Fost luptător în războiul din Transnistria: "S-o mântuit cu apărarea patriei"

Constantin Mârza este unul dintre puţinii moldoveni din Ciobanovca, Anenii Noi, care, în 1992, s-a ridicat cu arma în mână împotriva separatiştilor transnistreni care invadaseră Tighina. La 19 ani de la război, bărbatul afirmă că se simte ca un obiect folosit şi spune că nu mai are încredere în guvernările de la Chişinău.

Constantin Mârza este trecut de 60 de ani şi lucrează ca lăcătuş la reţeaua de gaze din Ciobanovca, localitate situată la câţiva kilometri de Nistru. În urmă cu 19 ani, s-a dus să-şi apere satul de cazaci şi separatişti.

„Poliţiştii noştri erau blocaţi la Tighina. Am format un post la marginea satului, unde am stat împreună cu câţiva oameni ca să nu le dăm voie cazacilor să vină în satele astea", povesteşte bărbatul, arătând cu mâna spre dealul ce desparte localitatea de satele din vecinătatea Tighinei controlate de regimul lui Smirnov. Îşi aduce aminte că, în acea primăvară, a ieşit cu arma de vânătoare din casă. Aşa şi-a apărat ţara, care la acea vreme nu avea armată. „Pe urmă au venit doi poliţişti care aveau un singur automat", continuă omul, după care rupe brusc firul amintirilor. „În aceşti ani nu s-a făcut nimic. Tighina nu mai este a noastră! Noi, ţăranii, nu suntem de vină. Tot politicienii poartă această răspundere", spune fostul luptător. Pentru că are legitimaţie de participant la războiul de la Nistru, statul îi plăteşte lunar o îndemnizaţie 30 de lei, iar în lunile de iarnă şi o compensaţie 287 de lei. Pe an ia, în total, 1.500 de lei.

Foto: În urmă cu 19 ani, bărbatul şi-a apărat şi propriul sat, Ciobanovca, Anenii Noi, de cazaci/ Tudor Iovu

„MULŢUMESC CĂ AM SCĂPAT TEAFĂR"

„Asta în timp ce gardiştii de la Tiraspol au de zeci de ori mai multe drepturi şi înlesniri. De asta mi s-o lepădat de tot şi nu mai am încredere în nimeni", mai spune Constantin Mârza.

Bărbatul este dezamăgit de disputele politice de la Chişinău şi spune că nu s-ar mai duce niciodată să-şi apere ţara. „Mulţumesc că am scăpat teafăr. S-o mântuit cu apărarea patriei, nici la copiii mei n-o să le dau drumul", afirmă revoltat apărătorul satului Ciobanovca.

Lupta pentru limba română

Cei 19 ani de la declanşarea războiului au însemnat pentru Constantin Mârza o luptă pentru limba română. Satul în care locuieşte fostul combatant este populat în mare parte de ucraineni şi au fost vremuri în care bărbatul a avut neplăceri din cauza asta. „Ei se cred buricul pământului şi vor ca noi, băştinaşii, să vorbim în limba lor. Dar asta a fost la început, acum s-au mai potolit", spune omul.

Foto: Constantin Mârza curăţă via din ogradă/ Tudor Iovu

Astăzi, toţi vecinii, rudele şi alţi consăteni i se adresează doar în română. Uneori îl roagă să-i inveţe şi pe ei limba de stat. „Limba noastră e mai tare pe poziţii. Cei care se opuneau cu îndârjire şi vorbeau urât cu moldovenii acum ne salută şi ne vorbesc în limba noastră", povesteşte Constantin Mârza. În ultimii ani, şcoala din sat, în care se preda anterior doar în limba rusă, a deschis clase româneşti.

Feciorii îşi câştigă pâinea la ruşi

Cei doi feciori pe care-i are Constantin Mârza lucrează acum la Moscova (Rusia) şi la Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Cei doi au mers la grădiniţa şi la şcoala rusă din sat. Iar acum îşi câştigă existenţa mai mult pe la ruşi şi ucraineni, unde se duc periodic să muncească. „Şi aici este de lucru, dar aşa s-au obişnuit să hoinărească prin lume. Este o modă printre tinerii din ziua de azi să umble pe drumuri", spune bărbatul. Combatantul observă cu regret că nici pe feciorii lui, nici pe nepoţi nu-i interesează politica sau situaţia din regiunea separatistă a Republicii Moldova.

"În aceşti ani nu s-a făcut nimic, Tighina nu mai este a noastră! Noi, ţăranii, nu suntem de vină.

Constantin Mârza, fost combatant

sursa: adevarul.ro