Basarabia noastră

Perechea România-Republica Moldova se află în fruntea listei celor mai obositoare dispute din Europa de Est, potrivit revistei The Economist. Publicaţia aduce două argumente pentru a demonstra existenţa disputei: unul oficial, prin care România încurajează acordarea cetăţeniei cât mai multor moldoveni, şi altul neoficial, prin care se ia în calcul „numărul considerabil de români care cred că ceea ce poartă azi numele de Republica Moldova nu este decât o provincie pierdută a României adevărate”. Sugestia ar fi că guvernanţii români ar avea o viziune iredentistă asupra teritoriului de peste Prut, pe care o camuflează pentru a nu primi reproşuri internaţionale. Pe internet răbufnesc însă toate frustrările, pentru că războaiele şi confruntările din Europa de Est s-au mutat deocamdată în spaţiul virtual. Aici, slovacii şi maghiarii se înjură fără bariere, lituanienii şi polonezii se bat de la egal la egal, bulgarii şi macedonenii se înfruntă zilnic pe tema limbii macedonene. Naţionaliştii bulgari susţin că Macedonia a fost un accident, că nu există o etnie macedoneană şi că acest teritoriu ar trebui să revină Bulgariei. Grecii cred, la rândul lor, că nu trebuie să existe o ţară cu numele de Macedonia, în vreme ce războiul dintre ucraineni şi polonezi este în plină desfăşurare pe internet, unde oricine foloseşte denumirea de Lwow pentru capitala Galiciei este un naţionalist polonez care omoară copii ucraineni ca să se distreze.

Spre deosebire de aceste înfruntări sângeroase, disputele dintre românii şi moldovenii de dincolo de Prut sunt mult mai temperate, cel puţin cele care nu se exprimă cu litere chirilice. Românii rămân însă naţionalişti, iar politicienii din ambele ţări vorbesc acum deschis despre inexistenţa limbii moldoveneşti. Preşedintele interimar al Republicii Molodva a declarat chiar că unirea cu România nu va putea fi împiedicată de nimeni dacă moldovenii şi-o doresc. Oficialii de la Bucureşti sunt mai precauţi, fiindcă planurile lor sunt pe termen lung şi nimeni nu-şi imaginează că în următorii ani s-ar putea şterge graniţa de pe Prut. Planul lui Traian Băsescu de acordare a paşapoartelor româneşti tuturor locuitorilor Moldovei care pot demonstra că au avut bunici născuţi în perioada dintre cele două războaie mondiale, când Basarabia era la România, va da totuşi roade destul de repede. Cetăţenii moldoveni vor fi izolaţi de restul lumii civilizate începând din anul viitor, după ce România va intra în spaţiul Schengen, iar singura lor şansă de a studia, munci sau călători în Europa este să ceară cetăţenia română.
Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa şi orice mişcare pe care o face spre Vest este amendată de tradiţionalul său protector din Est. Înainte de aniversarea revoltei tinerilor de la Chişinău, şeful Serviciului rus de Control Sanitar a ameninţat că sistează importurile de vinuri moldoveneşti pe motiv că nu corespund calitativ cerinţelor. Noul război al vinului începe însă din alte motive: Chişinăul şi Bucureştiul au semnat pe 29 martie un acord militar, două zile mai târziu prim-vicepremierul rus, Igor Şuvalov, a venit la Chişinău şi le-a cerut autorităţilor moldovene o integrare mai activă a republicii în spaţiul CSI şi alăturarea la Uniunea Vamală dintre Rusia, Belarus şi Kazahstan. Liderii de la Chişinău au răspuns cu indiferenţă invitaţiei, hotărând, în schimb, să nu mai sărbătorească pe 9 mai Ziua Victoriei (Armatei Roşii împotriva fascismului), ci Ziua Europei, iar cu această ocazie să decoreze nu doar veterani ai armatei sovietice, ci şi foşti soldaţi ai armatei române, chiar dacă aceştia au întors târziu armele împotriva lui Hitler.
Jocul Basarabiei între România şi Rusia rămâne complicat, dar are şi pasaje amicale: un monument de bronz dedicat lui Dimitrie Cantemir, tovarăş de arme cu Petru cel Mare al Rusiei, cărturar şi om politic asumat de români şi moldoveni deopotrivă, va fi instalat la Moscova.