”Limba noastră” ar putea deveni ”Limba noastră cea română”

Sărbătoarea care are loc în fiecare an la 31 august, ,,Limba noastră”, ar putea fi redenumită ,,Limba noastră cea română”, potrivit unui proiect de lege înregistrat miercuri în Parlamentul de la Chişinău. Iniţiativa aparţine deputaţilor Partidului Liberal Valeriu Munteanu şi Ion Hadârcă, scrie infoprut.ro

Potrivit celor doi parlamentari, proiectul propus adoptare este menit să repare o scăpare istorică de mare importanţă, pentru propagarea adevărului naţional.

Redăm în continuare textul proiectului de lege, precum şi o notă informativă la proiectul de hotărâre privind modificarea şi abrogarea unor hotărâri ale Parlamentului, aşa cum apar pe site-ul deputatului liberal Valeriu Munteanu:

Proiect

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

Hotărâre privind modificarea şi abrogarea unor hotărâri ale Parlamentului

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. — Hotărârea Parlamentului nr. 433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în Republica Moldova, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.​În punctul 1 litera a) la poziţia «Sărbătoarea “Limba noastră”», textul „Limba noastră” se înlocuieşte cu textul „Limba noastră cea română”.

2. ​În punctul 2 la poziţia «31 august – sărbătoarea “Limba noastră”», textul „Limba noastră” se înlocuieşte cu textul „Limba noastră cea română”.

Art. II. — Hotărârea Parlamentului nr. 147-XII din 23 iunie 1990 cu privire la declararea sărbătorii naţionale “Limba noastră” se abrogă.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI

NOTĂ INFORMATIVĂ

la proiectul de hotărâre privind modificarea şi abrogarea unor hotărâri ale Parlamentului

Acţiunile de renaştere naţională desfăşurate la sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut, care au culminat cu declararea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, au fost generate inclusiv de necesitatea restabilirii alfabetului latin şi acordarea unui statut meritat limbii vorbite de către populaţia majoritară.

Imperativul salvgardării limbii naţionale s-a materializat prin adoptarea în 1989 a Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite, care a repus parţial limba română în drepturile legitime, fiind denumită însă datorită conjuncturii politice nefavorabile “limbă moldovenească”.

Deputaţii din legislatura a XII-a, pătrunși de obligaţia protejării, promovării şi comemorării limbii române, intens limitată şi falsificată pe teritoriul Republicii Moldova, au adoptat la 23 iunie 1990 Hotărârea cu privire la declararea sărbătorii naţionale “Limba noastră”, preferând însă această formulă “neutră”, care evita să specifice denumirea limbii vorbite de către majoritatea populaţiei.

În schimb, la adoptarea în 1991 a Declaraţiei de Independenţă, organul legislativ suprem recunoaşte că denumirea oficială a limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova este limba română.

Deşi a constituit la timpul respectiv un pas important pentru afirmarea identităţii naţionale, Hotărârea Parlamentului nr. 147-XII din 23 iunie 1990 a căzut în desuetudine odată cu adoptarea Hotărârii Parlamentului nr. 433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în Republica Moldova, în care, alături de alte sărbători, a fost inclusă şi sărbătoarea limbii române. Pentru acest motiv Hotărârea nr. 147-XII din 23 iunie 1990 urmează a fi abrogată.

De la bun început şi pe parcursul celor 22 de ani, ce s-au scurs din momentul consfinţirii sărbătorii “Limba noastră”, manifestările dedicate acestei zile s-au desfăşurat constant sub genericul “Limba noastră cea română”, autorităţile implicate şi îndeosebi participanţii sesizând organic adevărata semnificaţie a acestei sărbători.

Acţiunile premeditate de discreditare a limbii române şi a sărbătorii oficiale a acesteia, promovate cu înverşunare de la începutul anilor 2000, alături de multe altele îndreptate contra spiritului naţional, au avut ca efect discreditarea sărbătorii.

Astfel, este evidentă necesitatea restabilirii adevăratei semnificaţii a sărbătorii limbii române. Proiectul propus spre adoptare vine să repare, cu întârziere, o scăpare istorică de mare importanţă, pentru propagarea adevărului naţional.