Cadrele bolșevicilor

Propaganda bolşevică încerca să prezinte lucrurile, cum că locuitorii băştinaşi ai Basarabiei, de la mic până la mare luptau împotriva adversarilor URSS.

Realitatea era însă alta. Mişcarea de partizani în Basarabia, organizată de Moscova ar putea fi comparată cu un spectacol bine regizat. Pe calea aerului în toiul nopţii erau paraşutaţi din Bielorusia, Rusia şi Ucraina “partizani moldoveni” în codrii Basarabiei.

Un exemplu poate servi un dosar de arhiva, care nu este altceva decât Lista nominală a partizanilor din detaşamentul «За освобождение Советской Молдавии» (pentru eliberarea Moldovei Socialiste – n.n.).

În anul 1943, detaşamentul număra 406 partizani,din care 346 de bieloruşi, 39 de ucraineni, 12 ruşi, 3 polonezi şi un moldovan (Torpan Fedor Vasilievici) din Grigoriopol.Vizele de reşedinţă până la război ale acestora erau în Bielorusia, Ucraina, Rusia şi “republica” înjghebată de Stalin - RASS Moldovenească.

Probabil, că refuzul de a lupta de partea sovieticilor era motivat prin faptul, că cei care se considerau eliberatori, aveau un comportament de tâlhar la drumul mare. Şi ca să nu fiu numai cu vorba, propun spre judecata cititorului câteva secvenţe din informaţia strict secretă adresată secretarului CC al PC(b) din URSS Malencov G.M. din 28 august 1944 semnată de secretarul CC al PC(b) din Moldova Salogor N:

“Despre paza averiii, mobilului şi a construcţiilor auxiliare abandonate temporar de ţăranii din unele raioane ale RSS Moldoveneasă evacuaţi de pe raza a 25 km de zona operaţiilor militare.

“Comisia, întocmită de CC al PC(b) al Moldovei în componenţa căreia au fost incluşi reprezentanţi ai CC al PC(b)M, secretari ai comitetelor de partid Judeţene Bălţi şi Orhei, ai statului- major menit să asigure apărarea spatelui frontului II Ucrainean şi Direcţiei NKVD care aveau aceiaşi misiune, reprezentanţi ai armatelor nr. 52 şi 4 şi secretarii CR Sculeni, Făleşti şi Chiperceni al PC(b)M au înfăptuit o examinare privind paza averii, imobilului şi a construcţiilor auxiliare ale ţăranilor care au părăsit temporar zona, fiind evacuaţi la 25 km de apropierea frontului de linia judeţelor Bălţi şi Orhei.

În urma cercetărilor in 14 localităţi şi 4 centre raionale s-a stabilit cazuri de tâlhărie şi delapidare a averii ţăranilor, daune imobilelor, bisericilor, şcolilor, livezilor etc.

În satul Lucaceni (aşa-i în document – n.n.), raionul Sculeni la 90% imobile locative au fost zmulse uşile, ferestrele, podeaua. De la toate casele ţăranilor au fost scoase toate lăcăţile şi alte dispozitive de încuiat,a fost furată vesela şi altă avere privată. Această avere a fost furată de către militarii corpului 5 tancuri şi regimentul 315artilerie a armatei 27.

În satul Valea-Rusului, raionul Sculeni au fost supuse distrugerii şi furturilor 50% din casele oamenilor. Locuitorii satului au declarat, că la majoritatea din ei militarii au furat toate rezervele alimentare, averea din casă şi au distrus construcţiile. Cetăţeana Tipa Alexandra Constantilnovna a mărturisit, că de la ea au fost luate 3 mese, un servant, un patefon cu discuri, 10 ştiubee, 3 saltele, 3 perne, saci, scoase şi furate uşile şi ferestrele. Ţăranca Cumpa (probabil, Cumpătă - A.M.) Elena a mărturisit, că de la ea au fost furate 4 mese, 2 fețe de masă, 2 cuverturi, aproape tot vinul, porumbul, făina etc.

Satul Celacu-Veci (aşa-i în document, probabil, Vechi - A.M.), raionul Făleşti, a fost supus nelegiuiri şi tâlhării din partea militarilor din divizia Melitopoli, divizia 252 al corpului 78 şi 303, din componenţa armatei a IV- a. Patruzeci de procente din sat a suferit din cauza tâlhăriilor.
Locotenentul major Şostacov şi sergentul major Luchin din statul major al corpului 78, cu toate că aveau la dispoziţie grajduri specializate şi imobile în sat, samovolnic au ocupat 2 case, au scos şi dus averea din ele şi le-au transformat în grajduri.

Au fost stabilite cazuri, când clădirile şcolilor si școlilor de meserii de asemeni au fost supuse tâlhăriilor şi mizeriei. Astfel drept exemplu poate servi satul Goreşti, raionul Sculeni, unde din clădirea şcolii au fost zmulse ramele, stricată sticla şi toate băncile şcolare. De devastarea şcolii s-au ocupat subalternii locotenentului inferior Pidnov din brigada a 9-a motorizată.

Din Şcoala agricolă din Cucuruzeni (în original tehnicum – n.n.) la 9 iulie, curent, căpitanul Furmanov ( unitatea militară NAH, divizia 375) s-a căpătuit cu 2 cositoare, spitalul militar nr. 474 al armatei a IV-a şi-a luat 50 tone de porumb, 50 de paturi, tot felul de rechizite pentru cai şi vite, o ladă cu sticlă – oglindă. Toate aceste bunuri au fost furate după ce a fost ruptă lacata depozitului şcolii agricole.

În satele Goreşti, Bugşa şi Rassiponi (aşa-i în document – n.n) bisericile au fost aduse într-o stare de haos. În interiorul bisericilor au fost rupte şi aruncate arhivele bisericeşti, s-a tras cu arma în atributele de cult aflate în interiorul edificiului, au fost deshumate morminte, zmulse icoanele de pe pereţii bisericilor, distruse tavanurile şi podeaua. Tâlhăriile şi ruinarea bisericilor le-au făcut soldaţii brigăzii 56 mecanizate, corpului 23 mecanizat a armatei 57.

Nu este exclus,când au revenit localnicii pe la casele lor, sau ce a mai rămas din ele, autorităţile sovietice să le fi spus, că aceste distrugeri şi furturi le-au făcut “călăii români”.

Considerăm inoportună necesitatea unui comentariu asupra respectivelor fragmente din documentul citat. Un lucru este cert, cadrele bolşevice au fost pilonii de bază a unui mecanism totalitar străin, care s-a infiltrat în vieţile şi minţile noastre pentru mai bine de şase decenii afectând multe generaţii de oameni normali.

(Alexandru Moraru)