Surpriză epocală la Chişinău: Un rus - în spatele violenţelor din timpul „Revoluţiei Twitter“

30 iunie 2011

La începutul lunii aprilie a anului 2009, dorinţa tinerilor din Chişinău de schimbare a cursului Republicii Moldova spre Uniunea Europeană pentru a se dezlega din lanţurile înrobirii ruseşti avea să lase urme adånci în viaţa politică din Republica Moldova. Supranumită şi „Revoluţia Twitter“, revolta tinerilor împotriva comunismului avea să-şi plătească preţul în bătăi, violuri şi nu în cele din urmă crime ale organelor represive loiale forţelor comuniste care trebuiau „să restabilească ordinea“. Atunci guvernul comunist al Republicii Moldova a încercat să mascheze nemulţumirea maselor, transferånd întreaga vină spre o terţă parte reprezentată de Bucureşti. Măsurile de retorsiune au venit aproape instantaneu, iar graniţele de pe Prut au fost închise în calea „invaziei romåneşti“. Ulterior PCRM-ul lui Voronin a ordonat tuturor goarnelor de propagandă loiale de la Chişinău să condamne atacul „fasciştilor romåni“ împotriva valorilor „moldovenismului“. Unul dintre cei mai vocali în această privinţă a fost chiar fostul şef al SIS, Arthur Reşetnicov, un nepoţel al tătucăi Voronin, care s-a agitat continuu dånd vina pe serviciile secrete romåneşti care ar fi fost în spatele rebeliunii.

Pe toate căile oficialii ruşi au încercat să arunce o perdea de fum asupra evenimentelor din aprilie 2009, învinuind deschis Romånia, cu grija evidentă de a fi exoneraţi tocmai ei de orice fel de acuză, deşi sunt instalaţi la Chişinău ca într-o cazemată. La distanţă de numai o lună de la aceste evenimente tragice de la Chişinău, Rusia a încercat să-şi umfle din nou muşchii în faţa Europei organizånd summitul UE-Rusia în Extremul Orient la Habarovsk. Autorităţile ruse, prin Serghei Prihodko, consilierul pe probleme de politică externă al lui Medvedev, a afirmat în mai 2009, la Habarovsk, la summitul UE-Rusia, că tinerii studenţi care l-au izgonit pe Voronin de la putere, în urma demonstraţiilor de stradă soldate cu morţi şi răniţi, din aprilie 2009, ar fi fost agenţii României: „serviciile secrete ale României sunt la originea manifestaţiilor de la Chişinău din 7 Aprilie 2009“.

Sub tir de „Kalaşnikov verbal“„România a turnat intenţionat şi fără ruşine gaz pe foc, provocând grupurile de tineri şi mişcările la protest care au devenit violente“, a spus consilierul lui Medvedev. „Am întrebat şi vom întreba în continuare partenerii noştri europeni dacă îşi asumă responsabilitatea pentru acţiunile statelor membre care pun sub semnul întrebării ordinea de după război şi graniţele“ naţionale, a subliniat oficialul rus. Mai mult, acesta a spus că UE a încercat „să-şi ferească privirea“ la aşa-zisa atitudine a României: „Este Uniunea Europeană dispusă să îşi asume responsabilitatea pentru politica sa externă sau va discuta cu noi numai despre Iran şi despre alte probleme? Sunt dispuşi (europenii - n.r.) să aplice aceleaşi standarde în Europa atunci când au de-a face cu acţiuni inacceptabile?“, a întrebat el.Pe surse, Prihodko şi-a manifestat disponibilitatea la vremea aceea de a ajuta Chişinăul lui Voronin cu o escadrilă de Mig-29 pentru aerodromul din Mărculeşti şi Tiraspolul cu o escadrilă (18 bucăţi) de Suhoi 27 plus o brigadă de T-80 (cam 100 de tancuri noi-nouţe) - pentru a se apăra de „invazia românilor“.Înaintea declaraţiilor lui Prihodko de la Habarovsk, ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, acuzase autorităţile române că agravează tensiunile din Republica Moldova, dar şi de faptul că nu semnează acordul de frontieră cu Republica Moldova precum şi că acordă paşapoarte româneşti pentru cei care se consideră basarabeni. Nu în ultimul rând, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat atunci că revoltele de la Chişinău sunt un complot menit să submineze suveranitatea Republicii Moldova. „Judecând după sloganurile strigate în piaţă, după steagurile României din mâinile organizatorilor acestor acţiuni, scopul lor este să discrediteze rezultatele obţinute în consolidarea suveranităţii R. Moldova“, afirma atunci MAE rus, deşi principala primejdie la adresa suveranităţii Moldovei vine dinspre partea Moscovei.Jurnalist rus reţinutDeşi acest şir de acuzaţii ruseşti a fost unul interminabil, niciodată nu au putut fi oferite dovezi clare ca mărturie pentru aceste declaraţii ostile. În schimb, acum, Procuratura Generală din Republica Moldova a anunţat că jurnalistul şi blogger-ul rus Eduard Baghirov a fost reţinut sub acuzaţia de implicare în protestele violente din aprilie 2009. El a fost escortat luni la Curtea de Apel, unde instanţa a decis ca jurnalistul să rămână în arest preventiv pentru 30 de zile. Informaţia despre reţinerea acestuia a ajuns în presă după ce un coleg de-al său a scris pe blog despre acest lucru. Tot presa scrie că el ar fi recunoscut de mai multe ori, pe blogul său, că a participat la protestele din Chişinău.Mişcările de stradă au fost botezate atunci sub numele de „Revoluţia Twitter“ datorită propagării rapide a mesajelor care îndemnau la aşa-numitele flash-mob-uri, mobilizări rapide în urma unor chemări. Ulterior, acest tip de chemări a fost folosit şi la revoltele care au zguduit nordul Africii şi Orientul Mijlociu, analiştii clasificându-l drept o nouă metodă de „conflict cibernetic“. Eduard Baghirov este o personalitate controversată la Moscova. A publicat trei romane care au provocat vâlvă în capitala rusă. El este scenarist şi fondator al unuia dintre cele mai cunoscute site-uri literare ruse, litprom.ru. Potrivit portalului Unimedia.md, pe blogul său, el a dedicat multe postări situaţiei politice din Republica Moldova, inclusiv evenimentelor din aprilie 2009, criticând guvernarea comunistă, dar şi cea a Alianţei pentru Integrare Europeană. Până în prezent, Procuratura nu a vrut să facă publice probele care au dus la reţinerea lui Baghirov, lăsând de înţeles că ele sunt puternice.Dezminţire a SISLa circa doi ani de la violenţele de la Chişinău, actuala conducere a Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) au acuzat fosta conducere a acestei instituţii că a organizat intenţionat campanii de manipulare a opiniei publice privind implicarea României în organizarea protestelor violente postelectorale din 6-7 aprilie 2009 de la Chişinău. Dovezile acestor afirmaţii se regăsesc în raportul SIS, prezentat pe 14 aprilie 2011 de către directorul-adjunct al SIS, Valentin Dediu. Acesta a spus că, din investigaţii, s-a stabilit că fosta conducere a instituţiei s-a folosit de acele evenimente „pentru măsuri legale şi ilegale în raport cu reprezentanţii instituţiilor occidentale care deranjau conducerea (comunistă n.r.)“. Prin prisma acestui fapt, PCRM şi SIS-ului lui Reşetnicov a declanşat o campanie antiromânească, ce a culminat cu expulzarea a doi diplomaţi români (inclusiv a ambasadorului Filip Teodorescu - n.r.) şi acuzaţii deschise privind implicarea României în afacerile interne ale Republicii Moldova. Dediu a mai menţionat că nu există probe privind implicarea României în organizarea acelor evenimente.Luna Aprilie - o obsesie rusească...Evenimentele din aprilie 2009 i-au inflamat atât de tare pe ruşi încât au ajuns să pună la punct şi şarade de spionaj pe seama României. În luna august a anului trecut, au arestat un diplomat al Ambasadei României la Moscova pe care l-au învinuit că execută acţiuni de spionaj, încercând să obţină date militare cu privire la desfăşurările de tehnică şi efective ruseşti din Transnistria, regiune în care se afla cel mai important complex militar-industrial de pe teritoriul Moldovei.Cu ocazia arestării diplomatului român Gabriel Grecu, Rusia ne-a trimis un mesaj, pe cale publică, făcând din arestarea acestuia un show în toată regula, cu filmări cu camera ascunsă, cu tot dichisul. Ruşii au fost dintotdeauna mari amatori de criptologie, de şarade, până şi jucăria lor tradiţională, celebra matrioska, ilustrând un model de gândire tipic rusesc, în care o aparenţă ascunde o altă aparenţă, în care se ascunde altceva şi tot aşa.Mesajul FSB, mai mult sau mai puţin criptic, a fost lansat de însuşi Serghei Ignatcenko, şeful Secţiei Centrale de Comunicaţii a Serviciului Federal de Informaţii, care s-a referit în intervenţia sa telefonică publică cu privire la marea arestare - la data de 16 APRILIE, ca dată a reţinerii diplomatului Gabriel Grecu, şi nu la cea de 16 august. În cazul celor de la FSB nimic nu este întâmplător. Iar Aprilie sună complet diferit de August. De unde „scăparea“ de limbaj a ruşilor?Filmările de filaj ale FSB-ului şi momentul reţinerii acestuia de gealaţii kaghebişti arată că arestarea diplomatului român a avut loc în vară, nu în aprilie, când la ruşi era un frig de crăpau pietrele. Este exclus ca ruşii să ştie nici măcar să elaboreze un simplu comunicat fără să greşească din primele rânduri tocmai esenţa mesajului, comiţând o eroare de comunicare copilărească, specifică eventual unui crainic de la Radio Erevan.Până una alta, exact ca în bancurile de la Radio Erevan, situaţia implicării „pe teren“, la Chişinău, este cam viceversa - ruşii s-au intromisionat, iar românii au (cam) stat.


www.curentul.ro

Ucraina a preluat controlul asupra drumului de la Palanca

Foto: blog.nouadreapta.org

Astăzi a fost semnat actul privind determinarea şi stabilirea pe teren a hotarelor sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a Republicii Moldova. Actul a fost semnat în vederea realizării prevederilor Protocolului adiţional la Tratatul semnat între Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat.

Această decizie a fost luată ca urmare a şedinţei a 41-a a Comisiei mixte moldo-ucrainene de demarcare din 14-15 iunie 2011. În cadrul şedinţei au fost concretizate şi aprobate locurile de amplasare a semnelor de frontieră în regiunea localităţii Palanca.

Exploatarea şi întreţinerea terenului în zona Palanca sunt efectuate de către Ucraina. Moldova îşi menţine dreptul de a folosi fără plată acest sector al autostrăzii Odesa-Reni.

Menţionăm că acest sector al autostrăzii a fost transmis în realitate în proprietatea Ucrainei la 18 noiembrie 2001. Actul de transmitere de către Republica Moldova în proprietatea Ucrainei a autostrăzii Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a fost semnat şi transmis la 11 februarie 2002.

publika.md

Cum se poate şterge de pe reţelele sociale o dublură a contului tău ce nu-ţi aparţine

Un articol de: Nelly Gâștemulte publicat pe Timpul.md
O prietenă de-a mea mi s-a plâns săptămâna trecută de ce
ea ce i s-a întâmplat: a fost surprinsă, descoperind pe reţeaua de socializare „Odnoklassniki” profilul său, care, de fapt… nu-i aparţinea. Totul coincidea cu pagina sa de pe acest site – pozele, datele personale, doar că nu-şi recunoştea comentariile, unele dintre care erau denigratoare. Marina a încercat să depisteze singură „infractorul”, dar la mesajele pe care i le-a expediat, acesta nu i-a răspuns. Atunci a înţeles că nu e o glumă sau eroare de calculator, dar că cineva intenţionat se foloseşte de profilul ei pentru a-i păta imaginea. „Nu ştii cum se poate şterge de pe site o astfel de dublură?”, m-a întrebat ea. În căutarea unui răspuns competent, m-am adresat specialiştilor de la Procuratura Generală.
Procurorul-şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii din cadrul Procuraturii Generale, Veaceslav Soltan, mi-a spus că secţia pe care o conduce examinează şi cererile depuse pe faptul copierii profilurilor pe site-urile de socializare. „Aceste acţiuni intră în categoria infracţiunilor cibernetice. Noi examinăm materiale referitoare la dublarea sau copierea profilurilor pe reţele de socializare: FacebookTwitterOdnoklassniki şi altele. De obicei, în urma unei cerţi sau din alte motive, persoanele creează un profil identic pe site-urile de socializare şi publică fotografii sau comentarii denigratoare. În aceste cazuri, contactăm direcţiile de investigare a crimelor cibernetice din alte ţări şi solicităm informaţii despre IP-urile celor care au creat profilurile false. Totodată, blocăm conturile respective”, a afirmat procurorul, menţionând că în cazul în care cineva a observat că profilul său a fost copiat, ceea ce trebuie să facă e să depună o cerere la procuratură.

Ce fel de infracţiuni pot fi depistate

Secţia tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii a fost creată, prin Hotărâre de Parlament, în mai 2010. În cadrul ei activează doi procurori şi un specialist, care exercită şi conduc urmărirea penală referitoare la crimele informatice şi de telecomunicaţii: art. 208¹ – „Pornografia infantilă”, art. 185¹ – „Încălcarea drepturilor de autor şi drepturile conexe”. „Examinăm sesizările persoanelor fizice şi juridice, referitoare la accesul ilegal la informaţia computerizată, producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sau produselor program; interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice; producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a parolelor, codurilor de acces sau a datelor similare; falsul şi frauda informatică; accesul neautorizat la reţelele şi serviciile de telecomunicaţii; încălcarea inviolabilităţii vieţii personale etc.”, a afirmat procurorul.

Cum cooperează experţii de diferite profiluri

„Activăm în baza unui plan comun de acţiuni privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor informatice, plan semnat de nouă autorităţi publice centrale de stat, printre care Ministerul Afacerilor Interne şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei”, a adăugat Veaceslav Soltan. Potrivit lui, planul prevede crearea unui centru la nivel naţional care va fi format din specialişti, ofiţeri de urmărire penală detaşaţi pentru investigarea crimelor cibernetice şi expertizarea lor. „Infracţiunile cibernetice sunt destul de dificile şi avem nevoie de experţi acreditaţi în domeniul analizei tehnico-programistice. Procurorii care examinează aceste infracţiuni trebuie să însuşească anumite cursuri de certificare, standartizate de autorităţile globale”, a spus procurorul, menţionând că procedura de creare a centrului a fost iniţiată şi urmează ca Parlamentul să examineze conceptul acestuia.

De la Wikileaks, la Facebook şi Odnoklassniki

Dosarele privind infracţiunile cibernetice sunt diverse şi individuale. „La momentul actual investigăm şi publicarea bazei de date a Inspectoratului Fiscal pe blogul unui tânăr din R. Moldova. Acesta, fiind inspirat de site-ul Wikileaks, a publicat mai multe informaţii confidenţiale pe blogul său”, a declarat Veaceslav Soltan. „Avem şi o cauză penală privind pornografia infantilă, care prevede prestarea serviciilor sexuale sau difuzarea imaginilor pornografice ale unui minor”, a spus V. Soltan.
Potrivit lui, instanţa de judecată examinează două cauze penale, care fac parte din acest domeniu. „Este vorba despre dosarele „freetorentsmd” şi „Orange şi Moldcell”.
În cazul primului dosar, sesizarea a fost depusă de directorul Uniunii Producătorilor de Fonograme şi Videograme din RM. În urma investigaţiilor a fost identificat locul aflării sistemului informatic care găzduia site-ul, administratorul şi utilizatorii acestuia, care au creat fişiere de tip .torrent şi au acordat acces liber publicului pentru a descărca opere protejate de dreptul de autor sau de drepturile conexe, valoarea cărora constituie 367 mii lei.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, administratorul site-ului a programat, utilizat şi gestionat sisteme informatice predestinate valorificării operelor prin Internet, a copiat şi a repartizat, prin intermediul unor produse program, fişiere de tip .torrent, a expus copertele operelor şi a transmis cu titlu gratuit operele care formează obiectul dreptului de autor şi al drepturilor conexe.
Al doilea dosar examinat de instanţa de judecată se referă la accesul neautorizat la reţelele şi serviciile de telecomunicaţii ale operatorilor de telefonie mobilă ÎM „Orange Moldova” SA şi ÎM „Moldcell” SA Companiile de telefonie mobilă au fost prejudiciate cu circa 3.000.000 lei.
PG a anunţat că recent a fost dat verdictul în cazul a trei inculpaţi, cercetaţi în cadrul dosarului. Judecătoria Buiucani le-a stabilit pedepse a câte trei ani, doi ani şi, respectiv, un an închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de un an. De asemenea, inculpaţilor le-au fost confiscate bunurile utilizate în comiterea infracţiunii şi au fost admise acţiunile civile înaintate de către reprezentanţii operatorilor de telefonie mobilă „Orange Moldova” şi „Moldcell” în sumă de 1.940.463 lei şi 1.794.679 lei. În cadrul acţiunilor de urmărire penală, învinuiţii au încheiat cu procurorii acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

Fiţi vigilenţi, pentru a nu ajunge victime!

Infracţiunile cibernetice vizează două direcţii: atunci când scopul final este obţinerea informaţiei digitale despre o persoană şi atunci când infracţiunea este săvârşită prin intermediul sistemului informatic. „De exemplu, un omor e săvârşit fizic, iar victima a fost ademenită prin intermediul site-urilor de socializare sau a poştei electronice. În acest caz, putem identifica infractorul”, susţine procurorul. „În R. Moldova există infracţiuni cibernetice, pe care societatea încă nu le conştientizează. Întâmpinăm greutăţi şi pentru că în ţara noastră nu avem reprezentanţi legali ai unor companii, care ar depune sesizări şi în cazul filmelor piratate la posturile de televiziune din R. Moldova…”, menţionează Veaceslav Soltan.


Sursa: timpul.md
Autor: Nelly Gâștemulte

28 iunie - ziua ocupării Basarabiei [foto]

Sute de oameni s-au adunat marți, 28 iunie, în Piața Marii Adunări Naționale din Chisinau, pentru a comemora ziua ocupării Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța.
Acțiunile comemorative, începute cu un marș în memoria victimelor regimului comunist, au fost organizate de Comitetul Organizatoric, format de mai multe organizații ca Mișcarea Național-Creștină Noua Dreapta, Asociația Cetățenilor Români din Basarabia, Asociația Românilor din Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, Veteranii războiului din Transnistria și Asociația Deportaților, parohiile din cadrul Mitropoliei Basarabiei etc.
După marș, în Piața Marii Adunări Naționale, un sobor de Preoți, din cadrul Mitropoliei Basarabiei, au ținut o slujbă de pomenire pentru toți cei ce au suferit din cauza ocupației sovietice. Poeți și Preoți, Deportați și simpli Români s-au rugat pentru toți frații noștri ce au murit în deportări, în lagările comuniste sau din cauza foametei organizate. În timpul manifistării au fost recitate poezii dedicate scumpei noastre Basarabie ocupată de păgâni, au fost ținute discursuri de mai mulți participanți, lideri de organizații, precum și de frații veniți din România, pentru a fi alături de noi în acestă zi.
Acțiunile au fost încheiate cu “Noaptea Rugului Aprins”. Slujba de pomenire a victimelor regimului comunist a fost ținută în noaptea de 28 spre 29 iunie, la Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei din or. Durlești, de un sobor de Preoți în frunte cu Starețul Mănăstirii Pr. Andrei. Din motiv că majoritatea crimelor regimului comunist au fost efectuate noaptea, am decis ca slujba de pomenire să aibă loc la fel noaptea, fiind un simbol al durerii victimelor și apropiaților lor. Biroul de Presa al Mișcarii Național-Creștine Noua Dreapta
frontpress.ro

«Românismul» - o ideologie duşmană Republicii Moldova?


La doi ani de la evenimentele din aprilie 2009 şi la aproape doi ani de la debarcarea comuniştilor de la putere, Serviciul de Informaţii şi Securitate al R. Moldova (SIS) şi Procuratura Generală (PG) continuă să meargă pe pista lansată de Voronin, precum că România ar fi implicată în evenimentele din primăvara anului 2009 de la Chişinău.
Mai mulţi tineri, foşti şi actuali membri ai unor organizaţii pro-româneşti din R. Moldova, susţin că ofiţeri SIS şi procurori fac presiuni asupra lor pentru a recunoaşte că «sunt agenţi sub acoperire, că «românismul» e o ideologie duşmană R. Moldova şi că s-au întâlnit cu liderii AIE înainte de evenimentele din aprilie 2009». Procurorii nu neagă că ar fi audiat asemenea persoane, dar afirmă că nu au obligat pe nimeni să facă anumite declaraţii.
Imediat după «revolta» de la 7 aprilie 2009, Vladimir Voronin, susţinut de Valeriu Gurbulea, procurorul general de atunci, şi de Artur Reşetnicov, directorul SIS, declara că evenimentele din aprilie 2009 au fost organizate şi susţinute de România. Ulterior, Voronin a decis chiar expulzarea a doi diplomaţi de la Ambasada României şi introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români.

«Românismul» — o ideologie duşmană R. Moldova?

La doi ani de la acele declaraţii, lucrurile nu par să fi avansat prea mult în acţiunile anchetatorilor. Deşi după venirea AIE la guvernare SIS-ul a revenit Partidului Liberal, iar PG – PD-ului spre a fi gestionate, colaboratatorii acestor instituţii continuă să «investigheze» ideea că vinovaţi de evenimentele din aprilie ar fi membri ai organizaţiilor pro-româneşti de la Chişinău. Mai mulţi tineri, lideri ai acestor organizaţii, au fost chemaţi în ultima perioadă la PG pentru a oferi declaraţii în acest sens.
Victor Stamatov este membru fondator al Mişcării Naţional Creştine, fost membru al Forţei «Noua Dreaptă» şi participant activ în ultimii 7 ani la acţiunile pro-româneşti de la Chişinău. Pe 24 martie 2011, acesta a fost invitat la procuratură, «la o discuţie neoficială» despre evenimentele din aprilie 2009. «Timp de 4-5 ore, am fost supus unui interogatoriu NKVD-ist, ameninţat şi persecutat din cauza convingerilor naţionaliste şi apartenenţei etnice. În birou era procurorul Lilian Cociu şi alte 3 persoane. Acestea nu s-au prezentat, dar am înţeles că sunt colaboratori ai SIS. Am fost catalogat ca «duşman al poporului», deoarece m-am declarat în apărarea românismului. Îmi inoculau că «românismul» e o ideologie duşmană R. Moldova, care nu are nimic în comun cu istoria şi realităţile ţării noastre», povesteşte tânărul.

Ofiţeri SIS: «De ce nu te-ai sinucis?»

Ulterior, discuţiile au ajuns şi la evenimentele din aprilie 2009. «Din start, ofiţerii SIS m-au întrebat de ce nu m-am sinucis pe data de 6 aprilie împreună cu toată lumea din faţa monumentului lui Ştefan cel Mare, deoarece, după logica lor, noi, scandând «mai bine mort decât comunist», trebuia să ne ţinem de cuvânt. Am recunoscut că eu sunt persoana care a adus bannerul alb şi că eu am început să scriu cu carioca «mai bine mort decât comunist». M-au întrebat la nesfârşit ce legătură am cu liderii AIE, dar şi cu Mark Tkaciuk.  Insistau să-l denunţ pe Sergiu Laşcu, liderul Mişcării Naţional Creştine, şi să confirm că, de fapt, am primit indicaţii şi am fost instruit de el să organizez acţiunile violente din acea zi. Fiind un fals, am refuzat această colaborare.» La sfârşitul discuţiei «neoficiale», Victor spune că a fost anunţat că toate declaraţiile sale au fost făcute în cadrul unui dosar penal.

A fugit din R. Moldova

Peste două luni, adică pe 29 mai 2011, pe la 11.00, Lilian Cociu şi cei trei necunoscuţi au venit la locul de muncă al lui Victor Stamatov şi au efectuat o percheziţie. «Căutau materiale promotoare de «românism». Până şi buzunarele, cărţile de vizită de la lucru şi o icoană din portmoneu au fost controlate cu rigurozitate.» Ulterior, cei cinci au plecat acasă la Stamatov, unde a urmat o altă percheziţie. «Au insistat că sunt un colaborator al securităţii româneşti, antrenat de mişcările naziste şi legionare din România, că am legături cu liderii AIE şi cu Mark Tkaciuk. Pe lângă asta, mă obligau să recunosc implicarea României în evenimentele din aprilie şi să denunţ toţi apărătorii românismului, prezentându-i ca nazişti şi colaboratori ai serviciilor secrete străine. După ce am fost ameninţat cu puşcăria şi răfuiala fizică, am acceptat «colaborarea». Mi s-a spus deschis că, a doua zi, «respectându-mi promisiunile», va trebui să vin la Procuratură. Dimineaţa următoare, cu un tricou, un ceas pe mână şi ceva marunţiş în buzunar, am fugit din R. Moldova», a conchis Victor. Acesta se află acum peste hotare, decis să nu revină în R. Moldova în viitorul apropiat.

Tineri cu viziuni româneşti, sub «lupă»

Contactat de ZdG, Sergiu Laşcu, liderul «Mişcării Naţional Creştine», a confirmat cele spuse de Stamatov. “Şi alţi băieţi sunt chemaţi să depună declaraţii contra mea. Aceştia la fel sunt persecutaţi», spune Laşcu. «Atâta vreme cât la putere se va afla un partid neocomunist cum este PD-ul, care mai conduce şi Procuratura, vom avea astfel de acţiuni. Ce s-a schimbat la SIS? Doar şeful e altul, nu şi alţi angajaţi, care sunt pro-comunişti. Ce făcea Marian Lupu pe 7 aprilie?», se întreabă Laşcu. Acesta a fost condamnat la o amendă de 20 mii de lei «pentru participarea activă la dezordinile în masă din aprilie 2009». Sergiu spune că va ataca decizia în instanţele superioare.
Şi V. S., alt tânăr cu viziuni româneşti, a avut şi încă mai are mari probleme cu angajaţii SIS şi ai PG. Acesta a fost arestat în această iarnă, pe o perioadă de patru zile, fiind interogat continuu. Lui şi familiei sale le-au fost confiscate paşapoartele româneşti, interzicându-i-se să părăsească R. Moldova. Reţinerea sa a fost ţinută în secret de organele de anchetă.
Blogger-ul Dragoş Galbur susţine că cel puţin 7 tineri cu viziuni româneşti sunt încă sub presiunea SIS şi PG, fiind obligaţi să recunoască anumite lucruri.

Cociu nu face declaraţii, Pântea neagă acuzaţiile

ZdG a încercat să ia legătura cu Lilian Cociu, procurorul care l-a audiat pe Victor Stamatov. Corneliu Bratunov, superiorul lui Cociu, ne-a spus că acesta nu ar fi în drept să dea declaraţii pentru presă. Serviciul de presă al PG ne-a redirecţionat către Andrei Pântea, prim-adjunctul procurorului general, responsabil de urmărirea penală în dosarele «7 aprilie».
«Nu cred că au fost obligaţi să facă anumite  declaraţii. Cunosc că Stamatov a fost audiat de  colaboratorii procuraturii, dar nu putem obliga pe nimeni să dea declaraţii false. De ce pe dvs. nu v-a solicitat nimeni să daţi declaraţii false? Nu e bine când se încearcă manipularea opiniei publice», crede Pântea.
«E imposibil ca un procuror să-i spună cuiva că «românismul» e o ideologie duşmană R. Moldova. Fiecare om are dreptul la opinia sa», a mai spus Pântea pentru ZdG. El a precizat că procurorii verifică mai multe piste privind evenimentele din 7 aprilie. «Se verifică mai multe versiuni, inclusiv o eventuală legătură dintre rusul Eduard Baghirov, acuzat oficial de implicarea în evenimentele din aprilie 2009, Mişcarea Naţional Creştină sau Forţa ”Noua Dreaptă», a lăsat să se înţeleagă Pântea.

De ce se teme Tkaciuk?

Referitor la briefingul de presă organizat de Mark Tkaciuk, în care comunistul atenţiona că în următoarea perioadă se va încerca o discreditare a PCRM în legătură cu evenimentele din aprilie, Pântea a precizat: «De ce ar trebui să facă asemenea declaraţii? Poate îşi face  griji? Îmi pun şi eu întrebarea. Poate cunoaşte ceva mai mult? Sigur că-l vom invita oficial, poate ne comunică ceea ce nu cunoaşte PG». Întrebat dacă PG mai investighează ipoteza potrivit căreia România ar fi implicată în vreun fel în evenimentele din aprilie 2009, Pântea a spus: «Fosta guvernare a investigat această ipoteză. La momentul de faţă, PG nu anchetează o linie fixă. Se lucrează cu persoane şi fapte concrete. Nu pornim de la interese geopolitice». Pântea a lăsat să se înţeleagă că procurorii investighează dacă, în cadrul organizaţiilor pro-româneşti din R. Moldova, activează persoane care au alte interese decât cele declarate oficial.
În actele intrate în posesia ZdG, apare numele unuia dintre cei trei colaboratori SIS care a participat, alături de Lilian Cociu, la audierea lui Stamatov. Acesta a semnat în procesul-verbal de percheziţie cu numele Alexandru Balan. Serviciul de Presă al SIS ne-a informat că în conformitate cu legislaţia R. Moldova datele despre angajaţii SIS  sunt confidenţiale şi pentru a afla mai multe detalii despre dosarele din aprilie, să ne adresăm PG, pentru că SIS nu este organ de urmărire penală.

Victor MOŞNEAG
www.zdg.md

Cimitire militare româneşti din Republica Moldova

28 iunie 2011

Troiţa din Dealul Epurenilor (cota 110)
A fost inaugurată pe data de 14 iulie 1943, în amintirea militarilor din Regimentul 12 Dorobanţi Bârlad, căzuţi în luptele din capul de pod de la Ţiganca, în vara anului 1941. Troiţa era amplasată pe cea mai înaltă cotă din zona, aproape de locul în care a căzut comandantul acestui regiment, colonelul Nicolescu Gheorghe. A fost realizată din fondurile ofiţerilor regimentului, la iniţiativa unui comitet prezidat de lt. col. Petru Pavlov.
Terenul, de 3.150 m.p., pe suprafaţa căruia s-a ridicat această troiţă, a fost donat de către doi săteni ai comunei Ţiganca (jud. Cahul); este vorba de Mihalache Tiron şi Ştefan Cămârzan
La amenajarea terenului şi transportul materialelor a contribuit în mod benevol populaţia comunelor Cania şi Ţiganca. Ceea ce a rezultat în urma acestor eforturi colective era caracterizat de presa vremii drept o „capodoperă”. Într-adevăr, troiţa se înălţa pe un soclu de beton, crucea ornamentală era făcută din fier, iar acoperişul avea plăci din aramă. Pe impunătorul monument erau aplicate patru plăci de marmură. Pe una dintre acestea era imprimată ziua de 8 iulie 1941 (dată la care Regimentului 12 Dorobanţi a purtat cele mai grele lupte şi a cucerit cea mai importantă cotă din zonă); a doua placă prezintă semnificaţia ridicării acestei troiţe, iar a treia şi a patra aveau înscrise numele ofiţerilor şi subofiţerilor căzuţi la datorie.
Din păcate, din acestă frumosă troiţă, nu se mai păstrează astăzi decât soclul şi dispozitivul de prindere. Oficiul intenţionează însă s-o reconstruiască în forma originală. 

Monumentul eroilor din Carahasani
În cimitirul eroilor din localitatea Carahasani, delegaţia ONCE a avut plăcuta surpriză să descopere prezenţa unui monument ctitorit prin eforturile financiare ale unui singur om, localnicul octogenar Victor Boian. Dintr-o pensie de numai 400 lei moldoveneşti (circa 30 $ USD) acesta a ridicat în toamna anului trecut un obelisc cu o înălţime de aproape 12 m.
Pe cele patru laturi ale monumentului sunt instalate plăci comemorative, din marmură neagră, pe care au fost inscripţionate cuvinte ce amintesc faptul că aici au luptat şi au fost înhumaţi militarii din: armata ucraineană a generalului Andrei Vlasov; Divizia 21 Infanterie română, comandată de generalul Polihron-Dumitrescu şi Divizia 29 Infanterie germană, comandată de generalul Gheb.
Monumentul reprezintă singurul însemn al faptului că aici se găseşte un cimitir de onoare. Se mai cunoaşte faptul că eroii germani din acest cimitir au fost exhumaţi şi transferaţi la Chişinău în cimitirul „Eternitatea“.
Trebuie menţionat faptul că Oficiul intenţionează să cofinanţeze lucrările de amenajare a acestui cimitir de onoare; iar aspectele tehnice ale viitoarei colaborări au fost convenite cu primarul Vladislav Cociu.



Cimitirul eroilor români din comuna Cania (raion Cantemir)
A fost amenajat – în cadrul cimitirului civil situat între satele Epureni şi Cania – în anul 1941, de către Divizia de gardă. Avea formă trapezoidală şi cuprindea patru gropi comune, dintre care una mare (cu 904 eroi) cu lungimea de 17,70 m şi alte trei mai mici cu ostaşi neidentificaţi, deshumaţi de pe cîmp şi reînhumaţi aici. Era împrejmuit cu gard de scânduri şi avea o uşoară înclinare de la est la vest. Soldaţii înhumaţi aici luptaseră în regimente: 11  şi 12 Dorobanţi, 30 Artilerie, 2 Gardă şi 6 Mihai Viteazul.
În prezent cimitirul eroilor din comuna Cania este inclus în proiectele Oficiului de reabilitare/reconstrucţie a cimitirelor de onoare româneşti de pe teritoriul Republicii Moldova.




Cimitirul eroilor din Chişinău
Cimitirul eroilor din Chişinău a fost amenajat în perioada interbelică pentru a adăposti osemintele militarilor români, ruşi, austrieci, cehi, francezi şi polonezi căzuţi în Primul Război Mondial. Accesul în cimitir se făcea printr-o intrare monumentală, compusă dintr-o scară – având 50 de trepte şi 6 m lărgime – şi un portal arhitectonic constituit din doi piloni, a cîte 10 metri înălţime, purtând fiecare cîte un vultur cu aripile desfăcute. De forma unui poligon neregulat cu suprafaţa de 2,4 ha, cimitirul avea în centru o capelă î n stil bizantin vechi. În jurul acesteia au fost amenajate 6 parcele de morminte – cu 136 morminte (individuale şi comune) în care au fost înhumaţi 202 eroi – şi 2 cripte cu 572 eroi români şi ruşi neidentificaţi. Iată cum se prezenta situaţia pe naţionalităţi a militarilor înhumaţi în acest cimitir: 431 români (66 în morminte, 365 la criptă), 234 ruşi (27 în morminte, 207 la criptă), 29 austrieci, 39 cehi, 35 francezi şi 6 polonezi.
După anul 1941 aici au fost amenajate morminte şi pentru 96 militari români căzuţi în Al Doilea Război Mondial.
Cimitirul a funcţionat până în anul 1959. În prezent pe locul fostului cimitir se mai păstrează doar construcţia monumentală de la intrare, precum şi fundaţia capelei, alături de alte edificii mai noi, cum ar fi un complex locativ, un centru comercial („Jumbo”) şi, până nu demult, Institutul de Pulmonologie şi Ftiziatrie „Chiril Draganiuc” (demolat la sfârşitul anului 2007).
În ultimii ani ONCE a început demersurile, cu autorităţile locale din Chişinău, pentru reconstrucţia capelei-osuar, în memoria militarilor români şi străini înhumaţi aici în ambele războaie mondiale.



Cimitirul eroilor români şi germani din Făleşti (raion Făleşti)
Cimitirul eroilor din Tg. Făleşti era situat la cca 500 m la ieşirea din N-V a comunei urbane Făleşti, pe şoseaua naţională Făleşti-Bălţi. A fost amenajat în perioada aprilie-mai 1943 – prin grija Aşezământului Naţional Regina Maria pentru „Cultul Eroilor” –, după un plan întocmit de către Serviciul tehnic al judeţului Bălţi. Se întindea pe o suprafaţă de 2.000 m. p. şi includea două parcele de morminte individuale, în care au fost centralizate mormintele a 220 militari români şi germani, aduşi de pe teritoriul plăşii Făleşti. Între cele două parcele a fost ridicată o troiţă din lemn de stejar.
Lucrările propriu-zise de amenajare a cimitirului au presupus: săparea gropilor pentru morminte; transportul, instalarea şi inscripţionarea (de către pictorul B. Fiman) crucilor de beton la morminte; bordurarea mormintelor, nivelarea cu pământ a diferenţei de nivel între morminte; amenajarea unei alei centrale (50/4 m) cu fundaţie de piatră de granit.
Toate materialele necesare au fost furnizate de către autorităţile comunale din Făleşti, conform ordinelor şi instrucţiunilor date de către prefectul de Bălţi, D. Stegărescu. Au fost folosiţi, ca mână de lucru, premilitarii puşi la dispoziţie de către Pretura Plăşii Făleşti.
La festivităţile prilejuite de inaugurarea oficială a şoselei naţionale Făleşti-Bălţi, (programată pe data de 30.05.1943), prima vizită făcută de invitaţii speciali – printre ei numărându-se generalii Pantazie şi Stavrat, precum şi guvernatorul Basarabiei, respectiv ministrul de Interne – a fost făcută la acest cimitir.
Cimitirul nu se mai păstrează în prezent, pe locul respectiv fiind construită clădirea unei şcoli (Şcoala Rusă). Este lăudabilă însă intenţia autorităţilor locale de a amenaja aici un loc de comemorare.



Cimitirul eroilor români din Feşteliţa (raion Ştefan-Vodă)
Cimitir militar situat în incinta cimitirului civil ortodox din localitatea Feşteliţa. A fost amenajat în lunile iulie-august 1944, în urma luptelor de retragere angajate de armata română în zona satului Talmaz. Conform mărturiilor arhivistice şi ale unor veterani de război, în acest cimitir au fost înhumate trupurile neînsufleţite a 45 ostaşi români din Batalionul 14 Vânători Munte, morţi în urma bombardamentelor sovietice, din data de 22 august 1944, asupra poziţiei fortificate a acestora aflată la sud de Feşteliţa.
Accesul în cimitir se făcea printr-o poartă de lemn, iar cimitirul propriu-zis era organizat pe trei rânduri, de-o parte şi de alta a aleii. Mormintele aveau ca însemne de căpătâi câteva cruci de campanie de acelaşi model.
Oficiul a inclus acest obiectiv în proiectele sale de reconstrucţie a necropolelor distruse de pe teritoriul Republicii Moldova, beneficiind în acest sens de solicitudinea şi întregul concurs acordat de primăria locală, în speţă de dl primar Nicolae Tudoreanu. Lucrările de reconstrucţie (începute la sfârşitul anului 2007) au decurs fără probleme astfel încât inaugurarea oficială a noului cimitir de la Feşteliţa a avut loc cu ocazia Zilei Eroilor, pe data de 7 iunie 2008.

Cimitirul eroilor români din Neculăieuca (comuna Isacova, raion Orhei)
A fost amenajat în anul 1941 în Cimitirul Parorhiei Ortodoxe Neculăieuca. Aici au fost înhumaţi circa 42 de militari români (din Regimentul 8 Dorobanţi) căzuţi în luptele din 13-14 iulie 1941 pentru eliberarea zonei. Mormintele acestora au fost păstrate intacte de către comunitatea laică şi ecleziastică din Neculăieuca, în condiţiile vitrege de după anul 1945, când marea majoritate a cimitirelor româneşti de la est de Prut au fost desfiinţate în mod voluntar şi programatic. Însemnele de căpătâi, tipice pentru eroii de război români, au rămas pe locurile iniţiale, fiind acoperite cu straturi succesive de var, pentru a li se ascunde identitatea.
După anul 1990, parcela a fost repusă în valoare, fiind îngrijită în egală măsură de către comunitatea şi autorităţile locale. În anul 2006, în cadrul parcelei a fost instalată o troiţă, donată de către Fundaţia „România din Inima Mea”, care a fost sfiinţită în data de 31.08.06, în prezenţa unui numeros public din Republica Moldova, România şi S.U.A.
În prezent cimitirul a fost reabilitat prin grija Oficiului (cofinanţator al lucrărilor de reconstrucţie) şi a primăriei locale, un rol deosebit în concretizarea acestui proiect avându-l dna primar Claudia Bejenaru.
Inaugurarea cimitirului a avut loc cu ocazia Zilei Eroilor, pe data de 8 iunie 2008.


Cimitirul eroilor români din localitatea Novaci (raion Călăraşi, R. Moldova )
Cimitir amplasat în câmp, la punctul numit Chirca, în dreptul şoselei Călăraşi-Vălcineţ. A fost amenajat în vara anului 1941, pe o suprafaţă de 61 m.p. şi cuprindea 20 de morminte (unul individual şi 19 gropi comune), în care au fost înhumaţi 47 militari români (17 identificaţi şi 30 neidentificaţi) din Regimentul 55 Infanterie, morţi în ziua de 8 iulie 1941. La mormintele acestora au fost instalate 4 cruci din beton. Cimitirul era împrejmuit cu gard de scândură şi, potrivit documentelor de arhivă, era „rău îngrijit“.

Cimitirul Eroilor din Micleuşeni Raionul Străşeşti, Republica Moldova
Conform documentelor arhivistice, cimitirul eroilor din localitatea Micleuşeni a luat fiinţă pe data de 17 iulie 1941, fiind situat la intrarea din partea de est a satului, lângă şoseaua Huşi-Chişinău. A fost amenajat pe o suprafaţă de 936 m2, avea instalată o poartă monumentală şi era împrejmuit cu gard din pari şi sîrmă ghimpată.
În acest cimitir au fost amenajate 11 morminte comune în care şi-au găsit locul de veci 223 militari români, aparţinând regimentelor 63 artilerie şi 67 infanterie. Toţi aceşti eroi au căzut în luptele de pe Valea Dolnei, din data de 8 iulie 1941. Mormintele sunt marcate în prezent prin 7 cruci de campanie aşezate pe două rânduri, şi printr-un bloc de piatră inscripţionat cu următorul ext: „Aici sunt înhumaţi ostaşii armatei române căzuţi în vara anului 1941. Veşnică fie-le pomenirea“.
Cimitirul eroilor români de la Micleuşeni a fost reinaugurat la 25 octombrie 2008, de Ziua Armatei României, fiind reconstruit de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Consiliul Raional Străşeni şi cu sprijinul Societăţii Culturale „Ginta Latină“ – filiala Nisporeni.
La ceremonie au participat peste 700 de persoane, multe dintre acestea venite de la Chişinău şi Bucureşti, Orhei şi Sângeorz Băi, Iaşi şi Bălţi.
Lângă fiecare dintre cele 84 de cruci ce au încreştinat mormintele eroilor a stat de strajă câte un copil al locului cu un buchet de flori ale recunoştinţei, aşezate cu pioşenie şi candoare la căpătâiul „buneilor morţi pentru Ţară“.
Serviciul liturgic a fost oficiat de către un sobor de preoţi aparţinând deopotrivă Mitropoliei Basarabiei şi celei a Moldovei.
Au rostit alocuţiuni consilierul prezidenţial – Eugen Tomac, directorul O.N.C.E. – dr. Cristian Scarlat, preşedintele Consiliului Raional Străşeni – Nicolae Robu, primarul oraşului Chişinău – Dorin Chirtoacă, deputatul de Iaşi – Petru Movilă.
Participanţii de pe ambele maluri ale Prutului au trăit o adâncă emoţie generată de firescul demers de redare a demnităţii locului în care au odihnit în anonimat militarii români căzuţi la datorie în anii celui de Al Doilea Război Mondial. Lacrimile din ochii multora exprimau bucuria de a vedea repus în demnitate un sanctuar al eroilor neamului şi speranţa că acest gest firesc al statului român va continua deopotrivă în Republica Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă şi celelate state ex-sovietice în care au căzut în luptă sau au murit în prizonierat militari români.
Cimitirul de Onoare de la Micleuşeni reprezintă al cincilea proiect de reconstrucţie a cimitirelor eroilor români din Republica Moldova, iniţiate şi finanţate de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în ultimii doi ani, după cele de la Ţiganca, Neculăieuca, Feşteliţa şi Vărvăreuca.

Cimitirul eroilor din localitatea Nemţeni (raionul Hânceşti, Republica Moldova )
Cimitirul militar a fost amenajat în nordul comunei Nemţeni, în iulie 1941, în imediata apropiere a cimitirului parohial. Intrarea acestuia se afla la 5 m de drumul principal Nemţeni-Nisporeni.
În cadrul cimitirului au fost înhumaţi 82 de eroi (31 identificaţi şi 51 neidentificaţi) şi 7 germani, centralizaţi de pe teritoriul comunei (satele Cotul Morii, Obilenii Noi ş.a.). Cu totul au fost amenajate 67de morminte, la 61 dintre acestea fiind instalate, în 1943, cruci din beton.
Cimitirul, cu o suprafaţă de cca. 876,56 mp, a fost situat pe un teren mai înalt decât şoseaua (fiind ferit astfel de inundaţii), prevăzut cu scări din piatră şi cu balustrade de ambele părţi. A fost împrejmuit pe cele patru laturi cu gard din lemn, iar mormintele erau prevăute cu alei din piatră. La intrarea în cimitr se afla o pancartă cu inscripţia Cimitirul eroilor româno-germani; în dreapta se afla o altă pancartă cu inscripţia Aici odihnesc eroii căzuţi pe câmpul de onoare, în luptele contra bolşevismului pentru cruce şi lege, pentru patrie şi onoare. Nemţeni iunie 1941, iar în stânga, pe o a treia pancartă, au fost inscripţionate cuvintele: Legământul Mareşalului. Vouă ostaşi bravi coborâţi din crestele veşniciei noastre. Vouă [text lips ă ] vouă eroi pentru care v-aţi spart trupul în ţăndări şi aţi făcut din braţele voastre plug de jertfă pentru brazda libertăţii româneşti. Vouă mareşalul Antonescu făgăduieşte azi din nou dreptul la pământul în care v-aţi înfrăţit.

Cimitirul eroilor români din dealul Răciulei (raion Călăraşi)
În zona oraşului Călăraşi au fost amenajate, în anii celui de-al doilea război mondial, mai multe cimitire militare în care au fost înhumaţi, atât militari români, cât şi germani.
Unul dintre aceste locuri de înhumare a fost amenajat pe dealul Răciulei, la cca 8 km nord de Călăraşi, în dreptul şoselei Călăraşi-Răciula. Aici au fost înhumaţi 43 de militari români (21 identificaţi, 22 neidentificaţi) aparţinând Regimentului 55 Infanterie, morţi pe data de 8 iulie 1941.
Cimitirul avea forma unui dreptunghi cu laturile de 14/22 m  şi era împrejmuit cu scândură de lemn. De asemenea avea instalate 30 cruci de beton la căpătâiul mormintelor, precum şi o troiţă de lemn în centrul cimitirului.
Cimitirul nu se mai păstrează în prezent. Pe locul acestuia – în locul numit „La eroi” – autorităţile locale intenţionează să ridice o mică capelă, după ce, în prealabil, zona fostului cimitir a fost scoasă din circuitul agricol fiind destinat exclusiv cinstirii memoriei eroilor.

Cimitirul Eroilor din Sociteni (fostă Prisaca)Raionul Ialoveni, Republica Moldova  
Cimitirul a fost amenajat în luna august a anului 1942, la marginea satului Prisaca (localitate situată la 6 km vest de oraşul Ialoveni). Aici au fost î nhumaţi 20 de militari, aparţinând Regimentului 25 Infanterie, căzuţi în luptă , în ziua de 17 iulie 1941. Lucrările de construcţie au durat cinci zile şi s-au efectuat – prin grija Consiliului Parohial al comunei – de către sătenii din plasa Ialoveni, care au furnizat materiale de construcţie, mână de lucru şi bani.
Cimitirul este inclus, ca parcelă militară distinctă, în cimitirul civil al satului Sociteni. Este organizat pe două rînduri a câte 10 morminte fiecare. Se mai păstrează crucile tip campanie, iar în faţa parcelei este instalată o troiţă cu înălţimea de aproximativ 3 m. Starea relativ bună a cimitirului se datorează, în primul rând, primarului Nicolae Bogos, care s-a preocupat încă din tinereţe de îngrijirea lui.
Ca şi la Carahasani, Oficiul intenţionează să se implice în cofinanţarea lurcărilor de reabilitare a acestui cimitir.

Cimitirul militar românesc din Slobozia-Horodişte (raion Rezina)
A fost amenajat în toamna anului 1941, în curtea bisericii din satul Slobozia-Horodişte. Cuprinde mormintele individuale a 15 militari români (14 identificaţi, 1 neidentificat), aparţinând regimentelor 9 Dorobanţi şi 5 Pionieri, precum şi mormântul unui militar german necunoscut.


Cimitirul românesc de onoare de la Ţiganca
De Ziua Eroilor, la 1 iunie 2006, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat ceremonia de inaugurare oficială a Cimitirul de Onoare Românesc de la Ţiganca, Republica Moldova, în care sunt înhumaţi 1.020 eroi români căzuţi în luptele din vara lui 1941.
Proiectul de reconstrucţie a fost demarat la 9 iunie 2005, de Ziua Eroilor, în urma sesizărilor venite din partea presei şi a numeroşilor reprezentanţi ai societăţii civile, care au semnalat starea precară a unor foste cimitire româneşti din străinătate, în special a celui de la Ţiganca.
Din partea României a participat o delegaţie oficială formată din: Teodor Atanasiu - ministrul apărării naţionale, Sergiu Medar - consilier prezidenţial, Radu Duda - consilier al primului ministru, Constantin Gheorghe - consilier al primului ministru, Adrian Mironescu - secretar de stat, Dan Dungaciu - secretar de stat, Dan Dumitru - secretarde stat, g-ral Teodor Halic - cavaler al Ordinului Mihai Viteazu, E.S. Filip Teodorescu - ambasadorul României în Republica Moldova, dr. Cristian Scarlat - directorul ONCE.
A fost de asemenea prezent, aflat în vizită privată, M.S. Regele Mihai.
Delegaţia Republicii Moldova a fost formată din: Valeriu Ţurcanu - viceministrul culturii şi turismului, acad. Ion Mahu - preşedintele Societăţii Invalizilor Armatei Române, deputaţi, inclusiv Iurie Roşca - vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova.
Cei peste 2.000 de oameni prezenţi pentru a cinsti memoria celor căzuţi pentru ţară au asistat la slujba de pomenire oficiată de un sobor de preoţi condus de I.P.S. Petru - Mitropolitul Basarabiei şi P.S. dr. Casian - Episcopul Dunării de Jos.
După oficierea serviciului divin , a avut loc depunerea de coroane din partea autorităţilor române şi moldovene şi o pomană creştinească pentru sufletele eroilor români căzuţi la datorie.
Atmosfera emoţionantă din timpul ceremoniei şi reacţiile participanţilor au confirmat necesitatea continuării, de către ONCE, a misiunii de cinstire a memoriei eroilor prin amenajarea şi reabilitarea cimitirelor de onoare aflate în suferinţă.
Luptele desfăşurate în prima jumătate a lunii iulie 1941 în capul de pod de la ŢIGANCA (localitate din judeţul Cahul – Republica Moldova, situată la 3 km est de Prut, vizavi de Fălciu) sunt comparabile cu marile bătălii purtate de armata română în zonele Corneşti, Odessa, Cotul Donului, Kuban, Caucaz, Stalingrad sau Crimeea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Din cauza pierderilor mari înregistrate pentru atingerea aliniamentului CANIA-STOIENEŞTI-ŢIGANCA (peste 2.300 de morţi, din totalul celor 4.271 înregistraţi în luptele dintre Prut şi Nistru), în zonă au fost amenajate peste 25 de cimitire de campanie, precum cele de la Cania, cu 938 de morţi sau Dealul Epureni – Ţiganca, cu 1.020 de morţi, în memoria cărora, în toamna lui 1941, a fost instalată o troiţă.
Când, în vara anului 1944, acţiunile militare s-au mutat la vest de Prut, a început demolarea tuturor cimitirelor şi însemnelor comemorative de război amenajate în întregul spaţiu în care armata română a luptat în timpul Campaniei din Est.
Din cauza intervenţiilor făcute asupra locului, inclusiv cu buldozerele, oasele celor căzuţi pentru ţară au fost purtate de şuvoaie şi împrăştiate în toată valea.
Până în anul 2005, la 60 de ani de la încheierea războiului, singurul semn al recunoştinţei româneşti era o troiţă instalată în 2004 pe locul fostului cimitir, de Asociaţia Culturală „România din Inima Mea“ din Bistriţa-Năsăud şi începerea demersurilor pentru realizarea unei mânăstiri în apropierea fostului cimitir românesc de campanie.

Cimitirul Eroilor „General Dragalina” din Tighina
Cimitirul este situat în microraionul Solnecinîi, la intrarea în oraşul Tighina (dinspre Chişinău), în spatele magazinului „Praga”, la intersecţia străzilor Ermakov şi Kosmodemianskaia. Primele menţiuni documentare despre acest cimitir datează din anul 1920. La acea dată era menţionat sub numele de Cimitirul Eroilor din suburbia Borisovka, fiind amplasat în vecinătatea cimitirului civil. În acest cimitir au fost înhumaţi, în anii Primului Război Mondial, foşti prizonieri de război români din armata austro-ungară decedaţi în detenţie. Numărul acestora era de 159 militari (2 identificaţi, 157 neidentificaţi). Mormintele acestora, probabil comune, erau grupate pe două rânduri, la intrarea în cimitir, de-o parte şi de alta a aleii principale.
În Al Doilea Război Mondial, aici au fost înhumaţi atât militari români căzuţi în luptele din 1941 pentru eliberarea Basarabiei, cât şi răniţi morţi în spitalele de campanie. Alături de ei şi-au găsit locul de veci şi un număr de prizonieri sovietici capturaţi de Armata Română. În evidenţele numerice şi nominale din perioada octombrie-noiembrie 1942 se menţionează că în Cimitirul Eroilor „General Dragalina” se aflau 365 morminte, şi anume: 338 morminte de militari români (324 identificaţi, 14 neidentificaţi), 14 morminte civile şi 13 morminte de prizonieri sovietici. Militarii români au fost înhumaţi în perioada 17 august 1941 – 30 august 1942 şi au aparţinut unor regimente de dorobanţi (numerele: 2, 4, 6, 10, 13, 14, 16, 27, 37), infanterie (3, 7, 17, 24, 27, 37, 39) şi vânători (1, 3, 6, 8); o parte din aceştia (45 eroi) proveneau din două spitale de campanie situate în oraş.
În prezent autorităţile din Tighina au construit pe locul fostului cimitir românesc un memorial dedicat ostaşilor de diferite naţionalităţi. Pentru cei români au fost instalate – pe o latură special rezervată – un număr de 33 de cruci, în faţa cărora a fost fixată, la nivelul solului, o placă comemorativă (în limbile. rusă şi română) cu textul „Ofiţerilor şi soldaţilor români căzuţi şi decedaţi în oraşul Bender în anii 1941-1944, înmormântaţi în acest cimitir”.

Monumentul eroilor din Taraclia
Lângă biserica din centrul localitaţii, a fost identificat un monument ridicat în memoria eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial, despre care nu existau nici un fel de referinţe în baza arhivistică a Oficiului.
Cu o înălţime aproximativă de 2,50 m, monumentul surprinde prin starea de conservare neaşteptat de bună.
Pe faţa principală a monumentului este fixată o plachetă din bronz, reprezentând o cască romană şi câteva stindarde. Dedesubtul plachetei este instalată o placă comemorativă cu următorul text: „Eroilor fiii Taracliei căzuţi în războiul 1914-1918”.





Cimitirul eroilor români din Vărzăreşti (raion Nisporeni)
Este amplasat în partea de est a comunei, pe Dealul Mândrului, la încrucişarea drumurilor ce vin din Chişinău şi Nisporeni şi la aproximativ 500 m de Mânăstirea Vărzăreşti (ctitorie a domnitorului Alexandru cel Bun).
Cimitirul a luat fiinţă în luna august 1941, aici fiind înhumaţi – în 93 morminte individuale şi 5 gropi comune – 178 militari români (100 identificaţi şi 78 neidentificaţi) care au luptat în diferite regimente de Artilerie (nr. 2, 3, 5, 13, 53, 63, 67), Infanterie (nr. 27, 50, 67), Roşiori (nr. 8, 10), Grăniceri (nr. 4), Vânători (nr. 7); Dorobanţi (nr. 8); Artilerie Grea (nr. 5).
La data de 28 mai 1998, Societatea culturală „Ginta Latina“ (filiala judeţeană Sângeorz-Băi), cu mijloace proprii şi cu sprijinul deosebit al primarilor de atunci: ing. Vasile Arteni (Nisporeni) şi prof. Ştefan Guţu (Vărzăreşti) şi a românilor din aceste localităţi, a reamenajat cimitirul de la Vărzăreşti, însă nu la nivelul exigenţelor unui cimitir de onoare din cauza lipsei mijloacelor materiale.
Cimitirul are forma unui dreptunghi cu lungimea de 50 m şi lăţime de 40 m. Este împrejmuit cu ţăruşi şi sârmă ghimpată. Mormintele sunt dispuse de-o parte şi de alta a cimitirului, în două parcele a câte 50 de morminte fiecare. Dacă în trecut fiecare mormânt avea instalate însemne de căpătâi, în prezent se mai păstrează doar 20 cruci de campanie. Pe lângă acestea în cimitir se mai găseşte o troiţă („Răstignirea“) situată în partea din spate a cimitirului, o cruce mare din lemn în dreapta intrării şi un monument comemorativ din cărămidă (de formă tronconică, cu o cruce de inox la partea superioară) în stânga intrării. Pe faţada acestuia din urmă se găseşte următoarea inscripţie: „Omagiul nostru şi veşnica pomenire ostaşilor români căzuţi pentru apărarea pământului strămoşesc“.
De remarcat faptul că în fiecare an de Ziua Eroilor (Ispas), Ginta Latină (filialele Nisporeni-Vărzăreşti şi Sângeorz-Băi), organizează slujbe religioase de pomenire a eroilor la care participă masiv populaţia locală.

Monumentul eroilor români din Vărvăreuca (raion Floreşti)  

Troiţă maramureşeană, dezvelită în data de 25.10.2008, ridicată pe înălţimea „Borţoasa“, în faţa muzeului „Memoria“ – amenajat, în anul 2000, de către domnul Victor Ţibrigan în locuiţa persoanală şi dedicat ostaşilor români căzuţi în prima şi a doua conflagraţie mondială pe raza localităţii Vărvăreuca – prin grija domnului Victor Ţibrigan, cu sprijinul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi al Departamentului Pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Pe aceste locuri, în perioada 14-18 iulie 1941, trupele române şi germane au purtat lupte sângeroase, cu mari pierderi umane. Cea mai mare parte a militarilor căzuţi au fost înhumaţi în Cimitirul eroilor din Floreşti şi în cimitirul localităţii Vărvăreuca (ambele au fost distruse după război de către autorităţile sovietice).




Oficiul Național pentru Cultul Eroilor