Pe 1 mai 1919, guvernele sovietice ale Rusiei și Ucrainei au emis un ultimatum comun României, prin care cereau retragerea din Basarabia (Bucovina, care făcuse până la încheiera primului război mondial parte din Austro-Ungaria nu fusese menționată în acest act). A doua zi, Cristian Racovski, președintele guvernului sovietic ucrainian, a emis un al doilea ultimatum, prin care se cerea și retragerea României din Bucovina.
Prin ultimatumul transmis României pe 1 mai 1919 se cerea evacuarea Basarabiei şi Bucovinei în 48 de ore. România a fost învinuită că nu şi-a retras armata din Republica Democratică Moldovenească conform Acordului din 20 februarie 1918, stil vechi ...(5 martie 1918, stil nou), că "a devenit unul dintre focarele contrarevoluţionare ruse", că vrea "să răstoarne puterea sovietică din Ungaria". Nota impunea "Evacuarea imediată a trupelor române, a funcţionarilor şi agenţilor din întreaga Basarabie" în timp de 48 ore, "în caz contrar, ele (n.r. RSFS Rusă şi RSS Ucraineană) vor considera că dispun de întreaga libertate de acţiune faţă de România".
Nota ultimativă din 1 mai 1919 a fost înmînată României în contextul revoltelor provocate de bolşevicii ruşi şi ucraineni în Basarabia pentru a motiva intervenţia Armatei Roşii şi Conferinţei de pace de la Paris, care recomanda recunoaşterea unirii deja înfăptuite. La 2 mai 1919 R.S.S. Ucrainiană dubla ultimatumul R.S.F.S. Ruse. Trebuie menţionat că la acea perioadă puterea sovietică în Rusia nu era recunoscută de marile puteri, dar Notele nu aveau un caracter juridic.
Cum era şi firesc, România respinge ultimatumul şi luptă cu bolşevicii ruşi pe Nistru, aducînd tot mai multe trupe din interior, chiar de pe frontul de vest, divizia 6 şi 7 infanterie, continuînd recrutările pentru apărarea României Mari, deoarece pericolele erau multe şi aliaţii României nesiguri.
Obiectivele sovietice erau clare, aşa cum au apărut şi în schimbul de telegrame între Lenin şi Bela Kuhn, de a invada Basarabia şi de a înfrînge în Galiţia trupele ucrainene petliuriste, pentru a face joncţiunea cu bolşevicii unguri, ameninţînd România şi dinspre nord. Bolșevicii ruși și ucrainieni făceau, de altfel, planuri pentru ocuparea întregii Românii și stabilirea unui regim comunist aici.
Prin ultimatumul transmis României pe 1 mai 1919 se cerea evacuarea Basarabiei şi Bucovinei în 48 de ore. România a fost învinuită că nu şi-a retras armata din Republica Democratică Moldovenească conform Acordului din 20 februarie 1918, stil vechi ...(5 martie 1918, stil nou), că "a devenit unul dintre focarele contrarevoluţionare ruse", că vrea "să răstoarne puterea sovietică din Ungaria". Nota impunea "Evacuarea imediată a trupelor române, a funcţionarilor şi agenţilor din întreaga Basarabie" în timp de 48 ore, "în caz contrar, ele (n.r. RSFS Rusă şi RSS Ucraineană) vor considera că dispun de întreaga libertate de acţiune faţă de România".
Nota ultimativă din 1 mai 1919 a fost înmînată României în contextul revoltelor provocate de bolşevicii ruşi şi ucraineni în Basarabia pentru a motiva intervenţia Armatei Roşii şi Conferinţei de pace de la Paris, care recomanda recunoaşterea unirii deja înfăptuite. La 2 mai 1919 R.S.S. Ucrainiană dubla ultimatumul R.S.F.S. Ruse. Trebuie menţionat că la acea perioadă puterea sovietică în Rusia nu era recunoscută de marile puteri, dar Notele nu aveau un caracter juridic.
Cum era şi firesc, România respinge ultimatumul şi luptă cu bolşevicii ruşi pe Nistru, aducînd tot mai multe trupe din interior, chiar de pe frontul de vest, divizia 6 şi 7 infanterie, continuînd recrutările pentru apărarea României Mari, deoarece pericolele erau multe şi aliaţii României nesiguri.
Obiectivele sovietice erau clare, aşa cum au apărut şi în schimbul de telegrame între Lenin şi Bela Kuhn, de a invada Basarabia şi de a înfrînge în Galiţia trupele ucrainene petliuriste, pentru a face joncţiunea cu bolşevicii unguri, ameninţînd România şi dinspre nord. Bolșevicii ruși și ucrainieni făceau, de altfel, planuri pentru ocuparea întregii Românii și stabilirea unui regim comunist aici.
2 comentarii:
Da ce aliati mai avea Romania atunci?
putea interveni cel mult iugoslavia sa atace in sud Ungaria, si Cehoslovacia in Nord si Est Ungaria si Ucraina
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: