de trupe sovietice şi unităţi române fidele comuniştilor. Sub şantaj şi ameninţarea cu pistolul din partea lui Petru Groza, Regele este nevoit să abdice. Comuniştii proclamă Republica Populară.

În ianuarie 1948 Regele părăseşte România cu trenul, alături de mama sa şi de cîţiva apropiaţi.

În 1948 Mihai declară la Londra că abdicarea sa a fost obţinută prin forţă şi în consecinţă este nulă. Ca urmare a acestor declaraţii, prin decretul guvernului român Petru Groza, Regele Mihai al României şi membrii familiei regale sunt lipsiţi de cetăţenia română şi sunt confiscate toate proprietăţile regale

de pe istoria.md