Ocuparea teritoriilor româneşti la 28 iunie 1940

Ocuparea criminală a teritoriilor româneşti, foste părţi ale Principatului Moldova independent şi apoi sub suzeranitatea Imperiului Otoman, foste părţi ale Imperiului Austriac şi Imperiului Rus - aşa zisele de către străini Basarabia şi Bucovina de nord, sau mai simplu părţi ale României ca succesoare de drept al Principatului Moldova şi Principatului Munteniei, de către Armata Sovietică are loc la data de 28 iunie 1940. Ocuparea nepedepsită a teritoriilor româneşti fiind asigurată de semnarea în prealabil a Pactului dintre Germania Fascistă şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov sau Pactul Hitler-Stalin (23 august 1939).

	Drapelul României, 1940	Drapelul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), 1940

Premizele acestui ticălos furt l-au constituit:

1. Ambiţiile Germaniei Fasciste şi U.R.S.S. de reviziure a hotarelor acestora din contul statelor naţionale mai slabe militar din Europa Centrală şi de Est (Polonia, România, Finlanda, Estonia, Letonia şi Lituania);
2. Guvernarea României prin dictatură regală de către un rege slab precum era Carol al II-lea;
3. Incapacitatea militaro-economică a României interbelice de face faţă unui război defensiv atît împotriva Germaniei Fasciste cît şi împotriva U.R.S.S.;
4. Lipsa aliaţilor defensivi ai României în momentul primirii Notei ultimative din partea U.R.S.S. de cedare necondiţionată unor mari teritorii româneşti la 26 iunie 1940; (Aici se incud atît ineficienţa militară a Micii Înţelegeri (Cehoslovacia-România-Iugoslavia) semnată la 1920 cît şi Armistiţiul de pace al Franţei cu Germania Hitleristă la 17 iunie 1940;

Adolf Hitler, coducătorul Germaniei Fasciste	Implementarea divizării Europei de Est în urma Pactului Ribbentrop-Molotov (1939)	Iosif Stalin, conducătorul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste

Situaţia internaţională

Nota ultimativă a U.R.S.S., croită cu mult sînge rece, se încadra perfect înţelegerilor anterioare dintre Germania şi U.R.S.S., conjuncturii internaţionale europene în care aliaţii României erau incapabili de ajutor, precum şi situaţiei interne dificile a României.

Situaţia internă

În acel tragic moment istoric, România era guvernată de Regele Carol al II-lea care făcuse un lucru inadmisibil pentru un guvernant şi anume a lichidat fizic persoana charismatică a Căpitanului şi întemeietorului Legiunii Arhanghelului Mihail - Corneliu Zelea Codreanu precum şi alator membri de vîrf a legiunii înscenînd o evadare din închisoare.

Carol II-lea, Rege al României	Gheorghe Tătărescu, prim ministru al României, 1939-1940

Lichidarea fizică şi arestările în proporţie de 90% din conducerea Legiunii Arhanghelului Mihail i-a dezorganizat pe legionari, aducînd la cărma mişcării o persoană mediocră şi foarte controversată precum Horia Sima. Legionarii se răzbună pe guvernare prin asasinarea Primului-Ministru Armand Călinescu, după care oamenii regelui Caroll II-lea reacţionează prin metode medievale, atentatorii fiind executaţi pe loc şi lăsaţi cu zilele să putrezească în stradă, avînd loc sute de execuţii mai mult la întîmplare pe teritoriu, pornind un cerc vicios de violenţe în România.

Instaurarea dictaturii regale, prin dizolvarea parlamentului şi măsurile represive împotriva conducerii legionare susţinute de masele largi reliefează incapactatea Regelui Carol a II-lea de a guverna precum şi situaţia dificilă în interiorul României.

Planul de atac sovietic asupra Romaniei, 1940	Pierderile teritoriale ale Romaniei, 1940

Ultimatumul sovietic şi ocuparea teritoriilor româneşti de armata sovietică

În conjunctura naţională şi internaţională indicată mai sus, România este prinsă de planurile mişeleşti ale lui Hitler şi Stalin de divizare a Europei Centrale şi de Est, planuri ce afectează România, prin utimatumul sovietic, la 26 iunie 1940.

Regele Carol II-lea, rămas fără parlament, convoacă Consiliul de Coroană în două şedinţe la amiază şi în seara zilei de 27 iunie 1940 în componenţa a 27 de miniştri şi consilieri regali la prima şedinţă şi aceeaşi componenţă plus Alexandru Vaida-Voevod la a doua şedinţă.

Rezultatul primei şedinte a Consiliului de Coroană 27 iunie 1940:

• 11 contra cedării teritoriilor;
• 10 acceptă cedarea teritoriilor;
• 5 pentru discuţii;
• 1 rezervat (Ghorghe Tătărescu, Primul-Ministru al României)

Rezultatul celei de-a doua şedinţe a Consiliului de Coroană din 27 iunie 1940:

• 6 contra cedării teritoriilor (Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu);
• 19 acceptă cedarea teritoriilor;
• 1 expectativ - Victor Antonescu;

Ernest Urdăreanu, Ministru al casei regale, Membru Consiliului de Coroană 27 iunie 1940	Nicolae Iorga, istoric, Membru Consiliului de Coroană 27 iunie 1940	Silviu Dragomir, Ministru pentru minoritati, Romania, Membru Consiliului de Coroană 27 iunie 1940	Ştefan Ciobanu, istoric, Membru Consiliului de Coroană 27 iunie 1940

Administraţia şi Armata română se retrag de pe teritoriile dintre Prut şi Nistru ale României precum şi din Bucovina de Nord, iar în ziua de 28 iunie 1940 primele unităţi militare sovietice pătrund în teritoriile supuse ultimatumului.

Bibliografie (surse):

1. N.Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Editura Humanitas, Bucureşti 2008
2. http://www.rostonline.org/rost/sep2005/basarabia.shtml
3. http://ro.wikipedia.org/ 

sursa: istoria.md