Invitaţiile adresate de Rusia la ceremoniile celei de-a 65-a aniversări a Zilei Victoriei împotriva nazismului oferă o imagine asupra relaţiilor externe ale Moscovei.Federaţia Rusă se află în aceste zile în faza ultimelor pregătiri pentru ceremoniile organizate pentru celebrarea celei de-a 65-a aniversări a Zilei Victoriei împotriva nazismului - un moment încărcat de mult simbolism, dar şi o ceremonie care oferă o imagine asupra stadiului relaţiilor externe ale Moscovei. Ca şi în trecut, şi anul acesta invitaţiile oficiale la ceremonii au fost formulate în funcţie de considerente diplomatice, care, pe lângă contextul istoric, au ţinut cont de interesele externe ale prezentului.
La ceremonia din acest an, care se va desfăşura între 7 şi 10 mai, Kremlinul aşteaptă 40 de lideri - şefi de stat şi de guvern din statele fostei URSS sau din alianţa antinazistă. Lista celor prezenţi urmează, în general, criterii istorice şi economice uşor de decelat. Germania asumării trecutului, de exemplu, este astăzi cel mai mare partener comercial al Moscovei. Franţa este gata să vândă Rusiei nave de război şi să se alăture proiectului de gazoduct South Stream, pe care Rusia îl dezvoltă împreună cu Italia. Partenerul nehotărât din South Stream, Bulgaria, are statut istoric special - panslavismul a făcut ca Sofia să nu declare niciodată război URSS, în pofida insistenţelor aliatului nazist. Şi Polonia va fi prezentă, nu numai pentru că relaţiile Moscova-Varşovia s-au îmbunătăţit după catastrofa aeriană de la Smolensk, ci şi pentru că atât Rusia, cât şi guvernul liberal polonez au făcut în ultimii ani eforturi substanţiale de reapropiere.
Singurul stat „neinvitat”, conform MAE rus, citat de RIA Novosti, este în acest an inamicul din cea mai recentă intervenţie militară rusă, Georgia, al cărei preşedinte este nomina odiosa pentru Moscova. Lista absenţilor anunţaţi include SUA, Marea Britanie, Ucraina şi Belarusul, care au motivat că organizează propriile aniversări - un pretext la fel de bine cântărit din punct de vedere diplomatic ca şi adresarea invitaţiilor. Din motive politice, Barack Obama nu a participat nici la ceremoniile debarcării în Normandia; Londra, aflată în prag de alegeri, are o relaţie dificilă cu Moscova, iar Belarusul şi Ucraina au dorit să dea un semnal de independenţă.
La capitolul refuzuri se încadrează parţial şi Republica Moldova, unde prezenţa militară şi politică la paradă constituie un element de disensiune serioasă în interiorul coaliţiei care a format guvernul de la Chişinău după protestele anticomuniste din aprilie anul trecut. Potrivit Vocii Basarabiei, 76 de militari moldoveni vor fi prezenţi la paradă, însă preşedintele interimar, liberalul Mihai Ghimpu, a anunţat că nu va participa într-un mod care a stârnit reacţia furioasă a Moscovei. „Cum să particip la paradă alături de armata care ne-a adus comunismul, a organizat foametea şi ne-a deportat în Siberia?”, s-a întrebat Ghimpu, cu câteva zile înainte de a vizita Bucureştiul, unde a fost primit cu multă căldură şi cu contracte economice substanţiale de către preşedintele Traian Băsescu.
Aliatul târziu, din august 1944, România, nu a fost invitat la nivel oficial, Kremlinul alegând să-l invite numai pe Regele Mihai, liderul loviturii de stat care a pus capăt regimului pronazist al lui Antonescu. Potrivit NewsIn, nici Preşedinţia, nici Ministerul Apărării şi nici cel de Externe nu au primit invitaţii. Ambasada Rusiei a precizat că răspunsul pentru această situaţie poate fi aflat de la autorităţile române.
La ceremonia din acest an, care se va desfăşura între 7 şi 10 mai, Kremlinul aşteaptă 40 de lideri - şefi de stat şi de guvern din statele fostei URSS sau din alianţa antinazistă. Lista celor prezenţi urmează, în general, criterii istorice şi economice uşor de decelat. Germania asumării trecutului, de exemplu, este astăzi cel mai mare partener comercial al Moscovei. Franţa este gata să vândă Rusiei nave de război şi să se alăture proiectului de gazoduct South Stream, pe care Rusia îl dezvoltă împreună cu Italia. Partenerul nehotărât din South Stream, Bulgaria, are statut istoric special - panslavismul a făcut ca Sofia să nu declare niciodată război URSS, în pofida insistenţelor aliatului nazist. Şi Polonia va fi prezentă, nu numai pentru că relaţiile Moscova-Varşovia s-au îmbunătăţit după catastrofa aeriană de la Smolensk, ci şi pentru că atât Rusia, cât şi guvernul liberal polonez au făcut în ultimii ani eforturi substanţiale de reapropiere.
Singurul stat „neinvitat”, conform MAE rus, citat de RIA Novosti, este în acest an inamicul din cea mai recentă intervenţie militară rusă, Georgia, al cărei preşedinte este nomina odiosa pentru Moscova. Lista absenţilor anunţaţi include SUA, Marea Britanie, Ucraina şi Belarusul, care au motivat că organizează propriile aniversări - un pretext la fel de bine cântărit din punct de vedere diplomatic ca şi adresarea invitaţiilor. Din motive politice, Barack Obama nu a participat nici la ceremoniile debarcării în Normandia; Londra, aflată în prag de alegeri, are o relaţie dificilă cu Moscova, iar Belarusul şi Ucraina au dorit să dea un semnal de independenţă.
La capitolul refuzuri se încadrează parţial şi Republica Moldova, unde prezenţa militară şi politică la paradă constituie un element de disensiune serioasă în interiorul coaliţiei care a format guvernul de la Chişinău după protestele anticomuniste din aprilie anul trecut. Potrivit Vocii Basarabiei, 76 de militari moldoveni vor fi prezenţi la paradă, însă preşedintele interimar, liberalul Mihai Ghimpu, a anunţat că nu va participa într-un mod care a stârnit reacţia furioasă a Moscovei. „Cum să particip la paradă alături de armata care ne-a adus comunismul, a organizat foametea şi ne-a deportat în Siberia?”, s-a întrebat Ghimpu, cu câteva zile înainte de a vizita Bucureştiul, unde a fost primit cu multă căldură şi cu contracte economice substanţiale de către preşedintele Traian Băsescu.
Aliatul târziu, din august 1944, România, nu a fost invitat la nivel oficial, Kremlinul alegând să-l invite numai pe Regele Mihai, liderul loviturii de stat care a pus capăt regimului pronazist al lui Antonescu. Potrivit NewsIn, nici Preşedinţia, nici Ministerul Apărării şi nici cel de Externe nu au primit invitaţii. Ambasada Rusiei a precizat că răspunsul pentru această situaţie poate fi aflat de la autorităţile române.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: