Declarația de la Kiev - Alianța ruso-ucraineană contra Moldovei

Interviu cu Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi: „Faptul că Catherine Ashton a cerut reluarea negocierilor 5+2 fără condiţii prealabile arată că UE nu este de acord cu o abordare a conflictului transnistrean în format 2+3”

Europa Liberă: Cei doi preşedinţi, Medvedev şi Ianucovici, şi-au exprimat convingerea, că discuţiile şi colaborarea în formatul 5+2 „sunt capabile să accelereze atingerea unei soluţii cuprinzătoare şi durabile a reglementării politice pe Nistru” . Dar declaraţia a fost semnată în lipsa şi, probabil, fără ştirea celorlalţi actori implicaţi în soluţionarea problemei transnistrene. De ce au făcut-o doar în doi?

Anneli Ute Gabanyi: „În primul rând, formatul nefiind 5+2, ci fiind formatul 2-3, arată foarte clar că reprezintă o acţiune care este îndreptată împotriva drepturilor suverane ale unei ţări suverane – Republica Moldova. Arată, de altfel, că Rusia, după ce n-a reuşit să danseze, ca să spun aşa, „kozaciok-ul” cu Republica Moldova, acum joacă „”kozaciok cu Ucraina împotriva Republicii Moldova. Ce însemna atunci Kozak? Kozak însemna două lucruri: folosirea Transnistriei ca un fel de instrument pentru a se amesteca în trebuirile interne ale Moldovei, şi doi – însemna, în partea care nu fusese convenită, aşa am înţeles eu atuncea, însemna ţelul suprem al Moscovei - de a-şi păstra trupele în Transnistria. Doi: declaraţia, fiind în afara formatului 5+2, arată foarte clar atitudinea Rusiei vis-a-vis de acest format. Pentru că în acest format nu s-a discutat niciodată serios de când a fost înfiinţat. Şi faptul, că Ucraina acuma este mai pregătită decât oricând, ne gândim şi la Planul Iuşcenco, care nici acela nu era atât de pozitiv cum s-ar fi putut crede, deci şi Ucraina este implicată acum în acest joc. Felul în care se vorbeşte despre Transnistria – acordarea unui statut special, este, ca să spun aşa, o treabă foarte veche.”

Europa Liberă: Statut special cu garanţii temeinice.

Anneli Ute Gabanyi: „Asta-i şi problema. Pentru că acest statut special este acum foarte vag. Iar garanţiile - cine să le dea? În al doilea rând, ceea ce mă sperie şi mai mult, este aspectul neutralităţii. Şi aici, de asemenea, termenul fiind vag, ar trebui să-l explicăm. Pentru că neutralitatea, care a fost consemnată în Constituţia din 1994, era o neutralitate pe care eu o numesc defensivă, declarată în scopul plecării trupelor ruseşti de pe teritoriul Moldovei.”

Europa Liberă: Şi cere garanţii ale acestei neutralităţi tocmai Rusia, care nu a îndeplinit angajamentele summitului OSCE de la Istanbul, din 1999.

Anneli Ute Gabanyi: „Aşa este. Şi mai este un lucru. Exemplul Austriei a arătat foarte clar că nimeni nu poate, de fapt, garanta o neutralitate. Nu s-a întâmplat nici în cazul Austriei acest lucru. Însă în schimbul declaraţiei neutralităţii în Constituţia Austriei, de fapt, trupele atât ale Occidentului, cât şi trupele ruseşti au fost retrase. Deci, aicea este problema.”

Europa Liberă: Ce pot face şi ce trebuie să facă ceilalţi actori? Mă refer la Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, OSCE.

Anneli Ute Gabanyi: „Să arate că insistă asupra retragerii trupelor, la care, de altfel, în consens cu ceilalţi membri OSCE, Rusia s-a declarat în 99 de acord. Aici e problema. Şi întrebarea este – ce fel de neutralitate? Cu trupe? Sau fără trupe?”

Europa Liberă: Cum putem noi explica faptul că în aceeaşi zi, când cei doi preşedinţi Medvedev şi Ianukovici au semnat această declaraţie ucraineano-rusă privind reglementarea transnistreană, la Bruxelles, şefa politicii externe şi de securitate europeană Aston a cerut reluarea negocierilor în formatul 5+2 fără condiţii prealabile?

Anneli Ute Gabanyi: „Arată foarte clar că Uniunea Europeană nu este de acord cu abordarea 2-3. Mi-aş dori ca Uniunea Europeană să rămână în continuare fermă, pentru că această fermitate ar putea să aducă rezultate. Şi dacă Rusia este atât de interesată în a obţine păstrarea neutralităţii Republicii Moldova, atunci ar trebui să facă acea concesie şi Uniunea Europeană ar trebui să insiste asupra retragerii trupelor ruseşti din Transnistria.”

Europa Liberă: Doamna Gabanyi, a urmat reacţia Guvernului moldovean la această declaraţie a preşedinţilor Medevedev-Ianukovici privind Transnistria, premierul Filat spunând că Moldova doreşte o misiune civilă pe Nistru şi retragerea muniţiilor şi trupelor ruse. Cum interpretaţi această reacţie a Guvernului de la Chişinău?

Anneli Ute Gabanyi: „Moldova are un punct, la care nu va renunţa şi anume neacceptarea acestor trupe pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ce ar putea să urmeze în reglementarea conflictului transnistrean?

Anneli Ute Gabanyi: „Păi să vedem dacă se întrunesc cei cinci şi, respectiv, 5+2 şi vor discuta.”

Europa Liberă: Pentru 24, la Astana, e planificată o întrvedere 5+2, am înţeles.

Anneli Ute Gabanyi: „Păi, atunci vom vedea exact, dacă Rusia şi Ucraina vor pune cărţile pe masă. Pentru că v-am spus: din felul vag în care s-au pronunţat, este clar un semnal, că există o nouă încercare de a-şi realiza scopul, adica păstrarea trupelor şi dacă Occidentul va reacţiona ferm sau mai puţin ferm în această chestiune. Deci, într-un fel, mingea este în momentul de faţă în terenul Uniunii Europene, mai ales, şi a Statelor Unite. Şi vom vedea, dacă acolo se va putea cristaliza o poziţie clară şi fermă şi cum va reacţiona Rusia la o astfel de poziţie fermă.”

Europa Liberă: De ce tace OSCE?

Anneli Ute Gabanyi: „OSCE se pare că nici n-a fost întrebat în acest moment. În al doilea rând, noi ştim foarte bine că în OSCE Rusia are o voce puternică şi Rusia a reuşit până acuma să cam manipuleze OSCE-ul.”

Europa Liberă: Pentru că are dreptul de veto.

Anneli Ute Gabanyi: „Aşa este, aşa este. Dar este un moment bun pentru Occident de a face un demers. Şi cred că este şi datoria Occidentului, pentru că, dacă vă amintiţi, UE şi anumite ţări, cum a fost şi Germania, la summitul NATO de la Bucureşti, au fost împotriva unei aderări mai rapide sau a aderării, în general, a Georgiei şi a Ucrainei. Acuma Moldova nu are astfel de planuri. Dar atunci este de datoria ţărilor occidentale să suţină Moldova în mod politic pentru a-şi păstra neutralitatea, respectiv, pentru a realiza o neutralitate fără trupe ruseşti.”

Europa Liberă: Numai că în condiţiile de criză nu ştiu dacă UE pune prioritar şi soluţionarea problemei transnistrene pe ordinea zilei.

Anneli Ute Gabanyi: „Bănuiesc că anumite forţe au şi mizat pe acest aspect.”

Europa Liberă: Moscova, în primul rând?

Anneli Ute Gabanyi: „Bineînţeles. Dar cred că în Uniunea Europeană ar trebui să se realizeze că securitatea Republicii Moldova ţine şi este legată în mod foarte strâns de securitatea Uniunii Europene. Acest lucru cred că a ajuns să fie înţeles tot mai bine. Anumiţi dintre noi am spus acest lucru, de ce. Şi atunci Uniunea Europeană ar trebui, cel puţin în acest punct, să ajungă la o atitudine comună, la un numitor comun în ceea ce priveşte problema transnistreană.”