Bijuterii, fibule (n.r.- un fel de brose care tineau mantaua), catarame, inele si verigi, reperate in mormintele de femei, dar si arme spectaculoase, precum spade indoite, fica (un fel de sabie cu un singur tais), pinteni, varfuri de lance culese din mormintele barbatilor sunt "capturile" cu care se lauda pentru MEDIAFAX Robert Gindele, seful echipei si totodata responsabilul sectiei Arheologie din cadrul Muzeului Judetean Satu Mare.
"Cetatea dacica se afla pe un deal situat chiar langa Tisa. Am incercat sa identificam un loc care ar putea fi bun pentru inmormantari, iar acesta s-a dovedit chiar dealul de langa cetate", detaliaza Gindele pentru Cotidianul peripetia din spatele descoperirii. Impreuna cu alti patru colegi ucraineni, cercetatorii ardeleni au facut si alte investigatii cu detectorul de metale inca din 2003, cand au gasit cateva morminte dispersate.
"Nu am dat insa de necropola mare si aveam doar o banuiala ca acolo s-ar afla un intreg cimitir. Anul acesta, colegii de peste Tisa au descoperit o suprafata mai mare si am mers si noi. Am inceput cercetarile si, practic, materialul a inceput sa se scurga din pamant", continua Gindele.
Ritualul de inmormantare al dacilor este foarte putin cunoscut, arata Gindele: "O sa fie cea mai mare necropola dacica, 400 pe 400 de metri, o suprafata enorma pentru un astfel de spatiu". Modelul de evolutie a obiceiurilor de inmormantare este noutatea pe care o aduc vestigiile din Ucraina, spune arheologul: "Mormintele dateaza din secolul I i.Hr., in jurul domniei lui Burebista. Putem stabili in acest fel si legaturile avute de daci cu alte populatii pentru ca am descoperit spade de origine celtica, altele de origine sudica, ce atesta legaturi cu tracii, precum si monede care indica anumite legaturi cu grecii. Toate acestea arata cosmopolitismul elitelor din acea perioada".
In total s-au descoperit aproximativ 30 de morminte, insa se intrezaresc alte cateva sute pana la finalizarea cercetarilor. "Am cercetat pana in prezent 10-15% si mai trebuie sapat. E un proiect de perspectiva", asigura Gindele. Vestigiile vor ramane in posesia statului ucrainean, insa vor putea fi vazute, dupa finalizarea cercetarilor, in Romania in cadrul unor expozitii itinerante. Situl arheologic de la Malaya Kopanya a fost deschis in urma cu 20 de ani, iar din anul 2002, echipa de arheologi de la Muzeul Judetean Satu Mare a facut constant sapaturi in acest loc.
1 comentarii:
Asa ca nu ne-au furat doar rusii ))
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: