Expoziţie fotografică despre românii din Bulgaria

Institutul "Fraţii Golescu" pt relaţii cu românii din străinătate, vă invită pe data de 12 aprilie 2010 ora 18:00, la Clubul Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român, pentru a participa la vernisajul expoziţiei de fotografii a d-lor DORIN LOZOVANU şi EMIL TIRCOMNICU : Valea Dunării (Bulgaria) - între Timoc, Vidin şi Silistra.

În nordul Bulgariei există două comunităţi româneşti, care se diferenţiază etnografic. În regiunea dintre Vidin şi Timoc, în zona bulgărească, localizaţi compact în 31 de sate şi un oraş, Bregova, punctul de graniţă cu Serbia, inclusiv în oraşul Vidin (numit de români Dii) trăiesc românii timoceni.
Din estimările asociaţiilor româneşti, numărul acestora ar fi fost de 125.000-130.000, iar în întreaga Bulgarie 300.000. Cifrele nu mai sunt actuale întrucât peste 50% din populaţia rurală din regiunea nordică a Bulgariei a emigrat în străinătate sau a plecat către marile oraşe din Bulgaria. De la Lom către Silistra, în regiunile Montana, Vraţa, Pleven, Lovech, Veliko Târnovo, Ruse şi Silistra, cu preponderenţă în Vraţa, Plevna şi Veliko Târnovo, se află aproape 100 de sate locuite, în proporţii diferite, de la 10 % la 80 %, de populaţie având origine română. La recensământul din anul 1905 au fost recenzaţi 89847 români, iar în anul 1910 – 96502. Conform recensământului din anul 1920 existau 75065 români, iar în anul 1926 – 83746. În recensămintele oficiale actuale din Bulgaria populaţie românească apare divizată în două categorii distincte – vlahi şi români, iar numărul acestora în 2001 era consemnat la 10566 de „vlasi” şi 1088 de români.


În spaţiul timocean există, din punct de vedere etnografic, trei comunităţi, la nivelul cărora se semnalează mici diferenţieri etno-lingvistice: câmpeni, văleni şi pădureni. Populaţia românească este autohtonă în acest spaţiu, micile deosebiri constând în influenţe diferite în funcţie de ariile de contact sau datorită unor valuri de populaţie românească suprapuse stratului autohton. Astfel, pădurenii se aseamănă cu populaţia românească de dincolo de Timoc, din Serbia, câmpenii cu oltenii din zona Mehedinţi, iar vălenii cu oltenii din judeţul Dolj. Referitor la populaţia românească din Valea Dunării, şi aici există mai multe straturi: populaţia mai veche, stabilită în stânga Dunării, nu se ştie de câtă vreme, dar şi ţărani fugiţi în urma aplicării Regulamentului organic, a asupririi boierilor, sau din alte cauze. Aceşti din urmă sunt cunoscuţi sub numele de ţăreni, adică ţărani veniţi din Ţară.



Dr. Emil Ţîrcomnicu, etnolog, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”, Academia Română, este autor al mai multor lucrări dedicate românităţii sud-dunărene (aromâni, meglenoromâni, români timoceni). Fotografiile realizate în Bulgaria fac parte din proiectul IDEI 868/2008, nr. contract 960/2009 finanţat de UEFISCSU-CNCSIS, prin care încearcă să completeze datele etnografice cu cercetări la românii din jurul graniţelor, extinzând metodologia Atlasului Etnografic Român în acest areal.

Dr. Dorin Lozovanu, etnolog şi geograf, cercetător la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Moldova, preşedinte al asociaţiei de Geografie şi Etnologie din Moldova. A străbătut şi cercetat satele româneşti din Istria până în Caucaz, realizând şi teza de doctorat despre situaţia actuală a populaţiei româneşti din Balcani, deseori ascunsă de statistici şi oficialităţi, dar prezentă în realitate şi formând comunităţi importante cu tradiţii bogate. Românitatea nativă arată unitatea noastră ca neam indiferent de dezbinarea artificială dată de frontierele actuale. Autor al mai multor cărţi, articole şi hărţi, în special dedicate spaţiului etnogeografic românesc. Fotografiile prezentate sunt din cadrul numeroaselor cercetări de teren pe parcursul 1998 – 2009.

„Dincolo de Dunăre, în imediata vecinătate, găsim o lume românească în grai, obiceiuri şi credinţe. Indiferent dacă sunt urmaşi ai ţăranilor fugiţi de pe moşiile boierilor, cum este cazul „ţărenilor” din satele din Valea Dunării, sau ai celor fixaţi „de când lumea” acolo, cum este cazul românilor timoceni, li s-a refuzat identitatea în ultimii 100 de ani. N-au avut şcoli, n-au avut biserici, dar bătrânii şi-au păstrat limba în care „s-au pomenit”. Sunt atât de aproape, dar totuşi foarte departe. Lipsiţi de orice sprijin, ei încă mai speră în ajutorul României, şi se bucură dacă românii „din ţară” mai trec şi pe la ei”.




Invitatul vernisajului: Dr. Robert Stănciugel (istoric).

Institutul Fratii Golescu este organizaţie neguvernamentală, dedicata relatiilor cu românii din strainatate. Ce facem? Concursul “Ars adolescentina”, in colaborare cu Radio Moldova, Chişinău (9 editii ); premiantii primesc o “calatorie in tara”, adica aici, in tara noastra si a lor. Spectacolul de colinde “Noi umblam si colindăm” in Slatina, in dreapta Tisei, in colaborare cu Clubul Maramuresenilor din dreapta Tisei (8 editii). Dam o mina de ajutor la inaltarea bisericii “Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Hagi Curda, Sudul Bugeacului. Si alte multe si marunte.