Situația comunității românești din Ucraina

Demografie:

Ca in Serbia, si in Ucraina comunitatea romaneasca a fost impartita in mod artificial in doua: romani si moldoveni, continuandu-se astfel practica stabilita in timpul stalinismului.

Conform datelor ultimului recensamant din 2001, in Ucraina, 258.619 dintre persoane au fost recenzate ca « moldoveni », iar altele 155.130 ca romani. Recensamantul din 1990 consemna in actuala regiune ucraineana Cernauti 227.187 romani. Primul recensamant sovietic in aceasta regiune din 1959 a inregistrat 151.435 romani, iar ultimul recensamant sovietic din 1989 a inregistrat 184.836 romani. Primul recensamant ucrainean a consemnat existenta in regiunea Cernauti a 181.780 romani, dintre care 67.225 s-au declarat moldoveni. In regiunea Odessa au fost recenzati in anul 2001 un numar de 123.751 moldoveni. In regiunea Transcarpatia au fost recenzati in 2001 32.152 etnici romani.

Situatia politica:

Presedintele Ucrainei Viktor Iuscenko a recunoscut oficial pe 23 octombrie 2009 ca situatia respectarii drepturilor minoritatilor nationale nu este cea mai buna.

Astfel, presedintele Iuscenko s-a declarat ingrijorat de situatia asigurarii necesitatilor cultural-educationale ale minoritatilor nationale din Ucraina, intr-o scrisoare adresata premierului Iulia Timosenko, scrisoare care a fost publicata pe pagina electronica a Presedintiei Ucrainei.

«Provoaca ingrijorare profunda situatia asigurarii necesitatilor cultural-educationale ale minoritatilor nationale din Ucraina, ceea ce este demonstrat de numarul mare de scrisori pe care le primesc de la cetateni si de la societatea civila. Cheltuielile bigetare, prevazute in acest an pentru sustinerea etnicilor din Ucraina de catre Ministerul Culturii si Turismului al Ucrainei si de Comitetul de Stat pentru Minoritati si Religii al Ucrainei, au fost reduse de zece ori in comparatie cu anii precedenti. In aceste conditii, nici mijloacele prevazute nu sunt alocate integral », sustine Iuscenko in scrisoarea adresata premierului Timoscenko.

Seful statului ucrainean s-a declarat convins ca politica de stat in domeniul relatiilor interetnice nu trebuie sa fie afectata de situatia financiar-economica dificila si a apreciat ca institutiile de stat trebuie sa aiba posibilitati reale de a reactiona la provocarile privind prevenirea conflictelor etno-politice.

«In scopul asigurarii garantiilor constitutionale ale cetatenilor, a armoniei la nivelul societatii, a unei atmosfere de toleranta in stat, a dezvoltarii culturale, lingvistice si religioase a identitatii etniilor din Ucraina, va rog, stimata Iulia Vladimirovna, in regim de urgenta, sa analizati problemele existente in domeniul etno-national si sa luati masuri imediate pentru rezolvarea acestora», i-a solicitat Iuscenko premierului, cerand sa fie informat personal cu privire la rezultate.

Interventia presedintelui Iuscenko vine sa confirme situatia dificila a minoritatilor nationale din Ucraina si atesta faptul ca autoritatile ucrainene cunosc aceasta problema.

Relatia dintre Romania si Ucraina in cursul anului 2009 a fost una dificila, ceea ce a afectat si situatia comunitatii romanesti din Ucraina. In luna februarie 2009, Curtea Internationala de Justitie de la Haga a dat hotarat in favoarea Romaniei in cadrul procesului privind delimitarea zonelor economice din Marea Neagra, ceea ce a provocat o serie de articole anti-romanesti in presa ucraineana.

Un alt eveniment s-a petrecut in luna martie 2009, cand in urma unui scandal de spionaj au fost expulzati doi diplomati de la Ambasada Ucrainei din Romania, in replica fiind expulzati doi diplomati romani de la Consulatul in Cernauti.

Pe 7 mai 2009 Boris Tarasiuk, fost ministru de Externe al Ucrainei, in prezent presedinte al Comisiei pentru Integrare Europeana de la Kiev s-a aflat intr-o vizita la Bucuresti, prilej cu care a lansat o serie de acuzatii la adresa Romaniei in ceea ce priveste respectarea drepturilor minoritatilor.

«Datele pe care le cunosc eu sunt in favoarea Ucrainei, nu a Romaniei. Daca cineva doreste sa dovedeasca contrariul, sa prezinte fapte. Fapt este insa ca exista un singur liceu ucrainean in Romania si 92 de scoli de limba romana in Ucraina, cu mai mult de 22.000 de copii invatand in romana, in timp ce numai 260 de elevi invata in ucraineana in Romania. Romanii din Ucraina se bucura si de biblioteci, ansambluri folclorice, de radio in limba romana si alte astfel de facilitati de care ucrainenii din Romania nu se bucura. Exista numai de doua ori si jumatate mai multi romani in Ucraina decat ucraineni in Romania, dar acest raport este incompatibil cu cele 92 de scoli romanesti fata de un singur liceu ucrainean», a argumentat Boris Tarasiuk.

In replica, senatorul roman Viorel Badea, a afirmat ca Boris Tarasiuk a adus acuzatii nefondate diplomatiei romanesti referitoare la relatia acesteia cu Kievul folosindu-se de clisee staliniste pentru transmiterea unor mesaje de forta. Badea i-a reprosat lui Tarasiuk faptul ca a oferit informatii eronate in ceea ce priveste accesul ucrainenilor din Romania la educatie in limba materna.

«A afirmat ca doar 260 de elevi invata la liceu in limba ucraineana, desi aceasta este folosita in 41 de scoli si 21 de gradinite, in care sunt inscrisi 2.236 de elevi, doar in judetul Suceava», a aratat Badea. El sustine ca situatia romanilor din Ucraina este considerabil mai dificila.

«Romanii din Ucraina nu au reprezentare parlamentara, nu primesc sprijin financiar din partea statului, in sistemul de educatie se foloseste un sistem de ucrainizare fortata, dreptul la educatie in limba materna fiind incalcat in mod flagrant», a acuzat senatorul roman pentru diaspora.

Problema comisiei mixte pentru monitorizarea respectarii drepturilor minoritatilor din Romania si Ucraina a ramas in continuare nerezolvata. Procesul de monitorizare interguvernamentala privind respectarea drepturilor minoritatilor din Ucraina si Romania a fost initiat in cursul mandatului fostului ministru roman de externe Mihai Razvan Ungureanu, pe atunci omologul sau fiind Boris Tarasiuk.

Monitorizarea a fost insa intrerupta mai multi ani, din cauza unor neintelegeri intre parti. In cursul anului 2009 trebuia sa aiba loc o intalnire a comisiei mixte in regiunea Odesa din Ucraina, intalnirea a fost amanata de Romania datorita intimidarilor si presiunilor la care au fost supusi de catre autoritatile ucrainene liderii romani din regiune.

«O asemenea abordare nu poate sta la baza unei colaborari politice oneste», a declarat senatorul Viorel Badea.

Educatia in limba materna:

Situatia educatiei in limba materna continua sa se inrautateasca pentru comunitatea romanilor din Ucraina. In cursul anului 2008 au fost avansate o serie de noi reglementari de catre Ministerul Educatiei de la Kiev care au redus numarul orelor cu predare in limba romana din Ucraina.

Este vorba despre Dispozitia nr. 461 din 26 mai 2008 – Cu privire la intarirea programului pentru imbunatatirea studierii limbii ucrainene in scolile de cultura generala cu predare in limba minoritatilor nationale pe anii 2008-2011, si a ordinului cu numarul 496 din 3 iunie 2008 Cu privire la confirmarea Instructiunii pentru completarea jurnalelor de clasa pentru clasele 5-11 ale institutiilor de invatamant.

Inovatiile acestor reglementari constau in urmatoarele: de la 1 septembrie 2008 s-a marit numarul de ore la studierea limbii ucrainene ceea ce duce la reducerea numarului de ore cu predarea in limba romana; in clasele a 10-a din scolile cu predare in limba romana se introduce studierea istoriei Ucrainei si matematicii in limba ucraineana; in clasele de a 5-a se va introduce predarea in doua limbi a Istoriei Ucrainei, iar din anii viitori si predarea geografiei, matematicii, educatiei fizice.

In ciuda apelurilor asociatiilor romanesti din Ucraina, autoritatile de la Kiev nu numai ca nu au revenit asupra acestor decizii, insa in cursul anului 2009 au continuat sa restranga dreptul de folosire a limbii romane in scoli.

Astfel, in cursul anului 2009 au fost promovate noi decizii care anuleaza in scolile minoritatilor nationale examenele de absolvire in limba materna, acestea fiind inlocuite cu examene in limba ucraineana. Aceasta masura va anula motivatia de a invata in limba materna si ar aduce la asimilarea rapida a elevilor romani din Ucraina.

Deputatul in Parlamentul Ucrainei Ion Popescu si presedintele Uniunii Interregionale «Comunitatea Romaneasca din Ucraina» a declarat ca de cand a devenit ministru al invatamantului Ivan Vacarciuc a fost declansat un proces de asimilare a minoritatilor nationale prin intermediul scolilor.

Ion Popescu a declarat referitor la noile masuri urmatoarele: «In primul rand, in art. 24 al Constitutiei Ucrainei se spune ca sunt interzise descriminari sau privilegii dupa principii de limba, apartenenta etnica, etc. Reiesind din aceasta, copiii – reprezentanti ai minoritatilor nationale – care studiaza in limba materna au dreptul sa sustina examene si teste atat la absolvire cate si la intrare la facultate in limba in care si-au facut studiile.

In al doilea rand, conform p.23 art. 22 al Constitutiei Ucrainei la adoptarea noilor legi nu se permite ingustarea continutului si volumului de drepturi deja existente. De aceea nici actele normative ale institutiilor (precum ordinile Ministerului Invatamantului) nu pot sa micsoreze volumul de drepturi deja existente.

Si cel mai important e ca Ucraina, devenind un stat independent, a adoptat Declaratia de drepturi a nationalitatilor Ucrainei, in care se spune clar despre drepturile lingvistice ale minoritatilor nationale, inclusiv dreptul la invatamant in limba materna. De aceea, ce intreprinde guvernul de azi in acest domeniu este indreptat contra acestei Declaratii, contra normelor constitutionale si totodata contra normelor internationale si a obligatiunilor asumate de Ucraina prin semnarea Cartei Europene cu privire la limbile regionale si minoritare, Conventiei Cadru de protectie a minoritatilor nationale, Recomandarilor 1201 a Consiliului Europei».

Situatia generala a invatamantului in limba romana din Ucraina este caracterizata de presedintele Fundatiei Casa Limbii Romane din Cernauti Vasile Tarateanu cu urmatoarele cuvinte:

«In anii totalitarismului comunist, in scolile nationale, toate materiile scolare se predau in limba materna a elevilor, in afara de doua obiecte: limba de stat si limba straina. Acum, in scolile noastre, in afara de limba si literatura ucraineana si limba straina, inca vreo cinci materii sunt predate in limba ucraineana. Situatia scolilor romanesti este mai rea decat in perioada fostei URSS. Daca lucrurile continua dupa cum vor guvernantii, maine-poimaine vom studia si limba romana prin intermediul limbii… ucrainene. Acum, candidatii care vor sa devina profesori de romana sau invatatori la clasele primare pentru scolile cu predarea materiilor in limba romana, in loc sa dea examen de absolvire si de admitere la specialitatea aleasa, adica la limba si literatura romana, sunt obligati sa sustina examenele in limba ucraineana».

Pe 16 februarie eurodeputatul roman Calin Catalin Chirita a depus un proiect de rezolutie la Parlamentul European privind promovarea dreptului la educatie in limba materna pentru persoanele apartinand minoritatii romane din Ucraina.

Documentul semnaleaza pentru prima data in Parlamentul European ca in Ucraina exista o minoritate de limba romana, care numara peste 410.000 de persoane. Proiectul de rezolutie amintita recomanda «Ucrainei ca la Universitatea de stat din Cernauti sa infiinteze sectii cu predare in limba materna romana la toate profilurile si specializarile existente».

Mass-media in limba romana:

Mass-media in limba romana are o reprezentare destul de bogata – insa se confrunta cu numeroase probleme. Cea mai mare problema este finantarea publicatiilor in limba romana – din aceasta cauza multe reviste si ziare avand aparitii neregulate.

Necesitatea inregistrarii la autoritatile locale a publicatiilor scrise genereaza si ingerinte din partea autoritatilor ucrainene. Printre publicatiile care apar la Cernauti in limba romana se numara: revistele « Concordia », « Zorile Bucovinei » ; ziare cu aparitie neregulata « Junimea » si « Arcasul », revista pentru copii « Fagurel », almanahul cultural-literar « Tara fagilor », revista trimestriala « Septentrion literar », ziarul « Libertatea cuvantului », ziarul « Clopotul Bucovinei ».

In regiunea Transcarpatia mass-media sunt reprezentate prin emisiunile de televiziune in limba romana « Zi de zi » si « Telerevista saptamanii », iar la radio emisiunea zilnica « Plaiul meu natal ». Tot aici mai exista si publicatia « Maramuresenii » care are aparitie saptamanala.

Dupa cum am aratat mai sus principala problema a publicatiilor in limba romana din Ucraina este reprezentata de lipsa fondurilor. Autoritatile ucrainene au finantat unele din aceste publicatii, insa s-au folosit de aceasta finantare pentru a incerca sa isi impuna opinia cu privire la continutul si orientarea respectivelor publicatii finantate.

Acesta este cazul revistei Concordia, carei i s-a micsorat treptat finantarea acordata de Departamentul pentru Minoritati din cadrul Ministerului Justitiei de la Kiev. De la 12 pagini cu un tiraj de 15.000 exemplare, in urma unor reduceri consecutive a bugetului, revista Concordia a ajuns la 4 pagini si un tiraj de 1.500 de exemplare. Revistei Concordia i-a fost retrasa in cursul anului 2009 finantarea deoarece a refuzat sa apara in « limba moldoveneasca » - ceea ce confirma intentiile autoritatilor ucrainene de a transforma etnia romana in etnie « moldoveneasca ».

O alta revista a romanilor din Ucraina, respectiv «Maramuresenii», care apare in regiunea Transcarpatia, este supusa presiunilor din partea autoritatilor pentru a-si opri aparitia. Desi reprezentantii minoritatii romanesti din Ucraina au depus un memoriu la premierul Iulia Timosenko prin care cereau sustinerea financiara pentru publicatiile romanesti nu au primit nici un raspuns.

Situatia mass-media din Ucraina s-a inrautatit si prin interzicerea emisiunii in limba romana care era difuzata pe postul de radio Bucovina. Pana in luna decembrie 2008, emisiunea in limba romana a postului de radio Bucovina era difuzata timp de o ora zilnic si era alcatuita in mare parte din melodii romanesti. In urma interventiei autoritatilor ucrainene, emisiunea a fost redusa la 4 minute zilnic, iar situatia nu a fost remediata nici dupa interventia deputatului Ion Popescu.

La acest paragraf trebuie mentionat faptul ca autoritatile ucrainene interzic introducerea de carti si de publicatii din Romania in Ucraina, ceea ce in mod evident contravine literei si spiritului conventiilor internationale care protejeaza libertatea de exprimare si libera circulatie de idei.

Manifestari anti-romanesti:

Manifestarile anti-romanesti din Ucraina sunt extrem de frecvente in mass-media si pot fi gasite inclusiv la cel mai inalt nivel politic.

Astfel, in luna aprilie la o reuniune pe tema agriculturii, presedintele ucrainean Viktor Iuscenko l-a apostrofat pe un subaltern stangaci cu apelativul « Mai, moldovene! », caruia i-a dat un evident sens peiorativ. Imaginile video prezentate la postul de televiziune STB il arata pe Iuscenko cerandu-i cuiva sa regleze o imagine proiectata pe un ecran. In loc sa reduca imaginea, cineva din staff-ul tehnic a mutat ecranul, ceea ce l-a facut pe presedinte sa-l apostrofeze : « Mai, moldovene! ».

Atasarea unui sens negativ unei denumiri a poporului roman nu a ramas nesanctionata la nivel international: la summit-ul de la Praga al Parteneriatului Estic, presedintele Comisiei impotriva rasismului si intolerantei a Consiliului Europei, Eva Smith Asmussen, a calificat cuvintele presedintelui ucrainean drept jignitoare. « Cred ca politicienii trebuie sa fie extrem de atenti in declaratiile pe care le fac. Este un lucru inadmisibil nu doar pentru un sef de stat, ci pentru orice cetatean chiar si in viata de zi cu zi. Iar in ceea ce-l priveste pe un presedinte, acesta trebuie sa calculeze intotdeauna consecintele pe care le poate genera o anumita fraza. Si bineinteles ca asemenea expresii nu fac bine imaginii unui sef de stat, sunt jignitoare », a declarat Eva Smith Asmussen.

Ulterior, presedintele ucrainean a calificat incidentul drept o gluma nereusita.

Presa ucraineana a lansat in cursul anului 2009 de mai multe ori acuzatii la adresa Romaniei conform urmatorului algoritm: orice fel de referiri la drepturile romanilor au fost interpretate ca exprimarea unei dorinte de dezmembrare a Ucrainei si de acaparare a teritoriilor ucrainene.

Pe 26 februarie 2009 formatiunea nationalista « Svoboda » din Ucraina a lansat un comunicat de presa care aprecia ca inadmisibile orice vizite oficiale din partea liderilor unor tari care emit pretentii teritoriale la adresa Ucrainei si promoveaza o politica agresiva si descriminatorie fata de minoritatea ucraineana din tarile lor – referindu-se la anularea vizitei presedintelui Romaniei Traian Basescu. Partidul mentionat acuza Romania ca duce o politica sistematica agresiva fata de Ucraina, de acordare in masa a cetateniei romane ucrainenilor din regiunile Cernauti si Odessa, si de asimilare brutala a minoritatii ucrainene din teritoriile etnice ucrainene ale Romaniei. « Unei astfel de politici trebuie sa i se dea o riposta adecvata din partea autoritatilor statului ucrainean », se mai arata in text.

In replica la declararea persona non grata in Romania a doi diplomati ucraineni implicati intr-o afacere de spionaj si retrasi de la posturile lor din Ambasada Ucrainei la Bucuresti, autoritatile ucrainene au decis sa expulzeze doi diplomati romani – atasatul militar colonelul Radu Filip si secretarul Consulatului general al Romaniei din Cernauti, Iustinian Focsa – motivandu-si hotararea prin faptul ca acestia ar fi comis « actiuni de natura sa prejudicieze securitatea Ucrainei », informa pe 6 martie publicatia on-line Ukrainskaia Pravda, citand o sursa apropiata de Ministerul Afacerilor Externe ucrainean.

Diplomatii romani ar fi « depus eforturi vizand diseminarea sentimentelor unioniste si separatiste in mediul vorbitorilor de limba romana din Ucraina », sustine sursa ziarului Ukarinskaia Pravda. Aceeasi sursa apropiata cercurilor diplomatice de la Kiev a afirmat ca Romania a inregistrat la Parlamentul European un proiect de rezolutie care sa asigure dreptul persoanelor care fac parte din minoritatea romana sa studieze in limba romana in Ucraina. « In regiunile din sud-vestul Ucrainei, oficialii de la Bucuresti – prin intermediul institutiilor consulare si al organizatiilor neguvernamentale si publice – formeaza in mod activ o gandire publica proromaneasca si sentimente separatiste ».

Conform interpretarii date de sursa diplomatica a ziarului Ukrainskaia Pravda actiunile de sprijinire a comunitatii romanesti de catre diplomatii romani – normale in orice tara semnatara a Conventiei cadru Protectia Minoritatilor – constituie o amenintare la adresa statului ucrainean. In cursul lunii aprilie presa ucraineana a atacat permanent Romania prezentand pericolul « unei posibile anexari a teritoriilor ucrainene ».

Articolele din presa ucraineana au aparut in contextul evenimentelor violente de la Chisinau din 7 aprilie, in urma carora presedintele comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a acuzat Romania de orchestrarea manifestatiilor anti-comuniste. Presa ucraineana a preluat acuzatiile de la Chisinau si a adaugat ca Romania intentioneaza sa anexeza teritorii ucrainene.

Partidul comunist ucrainean a adoptat pe 25 mai o declaratie in care afirma ca Romania ameninta integritatea teritoriala a Ucrainei : « Toti cei care anima tinerii cu scenarii fantasmagorice privind reconstituirea Romaniei Mari submineaza stabilitatea regionala, nemaivorbind ca actiunile provocatoare sub umbrela patriotismului aduc nemijlocit prejudicii si intereslor nationale ale Ucrainei si intergitatii ei teritoriale, impingand astfel intreaga regiune in pericolul de balcanizare ».

In ciuda faptului ca nu exista nici un fel de pretentii teritoriale din partea Romaniei fata de Ucraina, totusi presa ucraineana continua sa agite pericolul unei eventuale agresiuni romanesti. Acest pericol este evocat de mass-media de la Kiev ori de cate ori este adus in discutie subiectul respecatrii drepturilor minoritatii romanesti din Ucraina, ceea ce este de natura sa induca in cadrul opiniei publice ucrainene o atitudine negative fata de minoritatea romana.

Sursa: Raport de monitorizare a respectarii drepturilor comunitatii romanesti din afara granitelor tarii, 2009 (Center of Studies for Romanian Resources)