În partea finală s-au lansat publicaţii şi cărţi, cei prezenţi primind lucrări apărute sub egida Editurii Tipo Moldova din Iaşi în cadrul colecţiilor „Românii în istoria universală” şi „Opera Omnia”, mai precis: Albumul M. Eminescu (editor – A. Ştefanachi), biografia Mareşalului I. Antonescu de Prof. Univ. Dr. Gh. Buzatu, „Documente din Arhiva lui C. Z. Codreanu” (vols. 1 şi 9, editori – Victor Roncea şi Gh. Buzatu), studiile istorice ale lui D. Ciurea şi Faust Brădescu ş.a. La rândul lor, prof. Iulian Boţoghină şi Luminiţa Giurgiu au prezentat şi dăruit publicaţiile „Orizont” (nr. 4/2011) şi, respectiv, „Document” (nr. 3/2012), iar prof. Ionel Cândea a anunţat proximele apariţii ale Editurii Istros/Muzeul Brăilei, în vreme ce Muzeul Vrancei a expus volumele (prezentate oaspeţilor şi la casetă): General Ion Raşcu – „Jurnalul meu din timpul Războiului pentru Întregirea Neamului” (editor – prof. D. Huţanu) şi „Focşanii sub ocupaţia germană în anii primului război mondial” al prof. Marilena Sima. (Observator)
Simpozion despre epopeea românească din vara anului 1917 – Mărturii despre martirii vrânceni
Istoricii români se vor întâlni la Focşani sâmbătă, când va avea loc simpozionul naţional ce deschide manifestările organizate cu prilejul împlinirii a 95 de ani de la luptele din vara anului 1917 de la Mărăşti – Mărăşeşti –Oituz. Cu acest prilej, va fi lansat volumul „Focşanii sub ocupaţie germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918)“, semnat de muzeograful Marilena Sima.
Simpozionul de sâmbătă este organizat de Muzeul Vrancei, sub patronajul Consiliului Judeţean şi în parteneriat cu Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană Iaşi-filiala Academiei Române, Clubul istoricilor „Nicolae Iorga“ din Vălenii de Munte.
Directorul Muzeului Vrancei, istoricul Horia Dumitrescu a afirmat că evenimentul din 4 august va avea loc la Muzeul Unirii, fiind intitulat „95 de ani de la epopeea românească din vara anului 1917 (Mărăşti – Mărăşeşti -Oituz)“.
Lucrările reuniunii ştiinţifice de la Focşani vor fi prezidate de general profesor universitar dr. Vasile Cândea- preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Printre personalităţile marcante care şi-au anunţat prezenţa la eveniment se numără profesorul universitar dr. Ioan Scurtu – şeful secţiei de ştiinţe istorice a Academiei Oamenilor de Ştiinţă, profesorul universitar dr. Constantin Buşe- cetăţean de onoare a municipiului Focşani, profesorul universitar dr. Petre Ţulea, profesorul universitar dr. Jipa Rotaru.
În cadrul simpozionului, vor fi lansate mai multe lucrări dedicate evenimentelor din vara anului 1917, între care „Focşanii sub ocupaţie germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918)“, semnată de muzeograful Marilena Sima. Volumul este o frescă a celor doi ani de zile în care municipiul de pe Milcov a fost sub ocupaţia germană şi a dramelor trăite de locuitorii oraşului. Perioada este mai puţin cunoscută celor mai mulţi dintre focşăneni, la 95 de ani de la evenimentele din 1917.
Focşaniul a fost ocupat de armata germană în data de 25 decembrie 1916, operaţiune facilitată de bombardarea oraşului între 13 şi 15 decembrie. La 26 noiembrie / 9 decembrie 1917, la Focşani a fost semnat armistiţiul dintre armata română şi reprezentantul Puterilor Centrale. Un an mai târziu, „ocupanţii se retrag, luând din teritoriul ocupat tot ce se putea şi distrugând toate dovezile «compromiţătoare» pentru abuzurile comise în cei doi ani de ocupaţie“.
Muzeograful Marilena Sima arată că daunele provocate de către armata germană de ocupaţie atingea uriaşa sumă de 13 milioane de lei. Nu au fost cuantificate dramele trăite de focşăneni, circa 800 de persoane fiind închise în timpul ocupaţiei. Din lucrarea muzeografului aflăm că primarul în funcţie la venirea germanilor, Ştefan Graur, a stat 14 luni în închisoare, având parte de un tratament destul de dur, deoarece a fost considerat „element periculos intereselor germane“.
„Conform unei mărturii din acele vremuri, Ştefan Graur «a refuzat de a face rechiziţiuni personal la cetăţeni pentru armata germană, … şi pentru că a ţinut conferinţe despre idealul nostru naţional, pentru intrarea României în război contra Puterilor Centrale şi a scrierei politice ce a făcut la Paris din anul 1897, a fost înlăturat din capul Comunei…, apoi luat ostatic, purtat cu bagajul în spate în ziua Întâi de Paşte, între sentinele pe stradele oraşului… N-a fost judecat de nicio autoritate militar㻓, se arată în lucrarea „Focşanii sub ocupaţie germană în timpul Primului Război Mondial (1916-1918)“.
Martirii vrânceni din Primul Război Mondial
Lucrarea muzeografului prezintă câţiva dintre eroii mai puţin cunoscuţi ai Vrancei, care şi-au dat viaţa în 1917. Este povestea grupului Chilian, ai cărui membri au fost executaţi pentru spionaj de germani. Numit după Vasile I. Chilian din Tichiriş, grupul acţiona în partea montană a judeţului, pe de o parte furniza Armatei române informaţii despre inamic, pe de altă parte prelua soldaţii români evadaţi din lagărele germane şi îi ajuta să ajungă în Moldova liberă.
Vasile Chilian şi colaboratorii săi, Toma I. Cotea, din Păuleşti, Ştefanache Secăluş, primarul din Păuleşti, Dumitru Pantazică, din Tichiriş, şi sergentul Vasile Gălăţeanu, din Piaţa Neamţ, au fost arestaţi şi aduşi la Focşani. Ulterior, în arest au mai ajuns circa 50 de persoane din Vrancea.
Ancheta a durat 70 de zile, iar la sfârşit, germanii i-au acuzat pe membrii grupului că, din cauza lor, au pierdut în război nu mai puţin de 100.000 oameni. Cei cinci membri au grupului Chilian au fost executaţi pe 17 august 1917. În noiembrie 1940, osemintele lor au fost aşezate în cripta Mausoleului Eroilor din Focşani.
sursa: www.ziaristionline.ro
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: