Andrei COVRIG, colonel (rez):
“Cu câteva luni în urmă, la 6 august 2011, am participat la deschidrerea Memorialului Eroilor căzuţi şi celor care au luptat pentru independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova pe palatoul Cocieri.
Evenimentul a avut o încăcătură morală şi emoţională deosebită. La Cocieri, localitate aflată sub jurisdicţia Chişinăului, am fost prezent cu un grup de camarazi din capitală. Mulţi din noi nu au avut „mare plăcere” să plece spre această localtate prin „punctele de frontieră” controlate de securiştii, grănicerii şi vameşii lui Smirnov. Pe pielea proprie o bună parte din echipa noastră a trecut anterior prin controale umilitoare efectuate de separatişti. O bună parte din cei sosiţi, au preferat să trecă spre Cocieri cu mai puţine dureri de cap, folosind bac-ul.
La eveniment au participat oficiali de la Chisinău (..), foşti combatanţi sosiţi din localităţi de pe ambele maluri ale Nistrului. Lume multă: oaspeţi, politicieni peste politicieni, demnitari peste demnitari. M-am prins cu gîndul că, dacă într-o bună zi, o parte din aceştia s-ar fi preocupat realmente de soluţionarea conflictului transnistrean, carul ar fi fost urnit. Iar aşa, mă rog, pentru unii politicieni şi guvernaţi, manifetarea a fost un potrivit prilej de a da un semnal că «mai sunt în viaţă» şi nu ostenesc să aibă «grijă» de ţară şi neam.
Memorialul Eroilor căzuţi şi celor care au luptat pentru independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova pe palatoul Cocieri este impunător. Bravo celor care au venit cu această idee şi au materializat-o. Pe piatra de granit au fost imortalizate numele a 64 de eroi care în acele zile şi-au pierdut viaţa. Pe o piatră de la intrare este scris: „MEMORIALUL Eroilor căzuţi şi celor care au luptat pentru independenţa şi integritatea teritorială a R. Moldova pe platoul Cocieri în conflictul armat din primăvara-vara anului 1992”.
Conflictul armat de pe Nistru a început pe 2 martie 1992, când efective ale Gărzii transnistrene şi unităţi de cazaci au atacat postul de poliţie din Dubăsari, aflat sub jurisdicţia Chişinăului. Pentru că în acea perioadă Moldova nu avea armată, autorităţile dela Chişinăuau implicat poliţia.
După mine, sîngele patrioţilor basarabeni a început să curgă pe malurile Nistrului cu mult înainte de martie al acelui an. În timpul conflictului, separatiştii din stânga Nistrului au fost susţinuţi de Armata a 14-a din Federaţia Rusă. Poliţiştii din Dubăsari, cu armament insuficient în dotare, au acceptat să predea sediul în schimbul promisiunii că vor fi lăsaţi să plece. Totuşi, ei au fost arestaţi şi duşi la Tiraspol, iar în luptă s-au implicat localnicii din Cocieri. Războiul de pe Nistru a durat din martie până în octombrie 1992 şi a afectat mai multe localităţi, printre care Dubăsari, Corjova, Coşniţa, Cocieri, Roghi, Tighina şi Varniţa. Numărul exact al victimelor nu este cunoscut nici până astăzi.
Potrivit unor estimări, au murit aproape 300 de combatanţi, 400 de civili din dreapta Nistrului şi peste 800 de persoane originare din regiunea transnistreană. Pe lângă sutele de morţi, conflictul armat s-a soldat cu mii de răniţi şi pagube materiale enorme.
(...) Ce mi-a rămas în memorie după ceremonia propriu-zisă, de fapt, un omagiu adus eroilor căzuţi în lupte? Oarecum, au dezgustat ochelarii fumurii al preşedintelui-interimar Marian Lupu, pe care acesta aşa şi nu i-a scos pe tot parcursul activităţii, precum şi declaraţiile ex-preşedintelui Mircea Snegur, cum că acest război, în mare măsură, ne-a fost impus de separatiştii lui Smirnov susţinuţi de aramata 14 rusească. E spus bine, însă numai o jumătate de adevăr.
În 2007 în cadrul unor conferinţe istorico-ştiinţifice cu o participare solidă, la organizarea căprora am avut contribuţie, s-a hotărît ca «în actele oficiale, evenimentele istorice desfăşurate pe teritoriul Republicii Moldova, în anii 1991-1992, să fie calificate drept război moldo-rus cu denumirea Război pentru Apărarea Independenţei şi Intergrităţii Teritoriale a Republicii Moldova». Acesta este un calificativ veridic.
În faţa noastră am avut mii de cazaci veniţi de la Don şi regiunea Kubani. Serviicile speciale ale Federaţiei Ruse, al căror scop era sugrumarea tânărului stat, recrutau pentru smirnov mercenari cu experienţa expansiunii în Afganistan şi alte «regiuni fierbinţi» ale fostului imperiului. Oare nu este o bătaie de joc faţă de memorie şi adevăr, când la Chişinău se găsesc «deştepţi» care, după douăzeci de ani, ne tratează cu minciuni şi afirmă că Armata a 14-cea, în acele zile, şi-a păstrat neutralitatea, iar ruşii ne-au adus pacea, sosind în august 92 la Nistru ca pacificatori? Oare această «operaţiune de impunere a păcii», cum o mai numesc aceşti farisei, nu este o «sucire de mini» pentru Chişinău şi favor pentru regimul smirnovist?
Puţină istorie
La război au participat peste 28.000 de combatanţi. Oficial 800 de morţi.
In seara zilei de 1 martie 1992, gardiştii şi cazacii din Dubăsari au provocat un incident la o petrecere, apoi au atacat poliţia moldovenească venită în ajutor; poliţiştii au deschis foc, omorând un cazac, după care s-au retras în sediu. Acest incident a servit drept pretext a lichidării ultimei secţii moldoveneşti de poliţie dintr-un oraş transnistrean. Sediul poliţiei a fost atacat de gardişti şi cazaci, care i-au făcut prizonieri pe politişti, dezarmându-i. La data de 2 martie 1992, Republica Moldova devine membru ONU, ceea ce conduce la recunoaşterea caracterului ilegal al auto-proclamate “republici” nistrene. Este momentul declanşării luptelor de amploare. Printr-o diversiune a separatiştilor, evenimentele au căpătat o întorsătură dramatică. Cocieri-ul a refuzat să-şi aplece capul sub smirnov.
Îmi voi permite să plasez o listă incomletă a eroilor moldoveni martiri căzuţi pe câmpul de luptă:
1. Agatiev Valentin, serg. maj.
2. Acriș Vasile, sergent
3. Andreev Sergiu, plutonier
4. Antoci Iurie, soldat
5. Balaban Anatol, loc.inf.
6. Barabaș Nicolae, soldat
7. Batrâncea Mihai, soldat
8. Babinschi Alexei, sergent
9. Bânzari Ion, sergent
10. Bâtlan Ion, soldat
11. Bălțatu Mihai, soldat
12. Bălănuță Alexei, soldat
13. Belâi Mihai, soldat
14. Beregoi Vasile, plutonier
15. Beșleaga Vasile, soldat
16. Bordian Valeriu, soldat
17. Borogea Petru, soldat
18. Bodiu Iurie, loc. maj.
19. Boț Mihai, plutonier
20. Boiarnițchi Vladimir, maior
21. Borzeac Ion, soldat
22. Botea Nicolae, soldat
23. Bratușceac Gheorghe, plutonier
24. Braga Ghenadie, soldat
25. Brânza Veaceslav, soldat
26. Brădescu Tudor, caporal
27. Briceag Valeriu, ploițist
28. Buga Tudor, plutonier
29. Buftic Iurie, caporal
30. Budurin Anatol, soldat
31. Bujac Valeriu, soldat
32. Bunesco Petru, sergent
33. Burcă Vladimir, soldat
34. Burcovschi Oleg, soldat
35. Buruiană Pavel, soldat
36. Butnaru Vladimir, caporal
37. Buzu Gheorghe, sergent
38. Calmaţui Anatol, locotenent maj.
39. Caloş Dumitru, sergent
40. Cara Dumitru, soldat
41. Cara Ion, soldat
42. Caracaci Valeriu, soldat
43. Caragacian Boris, soldat
44. Carp Igor, plutonier
45. Carpov Vitalie, sergent
46. Caşu Gheorghe, poliţist
47. Cătană Grigore, sergent
48. Cătruc Ilie, soldat
49. Căruntu Grigore, soldat
50. Ceban Alexei, locotenent
51. Ceban Constantin, soldat
52. Ceban Sergiu, soldat
53. Ceban Valeriu, soldat
54. Ceban Viorel, soldat
55. Ceban Vitale, soldat
56. Cebanu Vasile, sergent
57. Cebotari Iurie, soldat
58. Cebotari Valeriu, soldat
59. Cebotari Vasile, subloc.
60. Cecati Ion, sergent
61. Cerempei Octavian, caporal
62. Cercas Vasile, soldat
63. Cernei Vasile, soldat
64. Cernei Dumitru, soldat
65. Cimbir Dumitru, caporal
66. Cimpoies Vladimir, caporal
67. Cioban Ion, soldat
68. Ciobanu Ion, soldat
69. Ciorba Igor, sergent
70. Codiţa Robertino, caporal
71. Codreanu Iurie, sergent
72. Codreanu Petru, soldat
73. Cojocari Ion, soldat
74. Colnic Ştefan, soldat
75. Coragău Valeriu, soldat
76. Cordineanu Valeriu, poliţist
77. Coşciuc Boris, sergent
78. Coţoeana Victor, subloc.
79. Cotuc Gheorghe, plutonier
80. Craciun Ştefan, plutonier
81. Cristiuc Ghenadie
82. Cucuietu Oleg, soldat
83. Culaţchi Sergiu, sergent
84. Darii Andrei, sergent
85. Darda Victor, poliţist
86. Diaconaş Vasile, sergent
87. Digori Ion, caporal
88. Doga Petru, soldat
89. Donca Alexandru, sergent
90. Donica Grigorie, sergent
91. Danuţa Maria, angajat
92. Doroşenco Sergiu, sergent
93. Dorul Anatol, soldat
94. Dovgani Boris, soldat
95. Dumbrava Valeriu, sergent
96. Enachi Vladimir, serg. maj.
97. Eni Mihai, serg. maj.
98. Fetenea Ion, soldat
99. Fodor Sergiu, plutonier
100. Fulga Ion, serg. maj. / impuscat in cap /
101. Găină Gheorghe, caporal
102. Gamangi Valentin, soldat
103. Gargalâc Sergiu, serg. maj.
104. Gavrilan Ion, soldat
105. Gavrilovici Ghenadie, soldat
106. Gazea Alexei, soldat
107. Gazea Petru, soldat
108. Gâncota Valeriu, soldat
109. Glodarenco Vasile, soldat
110. Glinjeanu Mihai, soldat
111. Gociu Vasile, soldat
112. Godiac Ştefan, poliţist
113. Godoroja Grigore, soldat
114. Godoroja Ion, soldat
115. Gojan Vasile, soldat
116. Gongan Vasile, căpitan
117. Grama Gheorghe, soldat
118. Grecul Ion, soldat
119. Grijev Mihai, sergent
120. Gruşevschi Grigore, serg. maj.
121. Gurduială Mihai, sergent
122. Harcenco Alexandru, soldat
123. Iablocichin Ghenadie, sergent
124. Iavorschi Vasile, soldat
125. liev Sergiu, soldat
126. Ioncu Vasile, soldat
127. Isaicu Sergiu, soldat
128. uraşco Ion, loc. maj.
129. Izbaş Andrei, plutonier
130. Juravschi Semion, caporal
131. Lavrenţov Victor, plutonier
132. Lecicman Grigore, soldat
133. Leon Iurie, serg. maj.
134. Leu Igor, soldat
135. Lisnic Vitalie, soldat
136. Lisnic Ion, poliţist
137. Levandovschi Iurie, soldat
138. Lucianov Alexandru, plutonier maj.
139. Lungu Anton, sergent
140. Lupaşco Filip, sergent
141. Lupaşco Alexandru, plutonier
142. Lupu Anatol, sergent
143. Macheev Alexandru, soldat
144. Mafteluţa Tudor, soldat
145. Macariuc Valeriu, căpitan
146. Marâi Anatol, soldat
147. Marcov Petru, soldat
148. Marjanean Valeriu, soldat
149. Martâniuc Anatol, soldat
150. Mânăscurtă Igor, soldat
151. Mereacre Ştefan, soldat
152. Mereniuc Valentin, sergent
153. Mereuţă Pantelei, soldat
154. Migaevschi Petru, soldat
155. Mihailov Boris, soldat
156. Mihailov Nicolae, soldat
157. Mihailachi Ilie, soldat
158. Mocanu Ion, soldat
159. Morga Alexei, soldat
160. Morari Grigore, soldat
161. Morari Mihai, loc. col.
162. Moruz Vasile, soldat
163. Muntean Nicolae, caporal
166. Munteanu Constantin, soldat
167. Munteanu Nichifor, soldat
168. Murzin Boris, sergent
169. Musteaţă Veniamin, sergent
170. Nazarenco Valeriu, loc. maj.
171. Nacu Eugen, sergent
172. Neagu Petru, soldat
173. Negara Igor, soldat
174. Nestor Tudor, soldat
175. Nicolaev Ion, soldat
176. Nicolaev Mihai
177. Noroşean Iurie, sergent
178. Noup Mihai, sergent
179. Oglindă Mihai, soldat
180. Olari Mihai, soldat
181. Osipov Anatol, soldat
182. Osipov Ion, soldat
183. Ostaf Sergiu, serg. maj.
184. Orbu Eugen, serg. inf.
185. Panţa Ion, caporal
186. Pavaluc Vitalie, serg. maj.
187. Pavlenco Anatol, soldat
188. Pavlov Sergiu, soldat
189. Para Ion, soldat
190. Perju Iurie, maior
191. Platon Nicolae, soldat
192. Platonov Alexandru, soldat
193. Popa Ion, loc. maj.
194. Popescu Anton, soldat
195. Popescu Maria, soldat
196. Popovici Anatol, loc. maj.
197. Popuşoi Valeriu, serg. maj.
198. Projica Vasile, poliţist
199. Pruteanu Constantin, sergent
200. Purici Vasile, caporal
201. Purice Vitalie, soldat
202. Puşcarenco Simeon, soldat
203. Racoviţă Gheorghe, sergent
204. Racu Alexei, soldat
205. Railean Alexei, soldat
206. Rău Vitalie, sergent
207. Repida Pavel, soldat
208. Reutchi Vladimir, sergent
209. Rogozinschi Alexandru, sergent
210. Roman Cezar, caporal / inecat in Nistru, veteran al razboiului din Afganistan /Cavaler al ordinului “Ştefan cel Mare” (post mortem)
211. Şeremet Ovidiu, loc. maj.
“Cu câteva luni în urmă, la 6 august 2011, am participat la deschidrerea Memorialului Eroilor căzuţi şi celor care au luptat pentru independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova pe palatoul Cocieri.
Evenimentul a avut o încăcătură morală şi emoţională deosebită. La Cocieri, localitate aflată sub jurisdicţia Chişinăului, am fost prezent cu un grup de camarazi din capitală. Mulţi din noi nu au avut „mare plăcere” să plece spre această localtate prin „punctele de frontieră” controlate de securiştii, grănicerii şi vameşii lui Smirnov. Pe pielea proprie o bună parte din echipa noastră a trecut anterior prin controale umilitoare efectuate de separatişti. O bună parte din cei sosiţi, au preferat să trecă spre Cocieri cu mai puţine dureri de cap, folosind bac-ul.
La eveniment au participat oficiali de la Chisinău (..), foşti combatanţi sosiţi din localităţi de pe ambele maluri ale Nistrului. Lume multă: oaspeţi, politicieni peste politicieni, demnitari peste demnitari. M-am prins cu gîndul că, dacă într-o bună zi, o parte din aceştia s-ar fi preocupat realmente de soluţionarea conflictului transnistrean, carul ar fi fost urnit. Iar aşa, mă rog, pentru unii politicieni şi guvernaţi, manifetarea a fost un potrivit prilej de a da un semnal că «mai sunt în viaţă» şi nu ostenesc să aibă «grijă» de ţară şi neam.
Memorialul Eroilor căzuţi şi celor care au luptat pentru independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova pe palatoul Cocieri este impunător. Bravo celor care au venit cu această idee şi au materializat-o. Pe piatra de granit au fost imortalizate numele a 64 de eroi care în acele zile şi-au pierdut viaţa. Pe o piatră de la intrare este scris: „MEMORIALUL Eroilor căzuţi şi celor care au luptat pentru independenţa şi integritatea teritorială a R. Moldova pe platoul Cocieri în conflictul armat din primăvara-vara anului 1992”.
Conflictul armat de pe Nistru a început pe 2 martie 1992, când efective ale Gărzii transnistrene şi unităţi de cazaci au atacat postul de poliţie din Dubăsari, aflat sub jurisdicţia Chişinăului. Pentru că în acea perioadă Moldova nu avea armată, autorităţile dela Chişinăuau implicat poliţia.
După mine, sîngele patrioţilor basarabeni a început să curgă pe malurile Nistrului cu mult înainte de martie al acelui an. În timpul conflictului, separatiştii din stânga Nistrului au fost susţinuţi de Armata a 14-a din Federaţia Rusă. Poliţiştii din Dubăsari, cu armament insuficient în dotare, au acceptat să predea sediul în schimbul promisiunii că vor fi lăsaţi să plece. Totuşi, ei au fost arestaţi şi duşi la Tiraspol, iar în luptă s-au implicat localnicii din Cocieri. Războiul de pe Nistru a durat din martie până în octombrie 1992 şi a afectat mai multe localităţi, printre care Dubăsari, Corjova, Coşniţa, Cocieri, Roghi, Tighina şi Varniţa. Numărul exact al victimelor nu este cunoscut nici până astăzi.
Potrivit unor estimări, au murit aproape 300 de combatanţi, 400 de civili din dreapta Nistrului şi peste 800 de persoane originare din regiunea transnistreană. Pe lângă sutele de morţi, conflictul armat s-a soldat cu mii de răniţi şi pagube materiale enorme.
(...) Ce mi-a rămas în memorie după ceremonia propriu-zisă, de fapt, un omagiu adus eroilor căzuţi în lupte? Oarecum, au dezgustat ochelarii fumurii al preşedintelui-interimar Marian Lupu, pe care acesta aşa şi nu i-a scos pe tot parcursul activităţii, precum şi declaraţiile ex-preşedintelui Mircea Snegur, cum că acest război, în mare măsură, ne-a fost impus de separatiştii lui Smirnov susţinuţi de aramata 14 rusească. E spus bine, însă numai o jumătate de adevăr.
În 2007 în cadrul unor conferinţe istorico-ştiinţifice cu o participare solidă, la organizarea căprora am avut contribuţie, s-a hotărît ca «în actele oficiale, evenimentele istorice desfăşurate pe teritoriul Republicii Moldova, în anii 1991-1992, să fie calificate drept război moldo-rus cu denumirea Război pentru Apărarea Independenţei şi Intergrităţii Teritoriale a Republicii Moldova». Acesta este un calificativ veridic.
În faţa noastră am avut mii de cazaci veniţi de la Don şi regiunea Kubani. Serviicile speciale ale Federaţiei Ruse, al căror scop era sugrumarea tânărului stat, recrutau pentru smirnov mercenari cu experienţa expansiunii în Afganistan şi alte «regiuni fierbinţi» ale fostului imperiului. Oare nu este o bătaie de joc faţă de memorie şi adevăr, când la Chişinău se găsesc «deştepţi» care, după douăzeci de ani, ne tratează cu minciuni şi afirmă că Armata a 14-cea, în acele zile, şi-a păstrat neutralitatea, iar ruşii ne-au adus pacea, sosind în august 92 la Nistru ca pacificatori? Oare această «operaţiune de impunere a păcii», cum o mai numesc aceşti farisei, nu este o «sucire de mini» pentru Chişinău şi favor pentru regimul smirnovist?
Puţină istorie
La război au participat peste 28.000 de combatanţi. Oficial 800 de morţi.
In seara zilei de 1 martie 1992, gardiştii şi cazacii din Dubăsari au provocat un incident la o petrecere, apoi au atacat poliţia moldovenească venită în ajutor; poliţiştii au deschis foc, omorând un cazac, după care s-au retras în sediu. Acest incident a servit drept pretext a lichidării ultimei secţii moldoveneşti de poliţie dintr-un oraş transnistrean. Sediul poliţiei a fost atacat de gardişti şi cazaci, care i-au făcut prizonieri pe politişti, dezarmându-i. La data de 2 martie 1992, Republica Moldova devine membru ONU, ceea ce conduce la recunoaşterea caracterului ilegal al auto-proclamate “republici” nistrene. Este momentul declanşării luptelor de amploare. Printr-o diversiune a separatiştilor, evenimentele au căpătat o întorsătură dramatică. Cocieri-ul a refuzat să-şi aplece capul sub smirnov.
Îmi voi permite să plasez o listă incomletă a eroilor moldoveni martiri căzuţi pe câmpul de luptă:
1. Agatiev Valentin, serg. maj.
2. Acriș Vasile, sergent
3. Andreev Sergiu, plutonier
4. Antoci Iurie, soldat
5. Balaban Anatol, loc.inf.
6. Barabaș Nicolae, soldat
7. Batrâncea Mihai, soldat
8. Babinschi Alexei, sergent
9. Bânzari Ion, sergent
10. Bâtlan Ion, soldat
11. Bălțatu Mihai, soldat
12. Bălănuță Alexei, soldat
13. Belâi Mihai, soldat
14. Beregoi Vasile, plutonier
15. Beșleaga Vasile, soldat
16. Bordian Valeriu, soldat
17. Borogea Petru, soldat
18. Bodiu Iurie, loc. maj.
19. Boț Mihai, plutonier
20. Boiarnițchi Vladimir, maior
21. Borzeac Ion, soldat
22. Botea Nicolae, soldat
23. Bratușceac Gheorghe, plutonier
24. Braga Ghenadie, soldat
25. Brânza Veaceslav, soldat
26. Brădescu Tudor, caporal
27. Briceag Valeriu, ploițist
28. Buga Tudor, plutonier
29. Buftic Iurie, caporal
30. Budurin Anatol, soldat
31. Bujac Valeriu, soldat
32. Bunesco Petru, sergent
33. Burcă Vladimir, soldat
34. Burcovschi Oleg, soldat
35. Buruiană Pavel, soldat
36. Butnaru Vladimir, caporal
37. Buzu Gheorghe, sergent
38. Calmaţui Anatol, locotenent maj.
39. Caloş Dumitru, sergent
40. Cara Dumitru, soldat
41. Cara Ion, soldat
42. Caracaci Valeriu, soldat
43. Caragacian Boris, soldat
44. Carp Igor, plutonier
45. Carpov Vitalie, sergent
46. Caşu Gheorghe, poliţist
47. Cătană Grigore, sergent
48. Cătruc Ilie, soldat
49. Căruntu Grigore, soldat
50. Ceban Alexei, locotenent
51. Ceban Constantin, soldat
52. Ceban Sergiu, soldat
53. Ceban Valeriu, soldat
54. Ceban Viorel, soldat
55. Ceban Vitale, soldat
56. Cebanu Vasile, sergent
57. Cebotari Iurie, soldat
58. Cebotari Valeriu, soldat
59. Cebotari Vasile, subloc.
60. Cecati Ion, sergent
61. Cerempei Octavian, caporal
62. Cercas Vasile, soldat
63. Cernei Vasile, soldat
64. Cernei Dumitru, soldat
65. Cimbir Dumitru, caporal
66. Cimpoies Vladimir, caporal
67. Cioban Ion, soldat
68. Ciobanu Ion, soldat
69. Ciorba Igor, sergent
70. Codiţa Robertino, caporal
71. Codreanu Iurie, sergent
72. Codreanu Petru, soldat
73. Cojocari Ion, soldat
74. Colnic Ştefan, soldat
75. Coragău Valeriu, soldat
76. Cordineanu Valeriu, poliţist
77. Coşciuc Boris, sergent
78. Coţoeana Victor, subloc.
79. Cotuc Gheorghe, plutonier
80. Craciun Ştefan, plutonier
81. Cristiuc Ghenadie
82. Cucuietu Oleg, soldat
83. Culaţchi Sergiu, sergent
84. Darii Andrei, sergent
85. Darda Victor, poliţist
86. Diaconaş Vasile, sergent
87. Digori Ion, caporal
88. Doga Petru, soldat
89. Donca Alexandru, sergent
90. Donica Grigorie, sergent
91. Danuţa Maria, angajat
92. Doroşenco Sergiu, sergent
93. Dorul Anatol, soldat
94. Dovgani Boris, soldat
95. Dumbrava Valeriu, sergent
96. Enachi Vladimir, serg. maj.
97. Eni Mihai, serg. maj.
98. Fetenea Ion, soldat
99. Fodor Sergiu, plutonier
100. Fulga Ion, serg. maj. / impuscat in cap /
101. Găină Gheorghe, caporal
102. Gamangi Valentin, soldat
103. Gargalâc Sergiu, serg. maj.
104. Gavrilan Ion, soldat
105. Gavrilovici Ghenadie, soldat
106. Gazea Alexei, soldat
107. Gazea Petru, soldat
108. Gâncota Valeriu, soldat
109. Glodarenco Vasile, soldat
110. Glinjeanu Mihai, soldat
111. Gociu Vasile, soldat
112. Godiac Ştefan, poliţist
113. Godoroja Grigore, soldat
114. Godoroja Ion, soldat
115. Gojan Vasile, soldat
116. Gongan Vasile, căpitan
117. Grama Gheorghe, soldat
118. Grecul Ion, soldat
119. Grijev Mihai, sergent
120. Gruşevschi Grigore, serg. maj.
121. Gurduială Mihai, sergent
122. Harcenco Alexandru, soldat
123. Iablocichin Ghenadie, sergent
124. Iavorschi Vasile, soldat
125. liev Sergiu, soldat
126. Ioncu Vasile, soldat
127. Isaicu Sergiu, soldat
128. uraşco Ion, loc. maj.
129. Izbaş Andrei, plutonier
130. Juravschi Semion, caporal
131. Lavrenţov Victor, plutonier
132. Lecicman Grigore, soldat
133. Leon Iurie, serg. maj.
134. Leu Igor, soldat
135. Lisnic Vitalie, soldat
136. Lisnic Ion, poliţist
137. Levandovschi Iurie, soldat
138. Lucianov Alexandru, plutonier maj.
139. Lungu Anton, sergent
140. Lupaşco Filip, sergent
141. Lupaşco Alexandru, plutonier
142. Lupu Anatol, sergent
143. Macheev Alexandru, soldat
144. Mafteluţa Tudor, soldat
145. Macariuc Valeriu, căpitan
146. Marâi Anatol, soldat
147. Marcov Petru, soldat
148. Marjanean Valeriu, soldat
149. Martâniuc Anatol, soldat
150. Mânăscurtă Igor, soldat
151. Mereacre Ştefan, soldat
152. Mereniuc Valentin, sergent
153. Mereuţă Pantelei, soldat
154. Migaevschi Petru, soldat
155. Mihailov Boris, soldat
156. Mihailov Nicolae, soldat
157. Mihailachi Ilie, soldat
158. Mocanu Ion, soldat
159. Morga Alexei, soldat
160. Morari Grigore, soldat
161. Morari Mihai, loc. col.
162. Moruz Vasile, soldat
163. Muntean Nicolae, caporal
166. Munteanu Constantin, soldat
167. Munteanu Nichifor, soldat
168. Murzin Boris, sergent
169. Musteaţă Veniamin, sergent
170. Nazarenco Valeriu, loc. maj.
171. Nacu Eugen, sergent
172. Neagu Petru, soldat
173. Negara Igor, soldat
174. Nestor Tudor, soldat
175. Nicolaev Ion, soldat
176. Nicolaev Mihai
177. Noroşean Iurie, sergent
178. Noup Mihai, sergent
179. Oglindă Mihai, soldat
180. Olari Mihai, soldat
181. Osipov Anatol, soldat
182. Osipov Ion, soldat
183. Ostaf Sergiu, serg. maj.
184. Orbu Eugen, serg. inf.
185. Panţa Ion, caporal
186. Pavaluc Vitalie, serg. maj.
187. Pavlenco Anatol, soldat
188. Pavlov Sergiu, soldat
189. Para Ion, soldat
190. Perju Iurie, maior
191. Platon Nicolae, soldat
192. Platonov Alexandru, soldat
193. Popa Ion, loc. maj.
194. Popescu Anton, soldat
195. Popescu Maria, soldat
196. Popovici Anatol, loc. maj.
197. Popuşoi Valeriu, serg. maj.
198. Projica Vasile, poliţist
199. Pruteanu Constantin, sergent
200. Purici Vasile, caporal
201. Purice Vitalie, soldat
202. Puşcarenco Simeon, soldat
203. Racoviţă Gheorghe, sergent
204. Racu Alexei, soldat
205. Railean Alexei, soldat
206. Rău Vitalie, sergent
207. Repida Pavel, soldat
208. Reutchi Vladimir, sergent
209. Rogozinschi Alexandru, sergent
210. Roman Cezar, caporal / inecat in Nistru, veteran al razboiului din Afganistan /Cavaler al ordinului “Ştefan cel Mare” (post mortem)
211. Şeremet Ovidiu, loc. maj.
212. Moraru Nicolae, locotenent /ars de viu /
Veşnică pomenire acestor eroi!
Dumnezeu să-i odihnească pe cei căzuţi la datorie!
Cocieri, cu toate că e în în prejma Dubăsarilor, mi s-a părut o localitate cu un spirit care depăşeşte pe cel dela Chişinău.Şi această manifestare este o dovadă.
Cocieri, ca şi Coşniţa, sunt mai îngrijite decît multe alte localităţi din drepta Nistrului. Se pare că mai mulţi bani se varsă din centru în bugetele locale. George Balan, şeful biroului de reintegrare, de mai multe ori vorbea despre prioritatea pentru aceste localităţi în realizarea diferitor programe sociale.
Cu toate acestea, există provocari de alt ordin. Mai mulţi localnici din acestă zonă sunt tentaţi să obţină cetăţănia transnistreană. Explicaţia e simplă, sunt favoruri provenite din colosalele injectări financiare moscovite: vârstă la pensionare mai scăzută decâtla Chişinău; pensia mai mai bună; preţuri mai mici la gaz, electricitate şi serviciile comunale. Însă asta este o altă poveste…”
Sursa: www.mazarini.wordpress.com
Veşnică pomenire acestor eroi!
Dumnezeu să-i odihnească pe cei căzuţi la datorie!
Cocieri, cu toate că e în în prejma Dubăsarilor, mi s-a părut o localitate cu un spirit care depăşeşte pe cel dela Chişinău.Şi această manifestare este o dovadă.
Cocieri, ca şi Coşniţa, sunt mai îngrijite decît multe alte localităţi din drepta Nistrului. Se pare că mai mulţi bani se varsă din centru în bugetele locale. George Balan, şeful biroului de reintegrare, de mai multe ori vorbea despre prioritatea pentru aceste localităţi în realizarea diferitor programe sociale.
Cu toate acestea, există provocari de alt ordin. Mai mulţi localnici din acestă zonă sunt tentaţi să obţină cetăţănia transnistreană. Explicaţia e simplă, sunt favoruri provenite din colosalele injectări financiare moscovite: vârstă la pensionare mai scăzută decâtla Chişinău; pensia mai mai bună; preţuri mai mici la gaz, electricitate şi serviciile comunale. Însă asta este o altă poveste…”
Sursa: www.mazarini.wordpress.com
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: