Până la 24 martie la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti» din Bucureşti va avea loc o expoziţie de icoane basarabene. Expoziţia „Icoana casei» merită văzută fie şi numai pentru faptul că este pentru prima dată după 1989 când icoanele mobile din spaţiul românesc de dincolo de Prut ajung în Capitală. Adevărate opere de artă, dar şi martore ale vremurilor neprielnice credinţei, icoanele acestea fac parte din colecţia lui Petru şi Andrei Costin din Chişinău, tată şi fiu împătimiţi de obiectele de artă şi istorice. Sunt expuse 100 de icoane în care sunt tratate teme din Vechiul şi Noul Testament, dar sunt reprezentaţi şi sfinţi iubiţi de popor. Cele mai multe sunt reprezentări ale Maicii Domnului cu Pruncul, în diferite ipostaze: Maica Domnului Kazanskaia, Maica Domnului Vladimirskaia sau Eleusa, Maica Domnului Fiodorovskaia, Maica Domnului Smolenskaia, Maica Domnului Alinarea Durerii, Maica Domnului Bucuria celor necăjiţi, Maica Domnului Salvatoarea celor Pierduţi, Maica Domnului Oranta, Încoronarea Maicii Domnului.
Se remarcă şi trei variante ale icoanei mai puţin cunoscute românilor, numită Maica Domnului de Hârbovăţ, care preia motive artistice ale şcolii iconografice ruşeşti.
Şi chipul lui Iisus apare în mai multe ipostaze: Pantocrator, aspecte din viaţa şi patimile Sale, Fuga în Egipt, Botezul, Floriile, Răstignirea şi Învierea Domnului.
Ceea ce face din aceste icoane unicate este nu atât vechimea lor — cea mai veche din secolul al XVIII-lea -, ci faptul că posesorii lor iniţiali, basarabeni aflaţi sub ocupaţia comunistă rusă, au fost nevoiţi să le dea jos de pe pereţi, să le ascundă prin locuri improprii unor obiecte sfinţite, să îndure altături de icoanele lor multe orori. Unele dintre ele poartă urme ale schingiurii ateiste, altele au pe verso inscripţii care vorbesc despre suferinţa stăpânilor lor.
Ca stil, se răgăsesc împletite influenţe din lumea slavă, filiaţii occidentale, dar şi din cea românească, regăsindu-se şi unele elemente din tradiţia răsăriteană de la Muntele Athos.
COLECŢIONAR DECORAT
Colecţionarul principal, Petru Costin, este un doctorand în istorie şi drept, fondator al Muzeului Serviciului Vamal şi membru fondator al Clublui colecţionarilor, ambele din Republica Moldova. Pasiunea de a colecţiona o are de peste 40 de ani. „Aspiraţiile mele de todeauna au fost de a scoate din negura vremilor la lumina zilei acele relicve care ne exprimă identitatea. Sunt ani lungi de căutări, muncă, bucurii şi acum mă simt împlinit când eforturile mele au dat roade», spune Petru Costin.
A fost crescut şi educat într-o familie de creştini ortodocşi din Basarabia, mama sa a cântat în corul bisericii, iar tatăl său a fost ctitor al bisericii din localitatea unde s-a născut, astfel încât a prins drag încă din copilărie de icoane. A mers în căutarea icoanelor şi altor obiecte religoase pe tot întinsul Basarbiei, dar şi al Rusiei, reuşind să adune peste 150 de astfel de piese. Pentru colecţia sa impresionantă a fost recompensat cu Ordinul „Cuviosul Paisie Velicicovski» al Mitropoiliei Chişinăului şi a întregii Moldove.
Pasiunea pentru colecţinarea unor obiecte de interes muzeal s-a „luat» şi la fiul său, Andrei, care în prezent este Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Expoziţia de la Muzeul Satului a poposit cu puţin timp mai înainte în oraşul Bârlad, iar colecţionarii ei doresc să o facă itinerantă prin România, într-un pelerinaj de suflet care să unească românii de pe ambele maluri ale Prutului.
Sursa:Jurnalul.ro
1 comentarii:
Foarte frumos, chiar as merge la asa o expozitie !
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: