Scopul, obiectivele şi subiectul unei platforme conservatoare

Ce ar presupune un conservatorism în Basarabia şi de ce este nevoie de a-l distanţa de naţionalism? Care ar fi rostul unei mişcări conservatoare, ce obiective ar trebuie să-şi asume şi cine ar fi subiectul unei astfel de mişcări? Voi încerca să expun toate acestea pe scurt mai jos, în speranţa că aş putea provoca nişte discuţii la acest subiect.

La acest subiect am scris anterior, însă cu timpul unele idei devin mult mai evidenţiate şi mai sistematizate, iar altora, pur şi simplu, le expiră „termenul de valabilitate”. În esenţă, subiectul discuţiei ar fi potenţialul care ar putea mobiliza o forţă capabilă să efectueze nişte schimbări pozitive, radicale, profunde şi durabile. Această necesitate este un imperativ al vremurilor, dat fiind provocărilor globale cu care suntem nevoiţi să ne confruntăm.

Ipoteza de la care ar porni conservatorismul este primatul resurselor interne în faţa celor externe, a resurselor locale în faţa celor naţionale, a celor naţionale în faţa celor globale. Vorbind de „resurse”, în mod special, ne referim la cele umane, intelectuale, spirituale, culturale, economico-financiare, naturale, care per ansamblu oferă un cadrul necesar şi firesc pentru dezvoltarea oricărei populaţii umane. Prin dezvoltare înţelegem sporirea capacităţii unui organism social de a răspunde la pericolele de ordin extern şi intern, garantând sporul natural al populaţiei şi extinderea spaţiului său vital. Filosofia dezvoltării unui stat nu poate porni decât de la o astfel de idee. Oricare altă idee care este opusă acestui raţionament nu poate fi decât un „cal troian” care are menirea de a slăbi sistem imun al organismului, provocându-i moartea, în cele din urmă.

Naţionalismul şi cosmopolitismul în toate variaţiile lor (nazism, fascism, liberalism, comunism) reprezintă astfel de contraidei. Pe de o parte, naţionalismul este îndreptat împotriva localului şi globalului, pe de altă parte cosmopolismul este îndreptat împotriva naţionalului şi localului. În această privinţă, conservatorismul este cel care stabileşte o ierarhie firească: local – naţional – global, fără a cădea victima exclusivismului, cum o fac celelalte viziuni politico-ideologice.

Astfel, în linii generale, conservatorismul ar avea următoarele obiective majore în Basarabia:

- Politic – implementarea unui model politic conasociaţionalist (guvernarea consesuală a elitelor în condiţiile autonomiei largi a grupurilor sociale);

- Economic – adaptarea la condiţiile unei societăţi postindustriale prin realizarea principiilor distributismului economic;

- Social – dezvoltarea unei societăţi civile autonomie şi autosuficiente la nivel local şi naţional;

- Ecologic – Conservarea mediului ambiant şi reînverzirea spaţiului urban şi rural.

- Cultural – crearea unui climat propice pentru dezvoltarea unei culturi originale. Sporirea capacităţii de adaptarea elementelor culturale străine.

Rostul unei mişcări conservatoare ar consta în construcţia unui schelet ideologic potrivit, dar şi formarea unei elite capabile să promoveze şi să reînnoiască mereu o platformă conservatoare.

Cine ar fi subiectul conservatorismului? În primul rând, tineretul – forţa motrică a oricărei schimbări. Ar urma Biserica, intelectualii, ţăranii, antreprenorii mici şi mijlocii (îndeosebi specialiştii în domeniu IT), indiferent de afilierea lor politică. Aşadar, reţeaua de comunităţi locale şi cele nonteritoriale care ar reuni toate aceste categorii ar fi principalul subiect al unui proiect conservator. Desigur, un astfel de proiect nu poate aparţine unei organizaţii înguste, ci a unui segment important al populaţiei conştiente, active şi culte a societății – unei reţele de organizaţii diverse ca profil şi orientare, dar unite printr-o viziune comună asupra problemelor de ordin general.