Semnificaţia zilei de 9 Martie: Mucenicii şi Ziua Bărbatului

In fiecare an pe data de 9 martie se sarbatoreste Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevasta. Acestei sarbatori i se mai spune si “Ziua celor fara nume”, a tuturor celor care nu-si au prenumele dintre sfinti sau Ziua barbaţilor. In aceasta zi se rememoreaza uciderea celor 40 de mucenici care traiau pe vremea imparatului Licinius si care au fost martirizati pentru ca au refuzat sa renunte la Crestinism.

Sfinţii 40 de Mucenici, praznuiti de crestinii ortodocsi in ziua de 9 martie, erau soldati crestini, aflati in slujba imparatului roman pagan Licinius. Afland despre credinta lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se inchine idolilor. Acestia au refuzat si au fost intemnitati timp de opt zile, batuti cu pietre si condamnati la moarte prin inghetare in lacul Sevastiei. In aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor.

Sporind severitatea pedepselor, inspectorul Lizios a ordonat ca cei 40, încă în viaţă, să fie scoşi din apa şi să li se zdrobească degetele picioarelor cu un ciocan. Supravieţuitorii acestei torturi au fost arşi de vii si ramasitele au fost aruncate in lac. Dupa trei zile, Sfintii s-au aratat episcopului Petre, cerandu-i sa-i scoata din apa. Crestinii le-au scos si le-au ingropat cu mare cinste.

Cei patruzeci de Sfinti Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.

Traditia spune ca barbatii trebuie sa bea in ziua de mucenici 40 de pahare cu vin. Acestea se zice ca reprezinta sangele varsat de cei 40 de Sfinti Mucenici din cetatea Sevastei. Cei care nu pot sa bea cele 40 de pahare cu vin, e bine ca macar sa guste vin in aceasta zi sau sa fie stropiti cu vin, acesta insemnand sange si putere de munca peste an.

40 sau 44 de pahare?
In traditia populara, barbatii beau 44 de pahare cu vin. De unde provine diferenta? Dupa traditia crestina, Sfintii martiri au fost 40, dupa cea geto-dacica, au fost 44, atatea fiind si zilele dintre 9 martie si 23 aprilie, cand este sarbatorit Sfantul Mare Mucenic Gheorghe. De aceea, in unele zone, exista pana astazi credinta, ca acesti Sfinti au fost 44.

Se mai povesteşte că, în dimineaţa asta, patruzeci de sfinţi au bătut cu ciomegele în pământ ca să intre gerul, iar alţi patruzeci au făcut acelaşi lucru ca să scoată afară căldura şi să răsară iarba verde.

În calendarul popular, sărbătoarea poartă numele de Mucenicii, Măcinicii, Moşii de Mărţişor, Sfinţişorii sau Sâmbra plugului, ultima denumire evocând începutul noului an agricol. În unele locuri se crede că Babele, capricioase şi imprevizibile, mai zăbovesc încă trei zile pe la noi însă, în majoritatea zonelor, începând de astăzi, Zilele Babelor lasă locul Zilelor Moşilor. Despre acestea se spune că ar fi mai bune, mai călduroase şi mai senine precum sufletul Moşilor. Mucenici sunt spiritele acestor strămoşi mitici, cărora femeile le pregătesc şi le aduc ofrandă preparate rituale ce urmează a fi consumate în context ceremonial sau împărţite de pomană la biserică. Poartă numele de mucenici, măcinici, brânduşi, brânduşei, bradoşi, sfinţi şi sfinţişori, şi au forma de opt, de albină, de porumbel sau chiar de om, ecou prin veacuri al sacrificiilor rituale umane, atestate în ceremoniile Anului Nou, celebrat în vechime la echinocţiul de primăvară.

În fiecare an, la 9 martie, se aprinde focul echinocţial de Mucenici, numit şi Focul Sfinţilor. Proiecţie simbolică a soarelui pe pământ, focul arde anotimpul cel vechi şi îmbătrânit, pentru a-l face să renască pe cel nou, aducător de vigoare şi viaţă. Totodată, are un rol apotropaic, fertilizator şi magic. Copiii sar peste focurile aprinse în fiecare ogradă, pentru a fi feriţi de boli, femeile presară cenuşa de jur-împrejurul gospodăriei, formând un cerc protector împotriva şerpilor, bărbaţii întreţin flăcările cât mai mult timp, cu credinţa că, astfel, îi încălzesc pe cei 40 de Mucenici…

Un alt obicei este pornirea simbolică a plugului. Sărbătoare consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în faţa casei în mod festiv reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară şi totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului. Era momentul în care plugarii, până la mijlocul veacului trecut, încheiau înţelegerile pentru întovărăşire, pecetluite întotdeauna de o petrecere de pomină. Aceasta se organiza de bucurie că ritualul a fost împlinit în ciuda faptului că "una din grijile strigoilor este să împiedice pe oameni la pornitul plugului.