Noţiuni pe care eşti obligat să le cunoşti

Desigur, fiecare are dreptul sa-si aleaga curentul si valorile dupa care isi traieste viata, de aceea chiar as vrea sa va prezint citeva definitii, explicatii despre unele notiuni sentimentale, folosite des in societate, dar despre care majoritatea tinerilor habar nu au. Multi zic "sunt patriot", "sunt nationalist" etc, iar daca-i intrebi explicatia acestor notiuni, se blocheaza 100%. Ar fi bine sa le cunoasca mai multi, caci vrind nevrind fiecarui cetatean i se atrbuie unul dintre urmatoarele curente.

Naţionalismul este o ideologie care creează şi susţine o naţiune ca un concept de identificare comună pentru un grup de oameni. Se deosebeşte de patriotism prin referinţa juridică şi ideologia politică : naţionalismul se referă la Dreptul strămoşesc care defineşte comunităţile istorico-lingvistice, şi tinde a constitui statele pe bază etnică, cu o legislaţie inspirată din jus sanguinis ; patriotismul se referă la Dreptul pământean care defineşte naţiunile prin apartenenţa la acelaşi teritoriu, şi tinde a constitui statele pe bază teritorială (indiferent de origini şi limbi, ca de exemplu în Elveţia), cu o legislaţie inspirată din jus soli.
Mişcările în spectrul politic-ideologic apropiat naţionalismului sunt diverse, ori ca element programatic ori ca formă de propagandă. În secolul XX, ultranaţionalismul a permis mişcări de extremă dreaptă ca Fascismul sau Nazismul. Naţionalismul patriotic promovează o naţiune fără să se opună minorităţilor conlocuitoare. Naţionalismul de tip şovin sau xenofob, dimpotrivă, li se opune. Astfel, naţionalismul şovin şi antiromânesc din anumite ţări, foloseşte faptul că vorbitorii limbii române dinafara României nu aparţin naţiunii politice române (adică nu posedă cetăţenia română) pentru a implementa ideea (atât la oamenii locului, cât şi în opinia internaţională) că nu ar aparţine nici neamului (etniei şi sferei culturale şi istorice) româneşti, mergându-se până la negarea faptului că au aceleaşi origini şi că vorbesc aceeaşi limbă.
Patriotismul (din latina patria: tărâm părintesc, tărâm al taţilor) se înţelege ca iubirea pentru o ţară şi pentru locuitorii ei sau ca promovarea unui neam printre celelalte, şi nu trebuie confundat cu xenofobia: preferinţa excluzivă pentru un singur neam, însoţită de marginalizarea minorităţilor şi de ostilitate faţă de străinătate.
Nicolae Iorga spunea că „un patriot se recunoaşte prin faptul că iubeşte, respectă şi caută să adune şi să îmbunătăţească tărâmurile şi oamenii, pe când un şovinist urăşte tot ce nu-i seamănă şi dezbină oamenii”. Mai recent, Mihai C. Băcescu spunea că „o patrie iubită se recunoaşte din prima vedere fiindcă este o patrie curată, nepoluată, care arată frumos şi primitor, indiferent că-i săracă sau bogată, că în ea auzim o singură limbă sau mai multe”.
În viziunea filosofului Vasile Conta, a fi patriot înseamnă: „a fi cinstit, a avea conştiinţa curată şi o inteligenţă vie, a avea un arbitraj filosofic pentru compatrioţii tăi; în fine, un criteriu, din care să reiasă principiul că viaţa ta aparţine tuturor şi că tu nu eşti decât un luptător într-un război care tinde spre fericirea şi gloria ţării tale”.
Românismul este un sentiment cultural naţional al anumitor români care se consideră patrioţi, şi care se referă la etnogeneza poporului român, descendenţa latină, continuitatea şi permanenţa românior în teritoriile locuite de ei, inclusiv în cele aflate temporar sub sceptrul unor state vecine. Această noţiune a fost introdusă de Vasile Alexandrescu Urechia în 1858. Această noţiune este opusă naţionalismului. Are o legătură puternică cu pretenţia apartenenţei neamului românesc la creştinismul de rit ortodox, de unde ar rezulta câteva caracteristici morale şi spirituale.
Antiromânismul sau românofobia este o manifestare xenofobă care se poate manifesta în ţările unde trăiesc populaţii româneşti, printr-o serie de discriminări şi sentimente ostile faţă de românofoni, fie ca grup etnic-lingvistic, fie ca cetăţeni ai României indiferent de apartenenţa lor etnică. Această manifestare poate evolua de la hărţuiri ocazionale la persecuţia instituţionalizată şi violentă. Discriminări şi sentimente antiromâneşti au fost prezente în imperiile şi statele care au stăpânit sau care înconjoară România, precum şi în state mai îndepărtate unde trăiesc minorităţi româneşti. Ele pot privi atât România ca stat, cât şi formaţiile statale din trecut, româneşti sau multietnice cu compozantă românească, care sunt atunci descrise ca simple provincii ale regatelor sau imperiilor vecine din trecut (cazurile principatelor Ardealului, Ţării româneşti şi Moldovei), sau a căror compozantă românească este ocultată (cazurile regatului Asăneştilor sau al Dobrogei). Xenofobii similare au existat împotriva altor neamuri din regiune şi din lume, mai ales acolo unde graniţele politice nu coincid cu cele ale dispunerii comunităţilor etno-lingvistice.
Moldovenismul este un curent politic care susţine că moldovenii sunt o etnie separată, diferită de români. Termenul este folosit mai ales de către oponenţii acestei idei.
Indiferenţa este un alt mare rău al societăţii de azi. Tot mai mulţi oameni aleg să fie indiferenţi faţă de tot ce-i înconjoară, prin aceasta făcîndu-se părtaşi la faptele celorlalţi. Cei mai mulţi dintre ei afirmă : ” Nu mă implic, căci nu e problema mea”, ” Se vor lămuri ei şi fără mine”, ” Îmi trebuie o problemă în plus? Nu am şi eu destule? Pe ale mele cine să le rezolve?”

Care sentiment (curent) ţi se atribuie ţie sau poate...?