Discriminăm homosexualii, deci existăm !

Iată că a trecut 2 mai. O zi atît de aşteptată de militanţii drepturilor omului de la noi din ţară. Anume duminică mai multe organizaţii ”antidiscriminare” aveau de gînd să protesteze în mijlocul Chişinăului contra “discriminării” la care sunt supuşi o categorie de bolnavi psihic – homosexualii.

Susţinuţi cu bani grei de crecurile oculte de la Bruxelles, aceştia intenţionau ca pe 2 mai să ne demonstreze că nu avem dreptate cînd facem diferenţa între un om normal şi unul cu dereglări psihice, aşa cum este homosexualul. Dacă planul le-ar fi reuşit, indivizi ca Alexei Marcicov sau Oleg Brega ar fi manifestat ostentativ pentru “nediscriminarea” homosexualilor, aceşti “idioţi utili” ai unei societăţi post-moderne. Centrul capitalei ar fi devenit un loc de propagandă al acestor fanatici pentru drepturile omului. Dacă le-ar fi reuşit acestora să manifesteze paşnic (dar foarte agresiv din punct de vedere moral) ar fi fost un prim semn că şi în Moldova valorile încep a se descompune. Se punea întrebarea: ori va avea loc acest protest ruşinos, ori vom da dovezi la lume că suntem totuşi, urmaşi de creştini.

Din fericire basarabenii au trecut cu bine peste acest test de demnitate. Încă cu cîteva zile mai înainte, mai multe organizaţii creştine din ţară şi-au anunţat deschis dezacordul. Societatea civilă, în marea sa majoritate s-ar fi opus acestei manifestaţii. Iar, la rîndul lor, “mult stimaţii” activişti pentru drepturile omului s-au gîndit că mai bine ar fi fost să nu iasă în Piaţă.

Trebuie să recunoaştem că au făcut o alegere bună. Au făcut-o cu cap. Dacă îi împingea păcatul să iasă la demostraţie, cine ştie dacă s-ar mai fi întors întregi acasă.

Ce concluzii trebuie să tragem?

1. Moldova, poporul român de aici, încă este destul de întreg din punct de vedere moral ca să îşi dea seama de pericolul propagandai homosexuale. Încă nu ne-am înstrăinat cu totul de trecutul nostru, de valorile noastre seculare. “Sigiliul Ortodoxiei” încă este puternic înrădăcinat în sufletele noastre şi nu vom îngenunchea în faţa hitreniei duşmanului din vest. Pe acest pămînt încă mai trăiesc urmaşi ai românilor ce erau în stare să îşi apere identitatea şi valorile, fie şi cu preţul vieţii. Prin urmare acţiuni de genul “Curcubeul peste Nistru” nu au nici o şansă de reuşită pe aceste pămînturi.

2. S-a văzut bine care este faţa acestor activişti nonconformişti. Daca valorile pentru care luptă ar fi fost cu adevărat măreţe, ei ar fi demonstrat în orice condiţii. Dar, scopurile lor sunt meschine, ruşinoase, de aceea nici nu au fost în stare să-şi rişte sănătatea pentru a le afirma. Pot afirma ei multe. Pot să spună că homosexualii au şi ei drepturi, pot să ne facă intoleranţi şi extremişti, însă dacă nu sunt în stare să îşi apere ideile cu orice preţ, înseamnă că nici ei nu cred în aceste pseudo-valori. Există o mare probabilitate ca activiştii din cadrul Gender Doc sau Hyde Park să fie doar nişte simpli profitori care se folosesc de banii primiţi din partea parlamentarilor europeni homosexuali şi nimic mai mult. Nu mai este o noutate că “fenomenul gay” este unul artificial, întreţinut pe banii oculţilor de la Bruxelles sau Washington. Deci, din start asemenea proiecte idioate sunt sortite pieirii. Cel puţin într-o ţară ca Moldova.

3. Integrarea în UE reprezintă un real pericol pentru poporul nostru. De notat că Parlamentul European este o instituţie care promovează deschis ”pederastizarea” societăţii europene. Uitaţi-vă la tineretul Olandei… Uitaţi-vă ce se întîmplă în Suedia… Uitaţi-vă ce mustrări sunt impuse statelor membre UE care se opun loby-ului homosexual de la Bruxelles… În UE, dacă spui deschis că homosexualismul este o boală (ceea ce este perfect corect din punct de vedere medical şi moral) ai toate şansele să ţi se deschidă un dosar penal. În acest sens, ar trebui de stopat cît de curînd posibil tendinţele pro-integrare ale opiniei publice din ţară. Pe lîngă minusculele beneficii materiale, integrarea în UE nu aduce nimic bun din punct de vedere moral. Homosexualii şi alţi deraiaţi mintal ne vor fi impuşi cu forţa ca nişte “oameni normali”, şi la orice opunere vom risca să ajungem la închisoare.

Una dintre metodele cele mai utilizate de activiştii pro-drepturi, este noţiunea de discriminare. Adică “nu ar trebui ca noi să discriminăm pe alţii care nu sunt ca noi”. Din contra, “trebuie să îi acceptăm ca pe oameni care şi-au valorificat dreptul la alegere”etc. etc.

Nimic mai mincinos şi mai smintitor decît atît. În primul rînd ei nu sunt ca noi. Ei sunt un element social periculos, atît din punct de vedere material (demografia va avea de suferit) cît şi din punct de vedere moral (acceptarea celor cu deviaţii sexuale va însemna că ceva e putred nu numai în Danemarca, şi ci în Moldova). În al doilea rînd, fiecare dintre noi trebuie să discrimineze, adică să facă diferenţa între ceva bun şi ceva rău. Chiar şi în Biblie ni se spune să alegem grîul de neghină. Deci, nu doar că trebuie, dar noi suntem obligaţi să facem diferenţa, să discriminăm. A discrimina, sau a face diferenţa între rău şi bun este una dintre cele mai necesare cerinţe ale vremii.

Deci, noi, moldovenii dintre Prut şi Nistru, discriminăm deschis homosexualii şi îi urîm pe cei care îi susţin din umbră. Suntem mîndri că avem privilegiul de a nu ni se impune asemenea pseudo-valori. Suntem mîndri că putem face diferenţa între un om normal şi un homosexual. Suntem mîndri că strămoşii noştrii ne-au făcut aşa cum suntem, adică intoleranţi faţă de homosexuali şi interesele care se ascund în spatele acestei propagande. Suntem mîndri că Dumnezeu ne fereşte de asemenea păcate şi ne oferă şansa de a trăi aşa cum este: săraci, muncind zi şi noapte, dar cu ură faţă de homosexuali, aceste unelte ale Noii Ordini Mondiale. Prin urmare, dinscriminăm homosexualii. Deci, existăm!

autor: Ștefan Bolocan