In 1484, armata otomana de
circa 100 000 de oameni, in frunte cu sultanul Baiazid al II-lea, sustinuta de
artilerie si o flota de 100 corabii, a trecut frontiera Tarii Moldovei.
Umanistul polonez Ioan Ursinus nota ca dupa ce prin fata Chiliei a trecut flota
otomana, care se indrepta spre Isaccea, orasenii au strans graul inca necopt,
l-a legat in snopi si l-au dus pe la casele lor.
Prima ciocnire a armatei
otomane cu moldovenii a avut loc la trecerea peste Dunare. O inscriptie bulgara
relateaza ca o parte din fortele moldovene il ateptau pe sultan la Isaccea. Cu
certitudine, se are in vedere flota dunareana construita pe timpul lui Stefan
cel Mare, care sta de paza pe acest fluviu, avandu-l in frunte pe unul din
parcalabii Chiliei. Insa cele cateva corabii moldovene nu puteau sa reziste in
fata unei flote otomane numeroase de 100 corabii inarmate cu tunuri, din care
ceva mai tarziu s-a tras si aupra cetatii. Conform relatarilor cronicarului
turc Sa’adeddin, parcalabul care s-a luptat cu otomanii a cazut in mainile
sangeacbeiului de Silistra.
Sosind la 5 iulie 1484 in fata
Chiliei, Baiazid a pornit lupta. Asediul a fost extrem de violent chiar de la
inceput. Sa’adeddin mentioneaza: «sahul ajungand in zori de zi la Chilia, a
impresurat cetatea». In continuare, Ioan Ursinus descrie luptele crancene din
jurul cetatii. Cu toate ca numeroasele tunuri ale sultanului aruncau asupra
zidurilor enorme ghiulele de piatra, zidurile si turnurile ramaneau acoperite
de aparatori. Mai mult decat atat, prin portile cetatii a iesit un detasament
de calareti, gonindu-i pe turci pana-n tabara lor. Totusi, peste cateva zile,
artileria otomana a distrus turnurile si o buna parte in ziduri.
Luptele de la Chilia sunt
descrise intr-un mod similar si de cronicarii turci. Conform relatarilor lui
Mehmed Nesri, otomanii au sosit la Chilia si «facand lupta mare, au
impresurat-o de pe uscat si de pe (apele fluviului – n.n.)». «Dupa aceea, tragand
din tunuri si din pusti, au dat iures, si au fost distruse», mentioneaza
Sa’adeddin. Un alt cronicar turc, Asik pasa-zade, participant la asediul
cetatii, scrie ca «s-au dat multe lupte crancene», iar Mehmed Nesri informeaza
ca otomanii «purtand lupte timp de 10 zile, au ingenunchiat fortareata».
Aceasta s-a intamplat la 14 iulie 1484.
Din cele relatate rezulta ca nu
numai umanistul polonez avea o atitudine respectuoasa fata de cei invinsi.
Chiar si cronicarii turci, care de obicei erau aroganti, dispretuitori fata de
cei invinsi, de data aceasta sunt mai rezervati. Baiazid al II-lea afirma ca
Chilia si Cetatea Alba au fost cucerite cu pierderi grele ale multor
«dreptcredinciosi», adica mahomedani.
Se intalnesc si informatii de
alt gen. Malatesta, un secretar al regelui polon Sigizmund, pretinde ca cetatea
a cazut din cauza tradarii dintre conducatorii superiori ai garnizoanei
cetatii. Faptul pare a fi confirmat si de Asik Pasa-zade, care mentioneaza ca
«un om, care era eminul acestei cetati, a venit si a intrat in cortul unui
vizir de-al padisahului». Se pare ca acest emin nu a fost un parcalab al
cetatii. In Moldova atributiile eminului ii reveneau vamesului, care avea mai
curand functii economice decat militare. Acest «emin» ar fi spus: «Cetatea este
a padisahului». Nu este exclus sa fi fost unul dintre negustorii orasului, mai
cu seama de origine straina, care in cazuri similare treceau usor de partea
otomanilor.
A urmat o rafuiala crunta cu
populatia, care in mare parte a fost robita si dusa la Istanbul. Alta parte,
speriata de comportamentul brutal al noilor stapanitori, a parasit orasul din
proprie initiativa. Potrivit firmanului lui Baiazid al II-lea din 1484, de
dreptul de a se transfera in alte localitati puteau profita si preotii crestini
ce locuiau in cetate.
Pierderea Chiliei a adus mari
prejudicii economiei si sistemului de aparare ale Tarii Moldovei, care a ramas
fara iesire la mare.
Sursa extrasului: Ion Chirtoaga, Targuri si cetati din sud-estul Moldovei (secolul al XV-lea – inceputul secolului al XIX-lea), Editura «Prut International», Chisinau,
2004)
Imagine: Portul Chilia, sec. XV.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: