21 noiembrie 1917: şedinţa de deschidere a Sfatului Ţării, Basarabia

La 21 noiembrie 1917 a avut loc şedinţa de deschidere a Sfatului Ţării, Basarabia.

În situaţia haosului şi a anarhiei ce domnea în Rusia, la 23 octombrie 1917 congresul reprezentanţilor tuturor românilor basarabeni din unităţile militare ruseşti a adoptat în unanimitate hotarârea de înfiinţare a Sfatului Ţării, iar in zilele următoare s-au discutat propunerile privind repartizarea mandatelor pe nationalitaţi, organizaţii politice, socio-profesionale şi sindicale, pe ţinuturi şi pe fronturi militare.

În noaptea de 21/22 decembrie 1917, o şedintă secretă a Sfatului Ţării a analizat posibilităţile de salvgardare a intereselor Republicii Democratice Moldoveneşti, dând carte blanche executivului, adică autorizând Consiliul Directorilor să procedeze ,,cum crede de cuviinţă”, iar a doua zi expedia o telegramă către Ministerul de Război român, solicitând ,,trimiterea în Chişinău a unui regiment ardelenesc cu posibilă urgenţă”.

O altă telegramă (26 decembrie) se adresa generalului Şcerbacev şi era semnată de către mai mulţi deputaţi şi directori ai Consiliului Directorilor basarabeni. Aceste solicitări au adâncit scindarea elitei politice basarabene. Fracţiunea Ţărănească şi, îndeosebi, Grupul partidelor socialiste se împotriveau din răsputeri invitării trupelor române în Basarabia, ceea ce, în opinia lor, ar fi constituit ,,primul pas pentru ocuparea şi smulgerea de fapt din sânul republicii ruse". Aceasta ,,republică rusă” atât de râvnită de toţi, era numai postulată, în realitate n-a fost nici proclamată oficial, nici organizată vreodată.

Săptămâna 6-14 ianuarie 1918 a fost cea mai grea perioadă din istoria mişcării naţionale moldoveneşti din acei ani prin faptul că la Chişinău a fost instaurată forţa militară Frontotdel-ului, organ neales de nimeni, ci impus prin forţă împotriva unui organ ales, Sfatul Ţării, dar care nu dispunea de forţa militară pentru a se apăra. La 13 ianuarie 1918, trupele Diviziei a 11-a a generalului Broşteanu au intrat în Chişinăul părăsit în grabă de către unităţile bolşevice. Pe lângă faptul de a fi reuşit instalarea calmului relativ în rândul populaţiei, curmând dezordinile şi lichidând ultimele focare ale rezistenţei bolşevice, prezenţa trupelor române în Basarabia a contribuit la descătuşarea spiritului şi a forţei de manifestare a ideilor naţionale în Republica Democratică Moldovenească. În noul guvern dr. Daniel Ciugureanu au intrat, aproape în totalitate, deputaţi ai Blocului Moldovenesc şi chiar basarabeni mai vechi din România care s-au reîntors în patrie (dr. P. Cazacu, col. C. Braiescu, av. I. Costin).

Deplina libertate de exprimare de care se bucura Basarabia prilejuieşte acum o mai bună cunoaştere reciprocă între românii basarabeni şi cei din Vechiul Regat, iar Republica Democratică Moldovenească strânge relaţiile sale cu România, devenite prioritare. Începutul acestor relaţii a fost pus la 3 ianuarie 1918, prin numirea lui Duiliu Zamfirescu în funcţia de ,,Comisar Regal Român pe lângă Guvernul Republicii Moldoveneşti şi pe lângă Comandamentul General al Trupelor Române din Basarabia”.

Octavian Dascăl
Extras din Rolul Sfatului Ţării în înfăptuirea Unirii Basarabiei cu România
Sursa: Basarabialazi.ro