Basarabia se uneşte zilnic cu România, sub privirile speriate al coanei Europa

Majoritatea basarabenilor nu susţin unirea cu România, dar l-au sprijinit pe Traian Băsescu, intrat în competiţie ca favorit la prezidenţialele din 2009, prin simplul fapt că a simplificat obţinerea cetăţeniei române. Povestea vizelor şi a acordării cetăţeniei române seamănă cu o superproducţie cinematografică costisitoare, cel puţin ca imagine, al cărei rezultat este un film poliţist prost, văzut ca horror dinspre Chişinău sau UE. 

După vizita oficială la Chişinău a lui Băsescu, din ianuarie 2007, regimul Voronin acuză Bucureştiul de „politică duplicitară“ şi „amestec în treburile interne“, pe motiv că s-a exagerat numărul cererilor de acordare a cetăţeniei române depuse de basarabeni.

Culmea e că Voronin se află în plin război geopolitic cu Federaţia Rusă, iar politologul rus Pavel Bukarski n-a pierdut prilejul să-l avertizeze că va plăti scump alianţa comuniştilor naţionalişti cu formaţiunile politice antiruseşti. Voronin a reprezentat expresia celui mai agresiv şi vulgar naţionalism moldovenesc, care s-a opus în aceeaşi măsură controlului rusesc, cît şi „neo-imperialismului“ românesc. 

Pe măsură ce regimul Băsescu simplifică procedura de dobîndire a cetăţeniei române, Chişinăul expulzează diplomaţi români şi îşi recheamă ambasadorul pentru consultări. Solicitanţii cu drept de şedere în România pot depune dosarul de redobîndire a cetăţeniei române pe loc şi nu după patru ani, ca înainte. Dovada descendenţei din cetăţeni români se poate face acum pînă la străbunici. Instituţiile europene sînt siderate în urma anunţului României cu privire la simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei pentru aproximativ un milion de basarabeni, în timp ce UE naturalizează anual circa 730 de mii de persoane. Realitatea este că acordarea cetăţeniei române unui milion de basarabeni va transforma Basarabia în cea de a patra ţară ex-sovietică integrată neoficial în UE, celelalte trei fiind statele baltice, plasată imediat după Estonia, care are o populaţie de 1,3 milioane de locuitori. 

În 2009, preşedinţia cehă a UE trage semnalul de alarmă cu privire la decizia autorităţilor de la Bucureşti. Este o reacţie oficială, care precedă analizele din EU Observator sau criticile de presă din Financial Times, din 2009, înaintea isteriei media din 2010. Alexandr Vondra, ministrul ceh al Afacerilor Europene, i-a transmis omologului său român „preocupările serioase cu privire la riscurile posibile ce decurg din adoptarea unor proceduri simplificate pentru cetăţenia română“. În fine, în 2009, Bucureştiul a acordat cetăţenie pentru 36.000 de basarabeni, iar în primele luni ale anului în curs s-au rezolvat 12.000 de cereri. La prezidenţialele din 2009, lui Băsescu i-au dat votul 11.572 de basarabeni, pe cînd contracandidatul său Geoană şi-a adjudecat abia 632. 

(...)

sursa