Cine va salva Basarabia de sclavie şi de sărăcie ?

Constituţia este legea fundamentală a unui stat în care sunt consemnate principiile de bază ale organizării lui, drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.O constituţie e un sistem, frecvent codificat într-un document scris, care indică regulile şi principiile care guvernează o organizaţie. În cazul naţiunilor, acest termen se referă specific la o constituţie naţională, care defineşte principiile politice fundamentale a statului şi descrie puterile şi obligaţiile guvernului respectiv. Majoritatea constituţiilor naţionale stabilesc drepturile şi datoriile principale ale cetăţenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme şi locale etc., reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială, economică şi politică la un moment dat a statului respectiv. R. Moldova pretinde a -şi consolida statalitatea, de a adera la Uniunea Europeană.

După aproape 19 ani de aşa-zisă independenţă a Republicii Moldova toate guvernele n-au fost capabile de a face din R. Moldova un stat prosper şi civilizat. În R. Moldova a prosperat doar Puterea şi sateliţii ei. Republica Moldova este o ţară criminalizată. Republica Moldova este cel mai sărac stat din Europa. În ultimii ani, în Republica Moldova mortalitatea a depăşit cu mult natalitatea în urma migraţiei în masă şi a scăderii natalităţii. Datoriile externe ale Republicii Moldova sunt imense. Veniturile provenite din comercializarea produselor noastre tradiţionale nu acoperă nici necesarul de resurse energetice importate preponderent din Rusia, nemaivorbind de alte necesităţi: echipamente, utilaje, îngrăşăminte etc. Iar Rusia, de la proclamarea independenţei Republicii Moldova şi până în prezent, a ridicat preţurile la produsele sale de circa 50 de ori în raport cu produsele noastre tradiţionale. Pentru stingerea unei părţi din datoria către Rusia, acesteia i-au fost cedate majoritatea întreprinderilor profitabile, fosta metropolă devenind proprietara unei bune părţi din patrimoniul republicii. Dacă mai există viaţă în Republica Moldova, aceasta se datorează în exclusivitate valutei străine aduse de cetăţenii noştri care lucrează în străinătate.
Moldovenismul pro-rus, de sorginte stalinistă a fost şi este arma de ocupaţie a Rusiei Ţariste, URSS şi a Fedraţiei Ruse pentru a menţine controlul asupra Basarabiei, pentru a o menţine în ghetoul sărăciei care este CSI şi a continua politica de rusificare care durează secole la rând. Menţinerea unei mentalităţi de subjugat prin păstrarea superiorităţii limbii ruse şi a influenţei ruse mediatice convine de minune administraţiei Federaţiei Ruse, dar şi unor forţe politice din Basarabia promoscovite. Cine şi ce va salva Basarabia de sclavie şi de sărăcie ?
Românul liber ! Iată cine va putea salva Basarabia de sclavie şi de sărăcie. Basarabia trebuie să se rupă cât mai curând de trecutul său de popor subjugat Societatea din Basarabia trebuie să se debaraseze cât mai curând de moldovenismul pro-rus, stalinist, să îmbrăţişeze credinţa, filozofia şi gândirea Românului liber, de stăpân la dânsul acasă. A fi cerşetor în propria ţară este cel mai umilitor lucru. Misiunea cea mare a intelectualităţii basarabene care în majoritatea ei parte covârşitoare are credinţa, gândirea şi filozofia Românului liber este de a lămuri celorlalţi basarabeni care au mentalitatea încă de om subjugat, de unde vine tragedia poporului nostru şi sărăcia noastră. Să nu ne temem să vorbim cu oamenii, de dialog civilizat. Sper că liderii credinţei, filozofiei şi a gândirii Românului liber, liderii acestei schimbări de mentalitate, de la moldoveanul subjugat, educat în spiritul unui sclav rus, unei istorii false, de ocupaţie, la credinţa, gândirea şi la filozofia Românului liber, vor fi, în primul rând, politicienii, mă refer la politicienii şi la partidele democratice. Voi repeta ori de câte ori va fi nevoie , voi spune adevărul mereu şi întotdeauna că tragedia Basarabiei provine de la faptul că nu s-a purces imediat după declararea Independenţei la decolonizarea şi la decomunizarea teritoriului Basarabiei. Acest proces a fost sabotat tot timpul, în permanenţă de nomenclatura colonială, care a coloborat cu ocupanţii, cu administraţa Federaţiei Ruse, Imperiul Rus, actualmente CSI, care s-a retras formal, dar care continue s-o facă pe stăpânul în Basarabia.
Ce ne-au adus aceşti conducători ai sclaviei ruseşti, Vladimir Voronin, Petru Lucinschi, Mircea Snegur, decât sărăcie şi fuga noastră în lumea liberă şi democratică, în lumea prosperităţii. Ei bogaţi, familii prospere, familii cu copii fericiţi, iar noi săraci, cu familii distruse şi copii orfani.
Când politicienii din AIE ne vorbesc de reforme europene, apoi prima reformă şi cea mai importantă este cea a schimbării mentalităţii noastre. Fireşte, schimbarea mentalităţii se poate produce în urma mai multor reforme în diferite domenii. Totul este legat una de alta.
Dar acolo unde nu este demnitate naţională, nu este unitate naţională, nu pot fi şi victorii istorice.
Toţi cei trei conducători , Vladimir Voronin, Petru Lucinschi, Mircea Snegur, au impus poporul basarabean să trăiască după modelul poporului subjugat, şi cu ce ne-am ales, legea este pentru şefi, iar cetăţeanul simplu sclav. Dacă au învins Ţările Baltice este pentru că conducătorii lor au respectat Legea Pământului, cea dată din străbuni, legea dreptăţii şi a iubirii de neam. Ne vom zbate atâta timp în labirintul rătăcirilor, cât nu vom fi Român liberi, aşa cum ne-a făcut Dimnezeu, aşa cum este adevărata noastră istorie.
Astăzi Basarabia doreşte să adere la Uniunea Europeană. Fireşte, calea cea mai adevărată şi unică este integrarea în Statul Român , deja membru al UE şi NATO. Dar mai sunt politicieni, care consideră că « anexarea Basarabiei va fi reparată în UE, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană vine să rezolve definitiv ceea ce înseamnă dezbaterea pe problema unirii cu România. Pentru că în UE nu mai există frontiere. Este modul în care problema aceasta s-a rezolvat şi în alte regiuni ale Europei ».
Pentru a adera la Uniunea Europeană şi a-şi vedea visul realizat, R. Moldova trebuie să parcurgă un şir de trepte. Mai întii de toate, trebuie să capete statutul de stat asociat (acordul de asociere reprezintă un tratat dintre UE şi o ţară non UE.
Următorul pas o reprezintă obţinerea statutului de stat candidat, urmată de demararea negocierilor efective de aderare. Această etapă presupune adoptarea, aplicarea şi dezvoltarea acquis-ului comunitar.
Unul din principiile fundamentale de aderare la UE, este acela că cea mai mare parte a acquis-ului nu este negociabilă, ea constituind temelia construcţiei europene , el trebuie preluat şi instituit de statul candidat. Pot face obiectul negocierilor, doar unele aspecte mai dificile.
Durata negocierilor este diferită de la stat la stat, în dependenţă de gradul de pregătire al fiecăreia (de ex: Austria, Finlanda a avut nevoie de 16 luni, iar Portugalia tocmai de 80 de luni, pentru negocierea aderării la UE
Un ultim pas pînă la aderarea efectivă la UE, o reprezintă redactarea şi convenirea Tratatului de aderare de către UE şi statul candidat; obţinerea consimţămîntului Parlamentului European prin adoptarea tratatului de aderare precum şi semnarea, şi ratificarea Tratatului de aderare de către toate statele membre ale UE şi statul candidat.
Uniunea Europeană reprezintă o familie de ţări democratice europene, nefiind vorba de un stat destinat să se substituie statelor existente, ci de o organizaţie internaţională, dar una care merge mult mai departe decât orice organizaţie de acest fel. Statele care o compun au creat şi pus în funcţiune instituţii comune cărora le–au delegat o parte din suveranitatea lor, precum şi deciziile asupra unor chestiuni specifice. Această punere în comun, exercitare a suveranităţii se mai numeşte şi « integrare europeană ».
Accederea unei ţări la Uniunea Europeană reprezintă un act legal complex. Uniunea este o organizaţie supranaţională, adică o organizaţie cu un sistem legal autonom diferit de dreptul internaţional şi de cel naţional. Supremaţia aplicării dreptului comunitar este asigurată în interiorul fiecărui stat membru.
Integrarea în Uniunea Europeană implică schimbări profunde în competenţa organelor de stat, ca şi în legislaţia naţională şi implicit în Constituţia ţării. Document juridic şi politic, Constituţia unei ţări este tributară ansamblului valorilor, principiilor şi teoriilor moştenite, ca şi mediului cultural şi raţiunilor politice ale celor care au redactat-o. Ea transmite spre viitor mărturia circumstanţelor dominante ale epocii în care a fost adoptată şi când lumea exterioară evoluează se produce o situaţie tensionată între cadrul normativ şi realitatea politică care tinde s-o lumineze. Orice Constituţie prevede că dispoziţiile sale pot fi modificate, completate sau suprimate.
Iată de ce actuala Constituţie a R. Moldova, care este una agrariană şi comunistă, va trebui să parcurgă calea unor modificări calitative în spiritul dreptului UE. Şi despre aceste modificări trebuie anunţată acum populaţia. Trebuie să i se explice despre necesitatea unei Constituţii în spiritul dreptului UE. Dacă credem că valorile UE sunt un model şi o necesitate pentru R. Moldova, atunci cu toţii trebuie să acceptăm aceste valori şi să le urmăm. Nu putem să declarăm numai, dar să practicăm altceva. Dacă îmbrăţişăm aceste valori democratice, atunci ele trebuie să devină adevărurile noastre la toate capitolele. Basarabia are nevoie nu numai de o schimbare la nivel economic, dar şi la cel moral. Nu trebuie să ne temem să discutăm foarte larg cu oamenii. Totul trebuie să fie bazat pe adevăr. Numai adevărul va putea să-l aducă pe basarabean la o schimbare profundă a mentalităţii comunizate şi sovietizate. Nu trebuie să evităm nici punctul cel mai sensibil, cel al denumirii limbii de stat. Dacă încercăm să propunem o Constituţie în spiritul UE, atunci şi articolul 13, cel al denumirii limbii de stat să-l propunem tot în spiritul UE. Se cunoaşte foarte bine că în limbile oficiale ale Uniunii Europene, conform legislaţiei UE figurează limba română.

Limba română este o limbă indo-europeană, din grupul italic şi din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italienei. Din motive de diferenţiere tipologică limba română mai este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul dacoromân. Din motive politice autorităţile Republicii Moldova folosesc denumirea de „limbă moldovenească”.

Sub denumirea de „limba moldovenească”, limba română se bucură de statutul de limbă de stat şi în Republica Moldova, fiind limba maternă pentru 80% din populaţie (în schimb, „limba de comunicare interetnică” este cea rusă, ceea ce, în practică, obligă majoritatea băştinaşă sa cunoască rusa, dar îi scuteşte pe minoritari să cunoască limba de stat).

Limba română este una dintre cele şase limbi oficiale ale Provinciei Autonome Voivodina (Serbia). De asemenea este limbă oficială sau administrativă în câteva comunităţi şi organizaţii internaţionale, precum Uniunea Latină sau Uniunea Europeană (de la 1 ianuarie 2007).

Sunt unele glasuri care se pronunţă împotriva modificării art. 13 din Constituţie şi ” împotriva scoaterii la referendum a denumirii limbii române. Din trei considerente. Primul: denumirea unei limbi nu poate fi stabilită la referendum, prin vot. Al doilea: am putea pierde acest referendum. Al treilea: denumirea unei limbi nu poate fi impusă prin decrete prezidenţiale şi articole de constituţie, ci prin culturalizare. Să ne imaginăm că astăzi am modificat art. 13 din Constituţie. Înseamnă oare aceasta că, începând de mâine, ţăranii din Puţintei îi vor zice română? Nu. Tot moldovenească îi vor zice. Ce facem cu ei? Îi arestăm şi-i băgăm la dubă pentru încălcarea Constituţiei (aşa cum ar fi vrut, dar n-au îndrăznit să facă, nici comuniştii cu cei care îi ziceau română)? »
“. Unul dintre articolele vizate este cel care se referă la limba de stat (articolul 13). Mihai Ghimpu a spus că prin această iniţiativă se încearcă ajustarea Legii supreme la prevederile Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova, în care se scrie că „limba oficială în Republica Moldova este limba română”. Şi premierul Vlad Filat vorbeşte de o modificare necesară în acest sens.

De altă părere este însă liderul democrat Marian Lupu, care pledează pentru o variantă de compromis - menţinem „limba moldovenească” în Constituţie, dar scriem în paranteze că ea este identică cu limba română. „Recunoaştem că este vorba de aceeaşi limbă. Din punct de vedere ştiinţific, denumirea limbii este română, dar există şi aspectul politic. Cred că în problema limbii trebuie să evităm orice risc de divizare a societăţii şi să încercăm să combinăm adevărul ştiinţific cu aspectele politice, ca să coagulăm societatea în jurul ideii de „statalitate”. Consider că acum categoric nu trebuie să atingem chestiunea limbii”, a declarat Lupu pentru „Deutsche Welle”.

Răspunsul meu ar fi următorul : Rusia şi PCRM s-au temut totdeauna şi se tem ca basarabenii să-şi scoată fufaica (o tunica groasa ruseasca) de puşcăriaş care este moldovenismul pro-rus şi stalinist şi să devină şi ei Români liberi. Rusia şi coloana a 5 îi vor în continuare pe basarabeni să stea îngenuncheaţi. Astăzi, ni se propune o Schimbare, dar cum va fi aceasta, vom deveni oameni cu caracter, ne vom bate cu adevărat pentru dreptate istorică şi libertate, va fi o Schimbare radicală sau vom continua să ne jucăm de-a democraţia, de-a independenţa, de-a limba de stat, ştiind foarte bine că toate acestea lipsesc în societatea noastră. Dacă vrem o Schimbare radicală, să nu ne temem să propunem societăţii o Constituţie în spirit european. Să nu ne temem să promovăm dreptatea noastră pretutindeni în lume. Să ştim că Patria noastră istorică, România este alături de noi, întreg poporul român este alături de noi. Să nu ne temem de propriul popor. El are destulă înţelepciune care să le înţeleagă pe toate, inclusiv şi referitor la limba în care vorbeşte, de milenii, LIMBA ROMÂNĂ. Să ne temem cel mai mult de lipsa noastră de principii, de demagogie, că acestor basarabeni care au trecut prin cel mai mare experiment sovietic şi comunist de deznaţionalizare nu li se vor da drepturile pe care ei le merită. Cât de mult ţăranul nostru ar vrea să devină proprietar adevărat în spirit european pe propriul pământ şi nu sclav pe aiurea. Cât de mult învăţătorul şi preotul ar vrea să fie respectat cum era respectat pe timpuri în propriul lor sat, iar cel mai mult toată lumea vrea ca Legea să nu fie una strâmbă, ci una dreaptă. Cât de mult ar vrea tineretul nostru să afle adevărul despre 7 aprilie, cât de mult basarabeanul necăjit şi furat ar vrea să fie tras la răspundere clanul Voronin.
Lumea vrea pozitii deschise din partea politicienilor, nu politicieni care spera sa adune voturi de peste tot , la gramada , cu un discurs cand pro-european , cand pro-csi , cand pro-romanesc , cand pro-rusesc, cand pro-nato , cand pro-neutralitate , cand mai de stanga , cand mai de dreapta , politicieni care vor disparea, sperăm, de pe scena politica cât mai curând.
Dacă este dreapta, atunci să fie o dreaptă europeană, dar şi naţională, dacă este stânga, atunci să fie o stângă europeană, dar şi naţională, iată la ce trebuie să se gândească politicienii noştri.
Viitorul este al partidelor cu o orientare clară pro-europeana si pro-româneasca în Basarabia.
Dacă vom fi alături de oameni şi la bine şi la greu, ei vor aprecia aceasta, dar să fim alături de ei, de nevoile lor.
Cine va salva Basarabia de sclavie şi de sărăcie ? Românul liber.

Mihai Ciubotaru