18 decembrie 1917: Primul Congres al românilor din stînga Nistrului

La 17-18 decembrie 1917 la Tiraspol se desfășoară Primul Congres al românilor moldoveni din stînga Nistrului, o consecință directă a Congresului Ostașilor Moldoveni din 20-27 octombrie 1917 de la Chișinău, la care a fost proclamată autonomia Basarabiei.

La Congesul de la Tiraspol au participat delegați reprezentanți a circa 20 de localități din județele Tiraspol și Balta, 47 ostași din garnizoana locală și alte orașe din regiune și o delegație oficială a Sfatului Țării din care făceau parte și Pantelimon Halippa, Anton Crihan, Gheorghe Mare și Vasile Gafencu. De asemenea prezent la reuniune, în calitate de ziarist, a fost și Onisifor Ghibu, pe atunci redactor al gazetei Ardealul.

Congresul românilor moldoveni din stînga Nistrului a pus în discuție mai multe probleme, la fiecare capitol fiind adoptată cîte o rezoluție :
Privind chestiunea școlară (Voprosul despre școli) se stipula introducerea generalizată a limbii române și a alfabetului latin;
În chestiunea bisericească (Voprosul despre biserici) s-a decis ca slujbele din satele românești să se facă în limba română;
În chestiunea militară (Voprosul militar) s-a hotărît înființarea de «polcuri» românești comandate de ofițeri români moldoveni;
În chestiunea spitalelor și judecătorilor s-a stabilit ca în toate activitățile să fie utilizată limba română, iar actele și legile să fie traduse în limba română.

Dezbaterea principală s-a axat în jurul deciziei privind viitorul românilor moldovenilor din stînga Nistrului și anume rămînerea în componența Ucrainei sau unirea cu România. Decizia a fost amînată, convenindu-se la convocarea unei Adunări Naționale la care să participe toți împuterniciții satelor moldovenești din stînga Nistrului din guberniile Hersonului și Podoliei. Congresul din 17-18 decembrie de la Tiraspol s-a rezumat la ideea unirii regiunilor românești din stînga Nistrului cu Basarabia.

Sursa: Istoria.md
Foto: Harta etnica a romanilor din stanga Nistrului