Sarbatoarea Sanzienelor este tinuta in fiecare an de ziua nasterii Sf. Ioan Botezatorul.
Sanzienele sunt plante cu flori galbene-aurii si placut mirositoare. Cresc prin livezi, pasuni, margini de paduri. Insotite de muzica si chiuiturile flacailor, fetele aduna "florile de Sanziene" in buchete, fac colane si impletesc cununi circulare si cruciforme sau le strang in buchetele. Aceste coronite si buchete sunt aduse in sat, unde sunt asezate pe porti, usi, ferestre, pe suri, pe stupi si chiar in straturile de legume, in credinta ca ele vor ocroti casa si gospodaria de puterea fortelor malefice, aducand totodata noroc, sanatate si belsug oamenilor, animalelor si semanaturilor (vor inflori ca Sanzienele).
Legendele mai spun ca Sanzienele sunt niste fete foarte frumoase, care traiesc prin paduri sau pe campii. In aceasta zi, ele se prind in hora si "dau puteri" deosebite florilor si buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile.
In popor se crede ca si noaptea care precede aceasta zi este magica. Zanele zboara prin aer sau umbla pe pamant, canta si impart rod holdelor, femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolnavii, apara semanaturile de grindina.
Daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine, Sanzienele se supara, devenind surate bune cu inraitele Iele sau Rusalii, si se razbuna pe femeile care nu tin sarbatoarea.
In sate, traditia ii scoate pe tineri la joc si voie buna. Fetele tinere si baietii necasatoriti se aduna la hore.
In zorii zilei flacaii se aduna in cete si strabat satele, cu flori de sanziene la palarii. Se alege "Dragaica". Este propusa una dintr-un grup de sapte fete. Ea trebuie sa fie cea mai frumoasa, cea mai cuminte si cea mai buna dintre fetele satului. Va fi impodobita cu spice de grau. Celelalte tinere se imbraca in alb. Astfel format, alaiul Dragaicei porneste prin sat si pe ogoare. La rascruci, fetele fac o hora si canta voioase. Adesea "Dragaicele" sunt confundate cu "Sanzienele".
Traditii populare de Sanziene
Sarbatoarea de Sanziene e legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii, si pastreaza in ea, ca toata traditia romaneasca, un amestec fascinant de crestinism, paganism si vrajitorie.
In Noaptea de Sanziene, "Dumnezeu randuieste un rastimp de liniste, cand stau in cumpana toate stihiile si cerurile cu stele si vanturile" (M. Sadoveanu), ielele (Rusaliile) pot sa fie imblanzite si fetele tinere pot sa-si afle destinul, spalandu-se, la rasaritul soarelui, cu roua curata de pe flori.
Leac de boli
In noaptea de Sanziene, femeile pornesc in plina noapte spre locuri stiute numai de ele pentru a aduna ierburi de leac si descantece. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi, se duc la biserica, cu credinta ca vor fi sfintite si prin aceasta vor fi curatite de influentele negative ale Rusaliilor, un fel de zane rele ale padurilor. Numai astfel, se zice, vor fi bune de leac.
Vestirea ursitului
Traditia spune ca Sanzienele le ajuta pe tinere sa-si afle ursitul si timpul cand se vor marita. Cununile barbatilor, impletite in forma de cruce, iar cele ale fetelor in forma de cerc, sunt aruncate pe casa. Daca jerbele se opresc pe acoperis, e semn de nunta, iar daca nu, ursitul sau ursita mai trebuie asteptati.
Sursa: Stiri.rol.ro
Foto: Evz.ro
Nota:
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
Vă invita pe 7 iulie 2011, ora 14.00, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală pentru a evoca împreună Drăgaica (Sânzienele), în spiritul tradiţiei ţărăneşti ancestrale. E vremea când vom putea admira zestrea cea mai de seamă – covoarele basarabene – scoase la aer, redescoperi ecourile Paparudei, Caloianului şi simţi miresmele Primului seceriş împreună cu muzeografi, meşteri populari, purtători ai tradiţiei şi artişti ai Teatrului Epic Etnofolcloric „Ion Creangă”.
Adresa Muzeului:
Nota:
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
Vă invita pe 7 iulie 2011, ora 14.00, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală pentru a evoca împreună Drăgaica (Sânzienele), în spiritul tradiţiei ţărăneşti ancestrale. E vremea când vom putea admira zestrea cea mai de seamă – covoarele basarabene – scoase la aer, redescoperi ecourile Paparudei, Caloianului şi simţi miresmele Primului seceriş împreună cu muzeografi, meşteri populari, purtători ai tradiţiei şi artişti ai Teatrului Epic Etnofolcloric „Ion Creangă”.
Adresa Muzeului:
Str. M. Kogălniceanu, nr. 82,
tel. de contact: 24.54.09; 23.88.68
www.muzeu.md
www.muzeu.md
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Administrația site-ului vă îndeamnă să folosiți un limbaj decent în discuție: