Educația patriotică în RSS Moldovenească

Unul dintre afişele acelei epoci, care arată lupta cetăţeanului sovietic cu „provocările“, „hegemonia“, şi „antisovietismul“

Documentele de arhivă arată că Partidul Comunist se ocupa îndeaproape de cetăţenii sovietici care aveau rude în străinătate, iar orice „manifestare naţionalistă” era curmată din faşă.

Sub comunism, au existat numeroase campanii de luptă împotriva unor duşmani reali sau virtuali ai puterii sovietice.

Una dintre acestea a fost lansată prin hotărârea Biroului CC al PCM în data de 19 august 1986, inditulată „Despre starea şi măsurile de intensificare a educaţiei patriotice şi internaţionaliste a populaţiei republicii, lupta împotriva manifestărilor de naţionalism”.

EMIGRAREA, „MANIFESTARE NEPATRIOTICĂ”

Darea de seamă din raionul Rezina asupra îndeplinirii acestei hotărâri e foarte relevantă. De exemplu, din setul de chestiuni care făcea obiectul deciziei Biroului CC era starea de fapt în ceea ce priveşte persoanele care vor să plece cu traiul în străinătate, dar şi a persoanelor ce aveau rude în România.

Despre aceste aspecte se ocupa KGB-ul care a raportat că persoana de etnie germană Şaifel, şofer la filiala nr. 1 a Companiei de transport din Râbniţa, a manifestat dorinţa de a pleca în Germania de Vest.

Organele poliţiei politice însă nu i-au dat voie. Cetăţeanul era pus la evidenţă ca element periculos, menţionându-se că are „un comportament normal”, lucrează conştiincios şi s-a resemnat în privinţa imposibilităţii de a emigra în patria istorică.

Mai mult, se căsătorise cu o ucraineancă, un detaliu ce a bucurat organele, care-şi exprimaseră intenţia de integrare a individului respectiv în societatea sovietică moldovenească.

ŞOVINISMUL VELICORUS ERA PROMOVAT

Un alt caz alarmant şi considerat un semnal de atitudine nepatriotică era cel al unui A. Blonski, care era căsătorit cu o englezoaică, cu care a făcut cunoştinţă în timpul Olimpiadei de la Moscova din 1980. Avea cu ea o fetiţă şi în 1985-1986 a cerut de numeroase ori să emigreze în Anglia, fără a renunţa la cetăţenia sovietică.

Dar nu i s-a permis, de teamă că va defăima Uniunea Sovietică. Din raport mai aflăm şi despre faptul că se ducea o evidenţă strictă a persoanelor care părăseau raionul.

În decursul anului 1986 au plecat în străinătate 28 de locuitori ai raionului, pe o perioadă de la opt la 45 de zile. În aceeaşi perioadă au vizitat raionul Rezina 40 de cetăţeni străini, majoritatea lor fiind din România.

Nu au fost înregistrate manifestări de ordin naţionalist, dar situaţia cu privire la viitorii tineri recruţi în armata sovietică era alarmantă. Din cei 50 de elevi din clasele a IX-a şi a X-a examinaţi, 26 aveau probleme de ordin intelectual sau fizic, mulţi fiind bolnavi.

Era îngrijorător şi faptul că planul de recrutare în instituţiile superioare de învăţământ cu profil militar nu era îndeplinit ani la rândul. În 1982-1986 era prevăzută selectarea în acest sens a 60 de tineri anual, dar în realitate se găseau numai patru-cinci indivizi, explicaţia fiind că şcolilor cu predare în limba română le revenea doar patru locuri din cele 60.

CONTACTELE CU ROMÂNIA, RESTRICŢIONATE

Selecţia respectivă era operată de conducerea comisariatului militar, alcătuită din ruşi veniţi din afară, şi preferinţele erau stabilite de ei. O atenţie sporită a campaniei din 1986 era limitarea contactelor cu România.

De ce? Deoarece prin contactul cu cei din România, populaţia locală nu mai putea fi atât de sigură că alcătuieşte o etnie aparte, cea de moldoveni, astfel demascându-se minciuna propagandei comuniste sovietice despre „cele două popoare romanice de est”.

EXTRAS DIN DOCUMENT

„Nu s-au înregistrat manifestări naţionaliste şi cereri de literatură străină, românească sau din alte state. Ne-am interesat în oficiile locale ale «Soiuzpeciat’», nimeni nu a solicitat asemenea abonamente”, se spune în hotărârea Biroului CC al PCM din 19 august 1986.

Igor Caşu

Adevarul.md