La 25 mai 1919, guvernele R.S.F.S. Ruse si R.S.S. Ucrainene au transmis guvernului României o declarație, în care se spunea că “din momentul desființării frontului rus din România, guvernul Român a pus mâna pe un imens patrimoniu militar, feroviar și al Crucii Roșii, în final – guvernul Rusiei și Ucrainei iși declină orice răspundere pentru soarta valorilor aduse pe timpul guvernului țarist din Rusia”.
Declarația vine în urma eșecului militar din Basarabia și Bucovina. Guvernul de la Moscova sugera ideea că ar refuza la pretenții teritoriale în schimbul unei recompensari economice. Astfel, problema tezaurului României evacuat pe timpul țarismului în Rusia a fost pusă în relație directă cu cea a Basarabiei.
Comunicarea academicianului Florin Constantiniu, citând o serie de documente ruse proaspăt publicate, scoate la iveală ce s-a întâmplat de fapt cu tezaurul de la Moscova.
La începutul anului 1918 la Moscova a fost constituită o Comisie pentru lichidarea contra-revoluţiei din România (adică pentru ocuparea României!) care avea în vedere crearea unui consiliu revoluţionar la Chişinău din care urma să facă parte Cristian Rakovski şi Mihail Bujor. Pentru succesul revoluţiei din Basarabia Lenin a alocat cinci milioane de ruble din chiar proaspăt confiscatul Tezaur al României de la Moscova. În rezoluţia pusă de mâna lui Lenin se specifică chiar şi că suma de 1 milion de ruble să fie dată revoluţionarilor în lei româneşti.
În documentul din 15 ianuarie 1918, există următoarele rezoluţii: „Să se ia cele cinci milioane din banii româneşti confiscaţi la Moscova. Preşedintele Consiliului Comisarilor Poporului, V. Ulianov (Lenin). Şeful Consiliului Comisarilor Poporului, Vlad[imir] Bonci-Bruevici. Cele cinci milioane de ruble luate se acoperă din Fondul român confiscat. Protocol nr. 47, dosar 11″.
O altă anexă din acelaşi grup de documente are următorul conţinut: „Către, Departamentul Trezoreriei de Stat, lui Dimitrie Petrovici Bogolepov. Stimate tovarăşe, Consiliul Comisarilor Poporului a hotărât, în şedinţa sa din 15 ianuarie, să aloce cinci milioane de ruble din fondurile Trezoreriei de Stat pentru Colegiul Superior Român în problemele româneşti şi basarabene.
Comunicându-vă această hotărâre a Consiliului, vă rugăm să luaţi măsuri urgente pentru realizarea, cât mai rapidă, a acestei alocări, ţinând seama [de faptul] că un milion este de dorit să fie dat în bancnote româneşti”.
Din textele reproduse mai sus, reiese limpede că noua conducere sovietică urmărea să „stimuleze” revoluţia în Basarabia şi în Moldova, creând în acest scop un organ de conducere, la dispoziţia căruia au fost puşi bani – cele cinci milioane de ruble – proveniţi din tezaurul românesc confiscat.
La acest document sunt anexate şi alte acte: un proiect de decret prin care era salutată victoria revoluţiei bolşevice în România şi Basarabia şi i se încredinţa proaspătului guvern tot Tezaurul României de la Moscova:
„Guvernul Muncitoresc-Ţărănesc al Republicii Socialiste Ruse a Sovietelor salută primul Guvern Socialist Româno-Basarabean al Sovietelor, format din tovarăşii… (numele lor nu este indicat – n.n.), exprimându-şi bucuria faţă de sporirea rândurilor revoluţiei cu un nou aliat socialist; Guvernul Muncitoresc-Ţărănesc Rus pune la deplina dispoziţie a acestuia (Guvernului Socialist Româno-Basarabean al Sovietelor – n.n.) întreg fondul de aur existent şi toate bunurile fostului guvern regal român aflate pe teritoriul Republicii Ruse a Sovietelor”
Bolşevicii vindeau pielea ursului din pădure… Ideea acestui proiect de decret îi aparţinea lui Cristian Rakovski care se şi vedea jupân în “fosta Românie regală” şi dorea să îşi asigure Tezaurul de la Moscova. Doar că s-a opus Stalin adoptării acestui decret ce consfinţea prematur o victorie ce nu avea să aibă loc. (De altfel, bulgarul Rakovski avea să fie executat în 1941 din ordinul lui Stalin.)
Speranţele bolşevicilor într-o răsturnare revoluţionară în România nu s-au realizat, astfel că tezaurul românesc a rămas, până în ziua de astăzi, cu excepţia restituirii unor piese artistico-istorice, în posesia autorităţilor de la Moscova. Documentele arată însă că, încă din primele zile de după confiscare, guvernul sovietic începuse să cheltuiască din banii tezaurului.
Sursa: cersipamantromanesc.wordpress.com (citand acad. Florin Constantiniu, revista Clipa, Ianuarie 2011); George Damian (george-damian.ro)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: